15,784 matches
-
către care a evoluat România în a doua parte a secolului al XIX-lea a angrenat și economia locală din Vrancea. Într-adevăr, evoluția economică a țărilor românești în secolul al XIX-lea este una foarte accelerată: pentru ilustrare, suprafața cultivată în Moldova crește de la 278.000 hectare în 1829 la 1.000.000 în 1863, adică de circa patru ori, în timp ce în Țara Românească aceasta crește de la 511.000 hectare în 1839 la 1.415.000 hectare în 1863 (Mureșan
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
zile de marș. Militarii se opreau înt-un loc deschis, săpau o groapă de jur-împrejur(fossa, agger, vallum- șanț, parapet, ridicătură de pămant)și insetalau corturile edificând un castru. OCUPAȚIILE Locuitorii din aceste zone aveau diferite ocupații, ramura principală fiind agricultura. Cultivau plante cerealiere.Acest lucru este dovedit de resturile de paie din chirpici descoperite în săpăturile arheologice.În așezări s-au găsit râșnițe din rocă vulcanică, acționate de mână sau fragmente din piatră rotativă aparținând unei râșnițe( la Pescari). Se constată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
În așezări s-au găsit râșnițe din rocă vulcanică, acționate de mână sau fragmente din piatră rotativă aparținând unei râșnițe( la Pescari). Se constată în ultimele secole ale mileniului-I-o predominare a râșnițelor de tip romanic. Faptul că locuitorii cultivau cereale demonstrează și descoperirea unor gropi- depozite de cereale. În astfel de gropi au fost găsite și cereale carbonizate. Pe aceeași linie a demonstrării cultivării plantelor cerealiere se înscriu și cuptoarele pentru copt pâine.Au fost descoperite astfel de cuptoare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale ,ceea ce indică ocupația cu creșterea animalelor domestice: bovine, ovine, caprine, porcine:Gorne. Moldova Veche.Dintre animale predominante erau bovinele. Alte ocupații din domeniul agricol: viticultura, grădinăritul, apicultura, vânătoarea și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
morbid. Suntem niște intruși în lumea asta, niște sabotori. Oferim, în fond, spectacolul gratuit al zvârcolirii noastre ca să ne plătim șederea, tolerată, aici. * Să scrii, cum zicea unul, terapeutic, este aberant, fiindcă de fapt nu faci altceva decât să îți cultivi și să îți instruiești ranchiuna, frustrările, agonia, răfuindu-te întruna, ca un laș, cu himerele. În mod terapeutic, scriitura vine mai întâi cu lehamitea, apoi cu furia, pentru ca într un final să se oprească la clarviziunea că te-ai înșelat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
față de alții. Educatori Educatori sunt mulți, dar numai unii își onorează statutul. Raport Între gradul de cultură al unui individ și nivelul său de moralitate nu există un raport direct. Talent Talentul în germeni moștenit Prin voință și muncă-i cultivat și desăvârșit. Încredere Încrederea părinților în copii este necesară și benefică, înscriindu-se ca o importantă pârghie în procesul de educație familială, dacă este judicios dimensionată și se întemeiază pe o deplină cunoaștere a copiilor. Poveri și pericole Corijenții și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nu o poate suplini. Cunoaștere Cel ce în cunoașterea științifică se cantonează doar la nivelul teoriei, al conceptelor și ideilor, se îndepărtează de realitate, de viață. Practica La orice nivel, practica este știință sau teorie aplicată. Motivație Motivația învățării se cultivă și se dezvoltă ca orice abilitate psihică, în condițiile unor influențe educative adecvate. Lecții Viața ne oferă lecții la tot pasul. Depinde ce alege fiecare din acestea. Motivație Aspirația spre înalta performanță și efortul voluntar constant sunt pietrele de temelie
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
îndreaptă un gând de recunoștință către cel ce a scris-o. Trecere Trecerea de la rău la bine se face cu ușurință, ca de la sine. Nu și invers. Sete Setea de cunoaștere este o trebuință spirituală prețioasă și utilă care trebuie cultivată de timpuriu la copil și amplificată pe parcursul școlarității. Scuturi Cumpătarea și buna rânduială ne apără împotriva risipei și a riscurilor. Lumină Acolo unde domnește lumina înțelepciunii și iubirea de oameni, însăși viața devine o sursă de lumină. Învățătură Învățătura cea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
un aforism omul se poate asuma pe sine, pe când de la un înger ca de la Judecata de Apoi nu se arată dispus să învețe, căci îngerul de fapt nu-l poate pe el, om, înțelege. Și totuși aforismul paidetic, așa cum îl cultivă V. Fetescu, este îngerul care îl înțelege pe om. Pentru om, cuvintele cioplite până la chipul unui aforism ajung să se cunoască pe ele însele neputând niciunul lipsi, niciunul să fie schimbat -, astfel că cititorul, citindu-l, nu numai cunoaște, ci
