KorAP: Find »[drukola/base=cules & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...73 >

1,806 matches

Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050

se practică astăzi pe spații restrânse, cu precădere în Maghreb, între Atlasul Tellian și Atlasul Saharian. Migrațiile sezoniere cele mai caracteristice se regăsesc în arealele arabofone mixte, cum sunt cele ale muncitorilor agricoli din sudul Sudanului care se deplasează pentru culesul bumbacului în regiunea Djezira, dintre Nilul Alb și Nilul Albastru. Pelerinajele la locurile sfinte ale Islamului sunt o categorie aparte de deplasări ocazionale care generează fluxuri impresionante de oameni în anumite momente ale anului, așa cum sunt pelerinajele la Mecca, Medina

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851

vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: pămîntul constituia principalul factor de producție; baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; diviziunea simplă a muncii; economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei

[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

de greier, 1981; Revista "Amfiteatru" 1984; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte intâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineața de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanța cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004, Cărți de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
spirit, în "Pro Saeculum", nr. 3, 2007, p. 28. 41Sursa: http://www.anablandiana.com/ accesat iunie 2011. 42Ibidem. 43Sursa: http://www.anablandiana.com/ accesat iunie 2011. 44 Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, București, Editura Eminescu, 1990, p. 35. 45Ana Blandiana, La cules îngeri, București, Editura Cartea Românească, p. 1970, p. 23. 46Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. Coordonator general: Eugen Simion, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 554. 47Vezi, Alex Ștefănescu, op. cit., p. 402. "Poeta este una dintre ființele cele mai

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
a omului. Este vorba de aceeași unitate pe care o întîlnim la Hölderlin sau Novalis conștiința faptului că limba funcționează ca o formă de aproximare a unui fond comun, care aparține speciei prin simpla existență a acesteia".. 52Ana Blandiana, La cules îngeri, București, Editura Cartea Românească, p. 1970, p. 35. 53Vezi, Joaquín María Aguirre Romero, art. cit., p. 17. 54Vezi Academia de Științe Sociale și Politice, Institutul de Istorie și Teorie Literară, "George Călinescu", Literatura română contemporană, I, Poezia, coordonator: Maria

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
apud Monica Papazu, art. cit., p. 53. 245 Gérard de Nerval, Les filles du feu, Paris, Michel Lévy Frčres, 1856, p. 113, apud Monica Papazu, art. cit., p. 53. 246 Monica Paparazu, art. cit., p. 53. 247 Ana Blandiana, La cules de îngeri II, București, Editura Humanitas, 2004, p. 59, Totul. 248 Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române, p. 400. 249Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-decembrie-89/zborul-si-caderea-lui-ceausescu-70145.html/accesat iunie 2012, apud Monica Papazu, art. cit., p. 53. 250Monica Papazu, art. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

în debutul Florii darurilor, cu varianta "dumbravei foarte mari de flori"66, în Discursurile lui Miron Costin 67 și, mai ales, Cartea de închinăciune a Divanului), îl plasează astfel pe scriitor în ipostaza de grădinar, într-un timp al semănatului, culesului 68 și selecției, similare cu etapele creației 69. Alături, metafora istoriei-comoară70 ce activează un spațiu al căutării proba labirintuluiși o vreme a scoaterii din ascundere, a descoperirii adevărului, unde scriitorul parcurge, succesiv, traseul neofitului tatonând limitele realității pe care vrea

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
glosar în context comparat Timișoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1992, p.35. 67 M. Costin, Opere II, Ediție critică îngrijită de P. P. Panaitescu; București, Editura pentru literatură, 1963 , pp. 127-131. 68 Nu dezvolt aici simbolistica neotestamentară a semănatului și a culesului, semnalez numai referința. 69 Vezi comparațiile implicite prezente în alegoria Divanului, Ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu Himu, București, Editura Academiei RSR, 1974, pp.109-111. 70 D. Cantemir,Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105

calitate, vin roșu aromat. soiuri pentru spumante, sucuri, distilate (vinars, brandy), hibrizi direct producători (HDP). Scurtă clasificare a vinurilor: A. Vinuri propriu-zise: 1. De masă cu indicație geografică (IG) sau de regiune (VS). 2. Cu denumire de origine controlată (DOC): cules la maturitate deplină (CMD); cules târziu (CT); cules la înnobilarea boabelor (CIB). B. Vinuri speciale 1. Licoroase 2. Peliculare 3. Aromatizate: vin pelin, retsina, vermut, bitter. 4. Efervescente cu dioxid de carbon endogen: spumante și petiante cu dioxid de carbon

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
vinuri de calitate (DOC - denumire de origine controlată), minim 11 vol. % alcool. Trepte de calitate ale vinurilor: DOC CMD - cules la maturitatea deplină (minim 187 g/L zaharuri, la soiurile albe și 196 g/L la cele roșii); DOC CT - cules târziu (minim 220 g/L zaharuri); DOC CIB - cules la înnobilarea boabelor (minim 240 g/L zaharuri); După gradul de dulceață: vinuri seci cu un conținut de maxim 4,0 g/L zaharuri reducătoare; vinuri demiseci cu zahăr între 4

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852

petrec în anii '60, în Paraguay, într-o tabără de refugiați în care, cu cîțiva ani mai înainte, își găsiseră adăpost și protecție indienii Guayaki, ultimii descendenți ai Ache Gatu ("oamenii buni", cum își spuneau ei). Trăind din vînătoare și cules în adînca pădure tropicală, refractari față de lumea albilor veniți odată cu conchistadorii, acest mic trib de nomazi rămăsese în stadiul epocii de piatră (paleolitic). Nemaigăsind hrană pe propriile pămînturi distruse prin despădurire, văzîndu-și adesea copiii luați drept sclavi de oamnii "civilizați

