3,235 matches
-
Ascult inima cum cântă o vioară-și poartă struna Răvășită și uimită mi-a intrat pe geam și luna. Din a caselor căciulă, fumegă un horn păreri A rămas în urma ziua... vorbim astăzi despre ieri. Rugăciunea-și poartă pașii înainte de culcare Chiar în brațele icoanei, lângă inimioara Mamei! Ochii caselor se-nchid, le-a cuprins pe toate somnul, Cu o mână nevăzută le învelește însuși Domnul! Noaptea-și trage pelerina peste lume și veghează Până cântă-n zori cocoșul și un
LACRIMĂ DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344385_a_345714]
-
iarbă și are culoarea verde. -De ce are culoarea verde? -Pentru că a furat culoare din ochii tăi. Fetiță privi spre el cu ochi uimiți de curiozitate nelămurita. -Dar asta este o poveste pe care ți-o voi spune înainte de culcare. Acum trebuie să mergem să facem nani. Cu gândul la povestea ce va urma, fetița se lasă purtată de brațele ocrotitoare ale mamei, abandonandu-se că într-un dulce leagăn . Mai tarziu, cuibărita în pat, alături de Viviana, ascultă povestea, vrăjita
DUIOŞIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343746_a_345075]
-
în nici un fel fiindcă doamna Minica era în brațele mele așa cum stăteam pe scaunul de pe care nu mă mișcasem de multă vreme. Nu pot să descriu tot ce s-a întâmplat, dar nici nu știu cum am ajuns în patul pregătit pentru culcare. După ce a stins lumină doamna Minica s-a cuibărit lângă mine și nu s-a lăsat până nu m-a dezbrăcat și de ultimă textilă de pe mine. Am petrecut în acel pat cam vreo două ore lăsând multe griji ale
IMPACTUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343748_a_345077]
-
și oricând vei avea nevoie te vom ajuta. Masă de seară s-a terminat târzior, nici nu știam cât a fost ceasul. Mie și Minicăi ni se pregătise cameră cea mai bună, cu așternuturi curate și am fost trimiși la culcare de mama soacra, dorindu-ne noapte bună. Cu toate că eram lângă Minica, nu am adormit nici eu, dar nici ea până mult mai tarziu. De vorbit nu puteam vorbi decât în șoaptă, ne înțelegeam doar prin îmbrățișări și strângeri de mână
MARILE DILEME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343802_a_345131]
-
acela amar de teatru antic cu roșu burgund tivit nonșalant în tîrziul pe care-l trăim atrași de urme de sînge cald ne sărutăm pe frunze, pe șoapte schimbînd decorul propriilor umbre fericiți că ne putem atinge genunchii seara, înainte de culcare. Referință Bibliografică: Pasăre electrică / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 610, Anul II, 01 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PASĂRE ELECTRICĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343885_a_345214]
-
mai întâlnise de atâtea zile. Poate că are timp să bea împreună o cafea. Ieșind de sub duș, Ștefan a auzit telefonul care continua să sune enervant la o oră când el ar fi dorit să aibă liniște. Se pregătea de culcare. Tocmai își freca corpul cu prosopul său pufos, să adune picăturile de apă fierbinte ale dușului. Astăzi își găsise cei de la Garda Financiară să vină în control la unitatea sa și toată ziua a avut de stat alături de cei de la
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
odihnă binemeritata într-un sat aproape de Malacca într-o locuința tipică malay de genul lacustrei lui Bacovia, susținută cu piloni și din scândura ușoară astfel că în momentul mersului se legăna sub apăsarea tălpii! Când mergi totul se mișcă. Înainte de culcare se aprinde un fir sub formă de spirală care produce un fum toată noaptea de tine departe țânțarii și orice fel de insecte ale nopții. Dimineață masă vegetală în stil malay. Impresia generală - bună. Întoarcerea la Johore mi-a întărit
SIGAPORE II MALLACA COLOMBO de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343953_a_345282]
-
cu mintea e tot acolo în război. Și ce să-i fac să-și revină? Dă-i ceai de măselariță! Îți dau eu o buruiană care-l va trezi. Să-i faci ceai și să i-l dai seara la culcare. Așa făcu femeia, dar degeaba. O ținea pe-a lui: Baterie, focccc! Mai las-o dracului de baterie, măi bărbate, că m-ai băgat în spereți, îl certa femeia. Într-o noapte se visă în acea biserică cu Durică. Urla