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de felul: omul este om. Intenția, tendința, scopul, implicarea, munca, responsabilitatea, respectul se învață în „școala vieții”, cea proaspătă precum mereu nevoia de a respira, precum roua din adierea răcoroasă a dimineților de vară -, și unde insuficiența, golul, neputința se cultivă ca potențialitate, știut fiind că (împreună cu Sisif sau nu) pentru a fi fericit îți este suficientă lupta spre înălțimi. În societatea de consum marcată de criza lui „a fi (om)”, obeza vale din om așteaptă, provoacă cu orice riscuri (distrugând
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o practică de interpretare și totodată de rigoare normativă specifică domeniului etic. Transferul paidetic ca interpretare (cultură vie, cu intimitatea autoractor) operează găsirea soluției în chiar problema ce definește entitatea umană subiect, comunitate -, antrenând în rezolvare respectiva entitate ce-și cultivă identitatea. În acest caz, ne-o spune aforismul, nu se poate edifica pe nimic; cine, pe piață, mizează pe îngeri? Totodată, „Cunoștințele nu pătrund singure în minte, ca praful în ochi”. Un laitmotiv al operei ce ne preocupă aici este
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ca însemne excesul și violența considerate în antichitate sursa generatoare, alături de destin, a conflictului și a prăbușirii eroului unei tragedii. Aforismul gânditorului V. Fetescu consecvent cu el însuși și disponibil logicii triplei relații a autorității (autor, subiect, obiect-domeniu al autorității) cultivă complementaritatea, fără a friza compromisul politicianist „mistificator”, conjuncturismul, oportunismul fără de identitate. Aforismul asupra căruia tocmai te apleci, citindu-l, devine într-un fel dominanta strategiei de edificare, dar neexcluzându-le pe celelalte aforisme. Altminteri un aforism (redimensionat ca piesă de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
vetustă și mediocră este filtrată prin perspectiva unui adolescent, cu o fire sensibilă de artist (Matei Iliescu), care se îndrăgostește de o femeie căsătorită (Dora Albu, soția avocatului Jean Albu, mult mai în vârstă decât ea). Matei și Dora își cultivă dragostea lor în întâlniri secrete (noaptea, la vie sau seara, prin grădini rustice), întâlniri din ce în ce mai puțin precaute, alternând orașul de provincie cu Bucureștiul și progresând în sentiment și apropiere de la simple atingeri până la efuzive îmbrățișări și săruturi, dar cu o
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
fetele, muzicienele acestui minunat cvartet de coarde, Cvartetul "Psophos", o formație de tineri lansată puternic în ultimii ani în peisajul vieții muzicale europene. Aici am ascultat-o pe pianista Dana Ciocârlie, personalitate neobosită, dinamică, imaginativă și a vieții muzicale actuale. Cultivă un fericit complex al nuanțelor timbral-coloristice atunci cănd prezintă primul caiet de Imagini datorat lui Claude Debussy. Au cântat împreună celebrul Cvintet cu pian de Antonin Dvorak. Este o veche colaborare ce continuă sub auspicii dintre cele mai favorabile, în
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
-și propune a promova autonomia esteticului, refăcînd relația vitală cu perioada interbelică. O asemenea opțiune implica și o reacție împotriva "excesului documentarist provenit din lipsa interpretării și a judecății", de facto subsumat adesea, la rîndu-i, tendențiozității oficiale și, în consecință, cultiva o deschidere spre libertatea asigurată de eseu. Pătată de ideologizare și propagandă, perspectiva istorică părea a se descalifica în sine. Era ca o saturație produsă de un fel de mîncare oferit invariabil multă vreme și încă într-o variantă indigestă
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
simultan melancolică și plină de energii subterane, urmărește lupta încrîncenată pe care conștiința artistului o angajează cu stocul de imagini aparent identificabile în exterior. însă nici imaginea interioară și nici aceea obiectivă nu se impun definitiv în exercițiul reprezentării. Zbârnea cultivă deliberat echivocul și penumbra, observația neutră și propria lui proiecței, nu atît pentru a crea stări de nesiguranță în exercițiul lecturii, cît pentru a înțelege care sînt mecanismele prin care materia se organizează și sarcina spirituală supradetermină lumea substanței. El
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
pierdut. Jurnalul lui Maiorescu trăiește un elan justificativ, nevoia de a-ți demonstra ție însuți că ai făcut ceva cu fiecare zi. De-asta jurnalul arată ca un carnet de socoteli. Timpul se cheltuie asemenea banilor, și trebuie să-i cultivi puterea de a cumpăra experiențe, de a sprijini proiecte. Pentru întregul care se va face, nu există detaliu de prisos. De aici, conștiința importanței. Maiorescu nu se joacă și, de-ar fi să mă joc eu cu epocile, textul cu
