2,007 matches
-
Rosetti. [4 iulie 1882] ["LOCKE, FILOZOFUL ENGLEZ... "] Locke, filozoful englez care, cu un spirit de critică neobicinuit pe vremea lui, a analizat cugetarea omenească în elementele ei oarecum ne dă în câteva șiruri o descriere exactă a manierei de-a cugeta și de-a se purta a partidelor, fie politice, fie religioase, încît din citirea acelor șiruri cineva vede bine ce rol cu desăvârșire secundar joacă așa-numitele principii în viața partidelor. 131 {EminescuOpXIII 132} Iată ce zice scriitorul englez: Oricât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urcată încît căderea ei ar fi zdrobitoare. Trebuie mai cu seamă ca țara să fie pătrunsă de un mare principiu pe cari foarte puțini îl înțeleg; acela că o națiune salvată de un singur om se deprinde a nu mai cugeta, a nu mai lucra ea însăși. Ea cade sub jugul despotismului. În fine d. C. A. Rosetti își încheie scrisoarea zicând că, până ce nu ne vom face singuri afacerile, până ce n-om sili pe deputați să-și dea seama de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bun amic al maghiarilor. Absurditate fără pereche! [6 august 1882] ["ÎN NUMĂRUL DE IERI AL "ROMÎNULUI"... "] În numărul de ieri al "Romînului" citim șirurile următoare într-un articol de fond: Eram obicinuiți ca: stăpânul să învețe pentru noi, stăpânul să cugete, stăpânul să ne boteze, să ne căsătorească, să ne hrănească, stăpânul să facă tot, el să fie tot și noi să, ne supunem numai și să ne închinăm lui. ș' această stingere, această sinucidere a omului se înfipsese în noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt în fapt adevărații stăpâni; se poate zice că viața politică nu esistă în țara noastră, căci toți am luat în astfel de grad obiceiul indiferinței încît acum, ca și-n timpii sclaviei, nu ne dăm măcar osteneala de-a cugeta; evenimentele cele mai însemnate ne lasă reci; așteptăm să vedem ce va zice, ce va face guvernul și, rău sau bine, mai că nu știm nici aproba nici dezaproba. Va să zică: Cei ce strigau contra stăpânilor strigau nu fiindcă voiau să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însuși s-a hotărât pentru o politică care cel puțin nu e opusă direcțiunii ce-o urmează d. Sturza. Din contra, credem a putea deduce din mai multe semne ce le-am observat de două luni încoace că d. Brătianu cugetă foarte serios la aplanarea diferențelor cu puternica monarhie vecină, presupunere ce se poate numai confirma prin intrarea d-lui Sturza în cabinet la Ministeriul de Esterne. Credem că în curând se va pune la cale o înțelegere directă între România
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de drapel în vederea nouălor alegeri, acest program e dezaprobat de marea parte a țării, ca să nu zicem de toată, din cauza înnoiturilor și a improvizațiunilor ce cuprinde. Cine din majoritate se unește cu ele, cine nu, și mai cu seamă ce cugetă guvernul în privirea lui? Oare nu e dator a liniști țara măcar în mod oficios în privirea intențiilor sale? Respinge-va majoritatea acele reforme, precum părea dispusă în trecut? Aproba - le - vor unii, nu le vor aproba alții? Iată auspicii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Balcanică daca e vorba să nu cază pradă cuceririlor din răsărit. Dar va fi o confederație dunăreană, dar un Imperiu Roman al Orientului, lucrul îmi e indiferent. Dintre popoarele coordonate superioritatea va fi a aceluia care va munci și va cugeta mai mult, și lucrul se 'ncheie aci. România a plătit-o aceasta și a plătit-o scump: întîi, ca avantagie economice concese pe zece ani negoțului austriac, al doilea, prin discreditarea și căderea unui partid onest, al treilea, prin venirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este tocmai dovada că trebuie să sperăm în continuare, că izbăvirea noastră este aproape. ― Și acum ce-o să se întîmple cu Xentya? Copilul ei o să se nască aici, sau îl veți scoate? Maria își șterse sudoarea de pe frunte. ― Abatele a cugetat îndelung la problema asta și a decis că nu se poate să riscăm o altă viață. Xentya s-a vindecat, dar nu avem de unde ști că odrasla ei va fi și ea imună la Ciumă. De aceea, copilul se va
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și noi trebuie să ne judecam cu smerenie locul. Natura sentimentelor Lui nu poate fi nicicum confundată cu trăirile noastre. Domnului îi este frică pentru lucrarea Lui ultimă, pentru Omul căruia i-a jertfit atâția fii. Starețul își îngustă privirea, cugetând la cuvintele pronunțate cu o stranie însuflețire: - Adevărata semnificație a cuvintelor Domnului către Augustin, Întâi Făuritorul de Dumnezeu, este aceea că, El va fi prezent în tot ceea ce va realiza și oriunde se va duce Omul. Și tocmai de cărările
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 119, în Filocalia, vol. I, p. 247 footnote>. În tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că vede orice gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Să punem asupra
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 119, în Filocalia, vol. I, p. 247 footnote>. În tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că vede orice gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Să punem asupra
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
