1,392 matches
-
limbile română, engleza și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central. Articolul 4 Monedele din aur și argint dedicate Anului comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni - Biserică Sfanțul Gheorghe Nou din București, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Punerea în circulație, în scop numismatic, a acestor monede din aur și argint se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. Președintele Consiliului de
CIRCULARĂ nr. 21 din 25 iunie 2014 privind lansarea în circuitul numismatic a două monede (din aur şi din argint) dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263137_a_264466]
-
află două ciocane de minerit negre în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Biserica reprezintă "Biserica Adormirii Maicii Domnului", construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, declarată monument istoric, ctitorie a familiei cneziale Bîlea. Brâul undat simbolizează râul Crișul Alb, care străbate localitatea și dă numele acesteia. Stânca, ciocanele și intrarea în mină fac trimitere la activitatea preponderentă a locuitorilor, mineritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
art. 5]. Decretul-lege pentru organizarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, promulgat prin Înaltul Decret Regal nr. 2.136/1940, publicat în Monitorul Oficial nr. 148 din 29 iunie 1940, stabilește că "Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, rezultat din ctitorii voevodale, este și rămâne o fundațiune de sine stătătoare pusă sub Înaltul patronaj al Maiestății Sale Regelui" [art. 1], este persoană juridică de drept public [art. 2], iar Înaltul patronaj se execută prin numirea membrilor Eforiei, numirea administratorului și subadministratorului
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Hașdeu și Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) și cărămidă (pentru soclu și ziduri) din castrul roman Pelendava. O altă biserică importantă este biserica Jitianu, ctitorie a lui Șerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 și 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogată colecție de odoare ale artei medievale din Oltenia. Alte biserici importante sunt: Biserica
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
muzee, case memoriale. De aceea, se poate spune că orașul Iași este un veritabil muzeu național, prin comorile de istorie și de artă pe care le are. În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. Un hrisov de la 1491, ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
perioada 1990 - 2005 s-au efectuat lucrări de restaurare a picturilor și clopotniței și s-a refacut acoperișul conform stilului tradițional moldovenesc. Un alt monument important, situat în vecinatatea Episcopiei, este Biserica "Precista Mare". Ea face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind rodul evlaviei și strădaniilor Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, care a ridicat acest lăcaș de închinăciune în anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Lucrările de construcție s-au desfășurat în prima parte a scurtei domnii a
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
de piatră. Din acest ansamblu s-au păstrat două pivnițe de case domnești. Biserica Domnească inițială, "Sf. Nicolae" din secolul al XIII-lea, a fost o construcție pe plan de cruce liberă care a fost înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, singurul monument religios de mare amploare care s-a păstrat în Țara Românească din secolul al XIV-lea. Planul său aparține tipului „cruce greacă înscrisă“, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
datează ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor. În mormântul lui Vlaicu Vodă s-au găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului al XIV-lea, printre care și „paftaua de la Argeș“. "Biserica episcopală", cunoscută mai bine sub denumirea de Mănăstirea Curtea de Argeș, o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1512-1517), este caracterizată printr-un naos larg și turla înaltă deasupra naosului. Fațada de vest este de asemenea încununată cu turle. În biserica episcopală se găsesc mormintele regilor Carol I și Ferdinand I (împreună cu soțiile lor
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
de Strada 22 Decembrie pe teritoriul său. În partea sudică a cartierului Burdujeni-Sat se află Mănăstirea Teodoreni ce datează din anul 1597 și în jurul căreia a apărut inițial satul Burdujeni. Un alt lăcaș de cult vechi este Biserica Sfânta Treime, ctitorie ortodoxă din 1851, poziționată în centrul actualului cartier. Burdujeni-Sat constituie cea mai rurală zonă a municipiului Suceava, principala îndeletnicire a unei bune părți dintre locuitori fiind agricultura. Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are între vecini satele Româna și Oboga, vatră de olari vestiți și mânăstirea Căluiu, ctitoria fraților Buzești.(...) Simbioza româno-prototurcică și mongolă a lăsat urme în toponimie, precum Balș”" (Pandrea, 2008 p. 12) Într-un document din secolul al XVIII-lea, din timpul ocupației austriece, Balșul este menționat ca fiind un sat de “megieși” (țărani liberi
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