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
care adora extremele, aruncând din gură tot ce era căldicel. Ceea ce, la iezuit, explica tactul, înțelegerea slăbiciunilor omenești din motive prudente, civice, morale, politice, mă rog să nu forțezi! Cum voia Pavel extremistul. Așa cum spunea Generalul, lucrul dura mai mult, cultivând compromisul. Dar intensitatea?... cea care a cutezat totdeuna, ducând totul și mai departe? Asta mă depășea. Ca și nota următoare, De casu Diaboli a Sfântului Anselm, trăitor între 1033 și 1109. Plus ce venea mai departe și care nu mă
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
poziției sale de gînditor Ťfinalť al metafizicii, chiar și în faptul că filosofia lui este Ťliteraturăť sau Ťfilosofie a viețiiť, adică într-un sens mult mai profund decît a vrut să admită Heidegger în propria interpretare la Nietzsche". Heidegger însuși cultiva un dialog între filosofie și poezie, în perspectiva unei consubstanțieri între cele două domenii fundamentale ale creației a căror separare nu e mai puțin dificilă decît înțelegerea lor în sensul unor conexiuni... Sub semnul unor asemenea generalități dorim a înfățișa
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
dintre tinerii care vin la el, majoritatea nu-l întreabă despre filozofia lui, ci despre cutare eveniment trăit sau despre cutare personalitate întîlnită. În ochii noștri, Șora este martorul viu al secolului XX, dar un martor pe care nu-l cultivi din oportunism lingușitor sau din spirit de imitație. Cînd am realizat cîtă arhivă de date poartă în memoria sa, mi-am dat seama că unor astfel de oameni ar trebui să li se insufle viață eternă, pentru a putea să
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
fără paranteze și speculații: Întâmplarea crudă, sub aspectul ei imediat, surprinsă de ochiul unui om care a deschis bine ușa unei case, și-a rotit ochii de jur împrejur și a fugit repede să vestească"3. În viziunea lui, reportajul cultivă contingentul, "faptul nud", respinge orice fals literar, "umilește definitiv clișeele meșteșugarului". În articolul inspirat de evenimentul rar și de moravuri socio-umane își găsește virtutea exercițiul intelectual, "adevărata aritmetică zilnică" și, în acest fel, materialul are puterea de a nu fi
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
în acțiuni concrete, cu termene de execuție și cu responsabilități instituționale și individuale clar definite. - Cum a evoluat imaginea despre români și despre România în comunitatea basarabeană, din 1991 până azi? - A fost un drum de la iluzie și "icoană" sufletească, cultivate în perioada URSS, când nu existau nici un fel de contacte, ci doar proiecții imaginare, la realitatea unei țări pline de contraste. România nu este ceea ce credeți doar voi, românii din țară, sau ceea ce credem doar noi, românii din afara granițelor. România
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Elena Badea Jurnalistul Ion Cristoiu critică, într-o postare pe blogul personal, reticența cu care "presa etichetată drept băsistă a cultivat un mare eveniment" produs luni, deși recunoaște că ignorarea unei asemenea știri legate de Traian Băsescu nu face decât să-i producă îndoieli. Ion Cristoiu a descoperit cu stupefacție că site-urile ziarelor și televiziunilor etichetate drept băsiste au ignorat
Ion Cristoiu, uimit de presa băsistă: Azi mi-am dat seama că m-am înșelat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77342_a_78667]
-
simplu. Deși Traian Băsescu l-a prezentat pe Cristian Diaconescu în mai multe rînduri drept candidatul său și, evident, și al PMP, n-am putut să nu remarc o anume reticență a ziarelor și televiziunilor etichetate drept băsiste în a cultiva această informație. Deschiderea listei de susținători ai lui Cristian Diaconescu de către Traian Băsescu e - după umila mea părere de jurnalist care crede mai presus de toate în știre - un eveniment. Un mare eveniment. Spre stupoarea mea, acest eveniment nu există
Ion Cristoiu, uimit de presa băsistă: Azi mi-am dat seama că m-am înșelat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77342_a_78667]
-
Antisemitismul care era o componentă a acestui naționalism de final de partidă nu ne-a trezit decît dezgustul cuvenit unei atitudini subcivilizate. Circumstanță ce nu ne oprește însă a ne mîhni atunci cînd se exagerează în sens contrar, cînd e cultivat, astfel cum afirmam în România literară, "un antisemitism iscat practic din nimic", aplicat arbitrar unor marcante personalități culturale. "Nu știu de ce G.G. se autoinclude în această listă, alături de Gabriel Liiceanu și de Nicolae Manolescu, și nu intenționez să clarific acest
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]