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
acel episod din copilărie. Nu fi îngrijorat, Ștefan, o să-mi revin, am atâtea de făcut! În hotel se opriră în holul elegant unde ocupară două fotolii din cele câteva existente acolo. Erau obosiți și, totuși, nu doreau să meargă la culcare. În hol mai erau două persoane, probabil mamă și fiică, care stăteau de vorbă. Un miros plăcut inundă holul și poate tot hotelul, gândi Virgil. Ce combinație chimică a dat naștere acestui miros atât de plăcut? — Simți și tu mirosul
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342815_a_344144]
-
n-a fost, Cade seară boare muta Încheind al zilei rost. Pleacă ziua vine amurgul Printre munți și pește vai, Cursul zilei-i numai unul Pentru buni și pentru răi. Usurel-si urmează calea Și firescul obicei, Zbierând toți: vine culcarea! Și un miros frumos de tei. După seară vine noapte Cu miresme-mbatatoare, Luna ,foșnete și șoapte Și cu stele căzătoare. Zori de zi din nou se arătă Rechemând cu a ei lumină, Să se întâmple inc-odata Ce a fost
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
Paște. Nici eu nu mușc din ele, nici altuia dorință îi naște! Așa e, mereu, o seară și-apoi din nou dimineață. Mi-a rămas pe masă stiloul negru cu gel, Un dar de la cineva drag, plecat și el la culcare. Mă doare odihna-i. Pe mine mă ocoli cu mirare, Febra aceasta ce schimbă obișnuitu-n flagel. Un du-te-vino e ziua, că nici nu mai știu Dacă e bine sau rău că m-am îmbolnăvit de prezent. Vorbesc și, parcă, nici
E(C)LIPSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343290_a_344619]
-
cu soarele de mână! Și'n necuprinsul clipei de ireal mister care ne poartă zborul... pe aripi de poveste; sublimul regăsirii ți'așterne'n priviri cer iar mie mult-înaltul din suflet mi'l trezește... Când... blând-conturul zilei va merge la culcare sub oglindirea apei facându'și curcubeu: În contopiri de aripi... ne vom scălda în mare iubindu'ne'n lucirea lacrimii unui zeu, Eu pururi a ta zare, Tu... veșnicul meu cer! Referință Bibliografică: In zbatere de aripi / Bianca Aura Buta
IN ZBATERE DE ARIPI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343348_a_344677]
-
să mănânce, o conducea pe Daniela-Maria la cămin, trecea prin piață la întoarcere, pregătea mâncarea pentru prânz, dădea fuga la cămin să o aducă pe Dănuța lor cea scumpă și... tot așa, cu program stabilit pe ore și minute, până la culcare era în alertă permanentă și obositoare. Nu se plângea de nimic. Știa de existența lui Iustin. Laura îi relatase în amănunt toată istoria. Lucreția, ca o mamă iubitoare, responsabilă și cu dreaptă judecată, a sfătuit-o de atunci și a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
sufletul ei, care conlucrând cu mintea ascuțită a făcut în așa fel încât copilul - suflețelul de-o șchioapă atunci - să se dezvolte normal mai târziu, să înceapă să meargă și să vorbească fără dificultăți, în așa măsură încât seara înainte de culcare să poată spune ușor melodios " Te iubesc mami!" sau " Mami ești atât de frumoasă!" Cum s-a întâmplat? Începutul a fost pe când o rudă de gradul doi a decis să-și pună capăt zilelor, datorită amenințării cu închisoarea a soțului
MAMĂ DIN ÎNTÂMPLARE...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343389_a_344718]
-
cu soarele de mână! Și'n necuprinsul clipei de ireal mister care ne poartă zborul... pe aripi de poveste; sublimul regăsirii ți'așterne'n priviri cer iar mie mult-înaltul din suflet mi'l trezește... Când... blând-conturul zilei va merge la culcare sub oglindirea apei facându'și curcubeu: În contopiri de aripi... ne vom scălda ... Citește mai mult În zbatere de aripiDin albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnăsă îmi plimb pașii zilei printre albastre flori,alint suav de rouă cuminte să
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