ultimul descendent al neamului de boieri, ctitorește un splendid edificiu ce va dăinui sub denumirea de "Capela Filișanului". Preocupările boierilor Filișani nu s-au materializat numai pe plan spiritual, ci și în domeniul social, dovedind grija lor față de oamenii săraci, ctitoriile lor fiind destinate în mare parte acestora. Dintre acestea, cea mai de seamă este Spitalul Filișanilor și două cișmele pentru apă, una în satul Balta, iar alta în Filiași, situată la "Hanul Mare". În anul 1935 învățătorul Nicolae Mitea dă
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
a mănăstirii ridicate de Ianache Caradja la câțiva ani după ce devenise stăpânul satului, Matei Basarab a înălțat, în jurul anului 1634, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid de incintă și adăugând, probabil, clădirile mănăstirești. Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
afiliat la organisme internaționale aparținând de UNESCO (Asociația Internațională a Muzeelor de Agricultură, Asociația Internațională de Etnologie și Folclor, Organizația Internațională de Arte Populare). Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Național. Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
La 17 decembrie 2000, biserica a fost târnosită pentru a fi redată cultului, slujba fiind oficiată de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august 1863. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn. Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinația celor patru cruci pe care se sprijină turla
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
comuna învecinată Bela; • Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafață de 91 ha și unde sute de rațe sălbatice au casă; • Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea Grădișteanul care a ridicat acest lăcaș în semn de slavă față de Dumnezeu; • Monumentul eroilor orașului Pucioasa căzuți în Primul Război Mondial amplasat în plin centrul stațiunii la intersecția străzii Republicii cu strada Fântânelor; • Moțăieni
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
de asediatori. Biserica veche românească "Sf. Nicolae" a fost ridicată începând cu 1394 de către Radu I Basarab, așa cum ne reiese din documentele de arhivă și din data inscripționată pe spatele tâmplei în altar; biserica din piatră de stâncă reprezintă prima ctitorie a basarabilor - dinastia conducătoare în Țara Românească- realizată în Transilvania. Totodată cercetările arheologice desfășurate în 1995 menționează că monumentul este ridicat în mai multe etape, prima etapă anterioară cu aproximativ un secol datei inscripționate pe spatele tâmplei. Construită sub influența
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură și este constituit de biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din centrul satului Chiselet, construită în anul 1860. Ea este ctitoria soților Ion și Elena Otetelesanu. Pe o icoană cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este însemnat anul 1863 și numele pictorului Gheorghe Tattarescu.
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
, mănăstire de maici cu hramurile " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" și "Sfântul Nifon", important lăcaș de cult de pe Valea Teleajănului, ctitorie a epocii fanariote. Mănăstirea este situată în lunca din stânga râului Teleajăn, pe șoseaua paralelă cu DN 1A, la proximativ 15 km de Ploiești. Din punct de vedere administrativ-teritorial se localizează pe raza comunei Lipănești, în imediata apropiere a satului Zamfira
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
de refacere a celei vechi și de construcție a unei clopotnițe noi. În 1860 sunt sistate lucrările fără a se mai reface turla, pridvorul și curtea, astfel încât biserica Zamfirei și Smarandei devine, ceea ce este și astăzi, un paraclis al noii ctitorii. Cutremurele din 1940 și mai ales cel din 1977 aduc mari stricăciuni clădirilor așezământului monahal impunând o amplă campanie de refacere ce se întinde pe perioada 1977-1982 prin grija preafericitului patriarh Iustin Moisescu.
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
desetina era zeciuiala ce se lua pe stupi și porci).După moartea camanarului Ștefan, domnitorul a scos satul, care avea și un văd de moară în apă Prutului, la vânzare. L-a cumpărat, cum am arătat, Mănăstirea Galata, care era ctitoria lui Petru Șchiopul. Spre sfârșitul anului 1588, noiembrie 25, Mănăstirea Galata a întocmit un catastif al averii sale în care este trecut și satul Sivita cu 6 mori și 100 porci. Morile erau la Prut dar și pe gârlele din
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
fiică pe nume Safta. Safta s-a căsătorit cu Enake Milu. Aceștia doi au avut la rândul lor o fiică pe nume Măriuța, care s-a căsătorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni. Având propria lor ctitorie, Măriuța și Iordache au mutat moaștele Sf. Gheorghe din sânul familiei în biserica din Feredeni, unde se află până în zilele noastre. În Biserica de la Feredeni au stat într-o nișă din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confecționat
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
a fost reconstruită în secolul XVI, de când datează paraclisul. Ea a jucat un rol important în istoria localiății. În secolul XVIII mănăstirea a fost reactivata, construindu-se "Biserică Mare" (1750-1753), unul dintre cele mai frumoase edificii baroce din mediul românesc, ctitoria lui Marcu Muțiu. Remarcabil este iconostasul paraclisului (secolul XVII), cu decor sculptat și cu icoane deosebit de valoroase. În „Biserică Mare” se păstrează icoane de Nedelcu Popovici.
Partoș, Timiș () [Corola-website/Science/301385_a_302714]