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
ne spune limbajul? LUMI FĂRĂ CULTUL MUNCII Pentru faptul că lucrările etnologilor denunță multe dintre clișeele care se aplică societăților "primitive", omul modern nu le privește cu ochi buni. Guayakii muncesc foarte puțin, observă Pierre Clastres. Îndeletnicirile de vînat și cules au loc de la 6 la 11 dimineața (și nu în fiecare zi); mai bine de jumătate din zi și-o petrec într-o lenevie aproape totală, se joacă, vorbesc, dorm îndelung. Cronometrînd activitățile indienilor Yanomani (populație din Amazonia venezueleană), Jacques

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
consacrate mai ales grupurilor de aborigeni australieni trăind în Ținutul Arnhem și boșimanilor Dobe din Kalahari, Africa de Sud) demonstrează că nu este vorba despre o particularitate a societăților indiene tradiționale. De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
caracterizează, în viziunea omului modern, prin subproducție. Deși aveau mijloace de producție rudimentare și trăiau în medii ostile, acești oameni ar fi putut să producă (să vîneze, să culeagă) mult mai mult. Muncesc puțin și se opresc din vînat și cules îmediat ce au strîns cele necesare hranei. Sunt numeroase credințe și practici care limitează timpul de lucru: de exemplu, vînătorul care e convins că forțele magice îi sunt potrivnice, poate aștepta mai multe săptămîni în șir înainte de a porni iar

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
în care economia este "neinserată" (este vizibilă, instituționalizată, autonomă). Societățile umane s-ar caracteriza prin gradul de instituționalizare și de autonomie al "realității economice", definită ca ansamblul activităților prin care oamenii caută să-și asigure subzistența (în cazul primelor societăți: culesul, vînatul, fabricarea arcurilor și săgeților). Polanyi propune această teorie "substantivă" în locul teoriei economice predominante, numită "formală". Polanyi ne asigură că viziunea economiei ca domeniu distinct al activității umane, cu "logica" ei proprie, nu datează de prea multă vreme. Credința în

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662

vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: * "pămîntul constituia principalul factor de producție; * baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; * diviziunea simplă a muncii; * economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518

The Stages of Economic Growth: A non-communist manifesto din 1960. Reținem atât precizarea de "manifest non-comunist", cât și ideea sa că drumul spre modernitate trece prin cinci stadii: de la societatea tradițională inițială, bazată pe agricultură și foarte vechea economie a culesului, la una de tranziție, apoi la decolare spre modernitate timp de circa 20 de ani, prin investiții susținute în industrii cât mai moderne. După încă patruzeci de ani (în total circa șaizeci de ani), prin înfăptuirea celei de a doua

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

integrată preocupărilor celor mai simple, dar esențiale într-o cultură edenică a culegătorilor, redusă la rudimentele vitale. Fructele pământului se oferă cu ușurință culegătoarelor, într-o lume în care elementul animal lipsește sau este îndepărtat. Ceea ce transformă activitatea banală a culesului într-un ceremonial cu o semnificație superioară este personajul central, care pare să oficieze în cadrul unui cult solar. Cecilia Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911

rituri magice obișnuite anumitor zone ale țării. Vom observa că, În general, ceremonialul este identic, cu mici diferențe, În toate zonele țării. Un exemplu Îl avem din zona Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai

Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
tot atâtea Înghițituri. Apoi se duce la râu și freacă Înghițiturile cu amestecul, iar restul Îl toarnă În cap. Plecând nu trebuie să se uite Înapoi. Din descrierea acestor practici se observă unele similitudini În cadrul ritualului. Perioada cea mai aproape culesului este În timpul Rusaliilor sau a Paștelui. Formula În care se merge la cules este cea de două fete sau femei sub Îndrumarea unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe

Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
iar restul Îl toarnă În cap. Plecând nu trebuie să se uite Înapoi. Din descrierea acestor practici se observă unele similitudini În cadrul ritualului. Perioada cea mai aproape culesului este În timpul Rusaliilor sau a Paștelui. Formula În care se merge la cules este cea de două fete sau femei sub Îndrumarea unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca

Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile ei magice se pot Întoarce Împotriva celui care a cules-o

Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român

Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931

Iată care erau, în viziunea tov-ului Bighiu Petru, secretarul organizației (mafiote) Tineretul Progresist: „...Comisia Județeană a Tineretului Blocului Partidelor Democrate, s’a mărginit numai la activitatea Tineretului Progresist și la reprezentanții a câtorva organizații care au pornit pe teren la cules frunzari pentru vitele plugarilor (subl.ns.)”. Datorită secetei prelungite, nu numai oamenii aveau de suferit ci și animalele de muncă sau de subzistență familială. Într-un alt studiu, din primul volum, am descris situația de atunci dar am și citat

Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

stat și să fii acuzat de sabotaj, motiv pentru care mulți chiaburi (și nu numai) au făcut ani grei de pușcărie, sau chiar nu s au mai întors vreodată acasă! Din respect, unii săteni ne mai ajutau cu transportul, cu culesul, alții ne cereau bani, însă mulți se fereau să ne dea o mână de ajutor deoarece la capătul ariei cei de la sfatul popular înfipseseră în pământ o pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]