la comparații și raționamente deductive, la prelucrări personale ale materiei și la elaborarea abstractizărilor, la interpretări proprii și aplicații practice etc., cu atât mai mult elevii vor descoperi treptat și vor simți nevoia meditației personale, vor căpăta deprinderea de a cugeta În mod frecvent, de a examina cu atenție materia dată spre Învățare. Concomitent cu cele menționate, Învățământul va trebui să aibă grijă să Îndepărteze din practicile sale tot ceea ce l-ar putea scuti pe elev de reflecție, tot ceea ce i-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să mai faci, după suferințele vieții: un iad și dincolo de marginile ei.” (N Iorga) Aceeași impresie de ilogism o are și G. Byron: „SÎntem destul de nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație spre infatuare, spre supraestimarea eului individual, spre un exces al dorințelor, aspecte care se cer
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de sfîrșit care cuprinde rezultate/premise Încurajatoare pentru continuarea la un alt nivel, superior, a eforturilor inițiale (a ceea ce ți-ai propus). * „Odată ce oamenii au așezat un lucru sau un om Într-o formulă, se cred scutiți de a mai cugeta asupra lui.” (N. Iorga) Bineînțeles, mai comod astfel decît să-l ajuți pe un om să Înțeleagă ce ar putea deveni, sau cum ar putea să-și Îndrepte o greșeală. * „Mulți cred că pot iubi omenirea fără să iubească un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și celei științifice și tehnice, În care inteligența și judecata sînt mult mai prezente Însă care Își susțin proiectele prin căldura pasiunii sufletului, prin calitatea dăruirii interioare. * „Toate ideile mari au fost cîndva gîndite; trebuie Încercat doar să le mai cugetăm o dată.” (J.W. Goethe) Recomandarea este foarte educativă, deoarece nu poți gîndi „gîndul” altuia decît prin personalitatea și experiența ta de viață, ceea ce Înseamnă o contribuție personală asemănătoare acelei vibrații afective pe care o aduce, de exemplu un actor, un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sau o pornire despre care ne dăm seama, la timp, că ne-ar dezonora, dacă ne-am lăsa În voia ei. Însă este valabilă, În același timp, observația lui Gustav Le Bon, Întărită de reflecțiunea lui Mihai Codreanu: „Cine Își cugetă prea mult sentimentele, sfîrșește prin a-și sentimentaliza cugetările”. * „Logicienii se vor apleca asupra statuii pe care ai făcut-o, pentru a stabili numărul motivelor pentru care statuia ta este frumoasă. Și nu se Înșală, pentru că statuia este Într-adevăr
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Dușmănia Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația dintre oameni. * „Să căutăm a cugeta bine: iată principiul moralei.” (Blaise Pascal) În afară de aspectul logic al cugetării, care trebuie asigurat pentru realizarea unei coerențe a exprimării, este obligatoriu să spunem și să apărăm „adevărul”, fără de care relațiile dintre oameni ar fi marcate doar de nedreptăți și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Lycurg) Aceasta, În condițiile unei societăți normale, unde „moralitatea” este respactată. Este știut Însă că „Acolo unde este puterea, acolo-i dreptatea” (proverb). Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat din cauza abuzurilor manifestate de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit.” (P. Syrus) Recomandarea aceasta se impune nu numai prin Înțelepciunea ei, ci și pentru motivul invocat de Solon: „Totdeauna vine, În cele din urmă, pedeapasa”. Conformism, oportunism atitudinal „Parveniții sînt ca maimuțele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
catarge”). * „Fiecare are filosofia propriei atitudini.” (C. Pavese) Adică, fiecare are un anumit sentiment față de propria-i existență, În fapt de viața Însăși. Unii oameni reușesc să Împingă acest sentiment pînă la nivelul elevat al respectului față de sine: „Trebuie să cugetăm așa ca și cum altul ar putea să privească În adîncul inimii noastre” (L.A. Seneca). * „Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el Însuși face din sine.” (Imm. Kant) Lucrul asupra „sinelui” trebuie să fie atît unul de ordin intelectual
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tuturor acestor gânditori obsedați de urgența unei lumi alternative este că lumea și răul coincid. Că negativitatea e proprie chiar și celei mai mici părticele de realitate. Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, nu-i nicio nevoie să cugeți și să postulezi. E suficient să constați, să privești în jurul tău, să înveți deschizând larg ochii. Vremea împăraților iulio-caudieni - Isus e conceput ca un contemporan al lui Tiberiu - aceea a sfârșitului Imperiului și a Evului Mediu timpuriu sunt pline de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin aceasta, deschid drum larg unei revoluții în gândirea occidentală. Montaigne și Descartes nu se mai mulțumesc cu bibliotecile lor pentru a gândi realitatea, pentru a elabora o viziune asupra lumii având ca punct de plecare un birou la care cugetă asupra universului. Amândoi concep călătoria ca pe o ocazie de a învăța, de a descoperi, de „a citi în marea carte a lumii”, după expresia din Discurs asupra metodei. Cum să judecăm corect moravurile noastre, adevărul, eroarea, dacă ignorăm valorile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]