n-ai dreptul să șovăi - când în jur nu e nimeni să te ajute - să te mângâie - dar simți mâna Lui pe umăr: te-ndeamnă să nu te oprești - decât odată cu viața inima ta îți spune să te duci la culcare - când încă este lumină - deci încă îți vezi - mâini și lucrare inima ta îți spune că nimeni nu mai e lângă ea - dar tu știi că tovărășia adevărată a inimii este înainte - dincolo de bezna pădurii - înainte - unde zărești Piscul - Muntele
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alții cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci? îl întrebă în șoaptă mama pe tata stând în pat mai mult pe întuneric, pregătiți pentru culcare, lampa fiind cum ziceam cu fitilul doar pâlpâind să nu se stingă. - Păi zic, să fiu plecat pe la vreo două. Până ajung cu căruța la Constanța, durează drumul cel puțin patru ore și ceva. Sunt peste treizeci și cinci de kilometri. - Crezi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă de mâncare în ultimul timp și a plecat în camera unde Victor sforăia de zor. Se vedea că trudise toată ziua prin soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
să nu-i împărtășească acestuia sentimentele și mai ales entuziasmul. Bunică-sa știindu-l mai mereu îndrăgostit de câte cineva, cum tot atât de repede se plictisea de alesele inimii sale zburdalnică, nu prea îl băgă în seamă, trimițându-l repede la culcare, urmând să-i detalieze cazul mai bine a doua zi când se va trezi din somnul care este cel mai bun sfetnic al celor întâmplate peste zi. Tânărul neavând altă variantă, decât să se supună recomandărilor bunicii, își pune toată
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
chiar dacă ar fi trebuit să se simtă răcoarea dimineții ce se apropia cu pași repezi. Tinerele gazde au lăsat în sufragerie unde a fost amenajată masa festivă totul așa cum rămăsese după plecarea musafirilor și au mers mulțumiți și obosiți la culcare. Era prima noapte pe care o petreceau în noua lor locuință. Chiar dacă erau obosiți după toată zbenguiala din timpul reprizelor dansante nu aveau motiv să nu înceapă noul lor proiect, cel de a deveni părinții unui bebeluș, indiferent de sexul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
soția Valeria, învățătorul Gheorghe Petrea împreună cu soția Natalia, fiica Rodica în vârstă de 5 ani și soacra Ana Miron. Soldații trimiși i-au împușcat pe toți cei prezenți în casa parohială - și anume pe membrii familiei Bujor - în camerele de culcare, iar pe ceilalți prin curte. Aceeași soartă a avut-o și servitoarea preotului, Șarolta Juhász, de etnie maghiară. Victimele, în număr de 11, au fost îngropate în aceeași noapte în curtea casei. Era 20 sept. 1940... La Zalău, soldați maghiari
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
Ionuț și scrierile sale. - Mami, dar tu ce tot scrii acolo de nu mai ai timp să vorbești cu noi? Haide citește-mi și mie o povestioară! Nu-i așa că tu scrii povești ca să mi le spui mie seara la culcare? Tu ești cea mai bună și frumoasă mamă și eu te iubesc pe tine mult, mult de tot! Laura îi zâmbi și-l luă în brațe, sărutându-i obrăjorii, copilul ăsta era darul neprețuit de la Dumnezeu. Ionuț era într-o
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340140_a_341469]
-
dacă va putea ajunge la timp să o conducă acasă, însă avu surpriza ca la ieșire să fie așteptată chiar de el. Au mers direct acasă. Aveau amândoi nevoie de liniște și odihnă. Au vorbit foarte puțin, pregătindu-se de culcare , urmând ca a doua zi, fiind sâmbătă, să discute problemele care îi interesau în mod deosebit. Fiecare , a doua zi de dimineață amână trezirea cât a putut de mult. Până nu s-a mai putut! Copiii se treziseră și cu
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
R B U L Sunt atâția orbi în lumea asta, Că mi-e frică să-i arăt cu mâna; Dacă n-ar fi fost Minciună, Cum se descurcă nevasta? .................................................. Omul-mi vede pe amic că-i la el Și-n culcare și-n sculare; Doar nu-l calcă pe picioare... Soția-i spune: „ De n-ar fi Costel, Zi Mitică, cum m-aș descurcă? Ieri mașină de călcat era să ia foc, Cănd deodată, Doamne, ce noroc! A intrat Costel...și
ORBUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377474_a_378803]