139,341 matches
-
de culturnicii X, Y și Z sunt, într-adevăr, ale claselor populare, că le reprezintă și că le dau satisfacție reală și adâncă. Nici nu s-ar putea demonstra: clasele în chestiune nu au în față o ofertă de alternative culturale situate în același regisitru, prin urmare nu au posibilitatea să aleagă exprimându-și astfel preferința, și nici nu sunt consultate altfel decât prin nefericitele teste de audiență. Mă tem că lumea de rând acceptă și chiar îndrăgește muzica folclorică doar
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
care să ne-o comunice și nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru care ignor poziția sa în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau nu în structurile societății civile? De ce n-au reacționat atunci când Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu doi ani în urmă în revista 22? Poate că Domniile lor găsesc că e degradant să se ocupe de producțiile culturale explicit sub-mentale și infra-umane. Bănuiesc că atunci când dau peste postul Etno, sar peste el printr-o mișcare de deget, tot așa cum sar și peste alte inepții mitocănești. În răstimp poporul de rând se hrănește cu inepțiile și se modelează corespunzător
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Iulia Popovici E, din nefericire, o realitate: știm foarte puțin, noi, cei aparținînd majorității, despre viața culturală a vecinilor noștri unguri, germani, slovaci (există, de pildă, o editură a minorității slovace din România care publică excelente traduceri din, printre alții, Bohumil Hrabal). O editură cu o rețea de distribuție care face orice carte accesibilă unui public foarte
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
operată o selecție din punct de vedere teritorial în corpusul literaturii maghiare, pentru că ea se produce prin excelență în Ardeal (nu pentru că în alte părți n-ar trăi unguri, însă numai marile comunități - transilvane în cazul acesta - pot crea climatul cultural propriu, necesar creării unei literaturi). De ce nu România? Căci prin forța lucrurilor literatura în limbile minorităților naționale aparțin în egală măsură culturii de origine (lingvistică) și celei de "adopție" (fără ca aceasta să însemne cumva asimilare; însă e un loc comun
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
exact, despre trei mese rotunde - și anume: Securitatea în literatura și în lumea literară", "Arhivele Securității în raport cu mass-media și opinia publică" și "Instituțiile se prezintă". Fiecare dintre ele reunește nume de rezonanță din diferite sfere ale vieții publice, politice și culturale, de la noi, din Ungaria și din Germania: Gabriela Adameșteanu, Marianne Birthler, Ruxandra Cesereanu, Mircea Dinescu, Constantin Ticu Dumitrescu, István Eörsi, Emil Hurezeanu, Ion Bogdan Lefter, Herta Müller, Gheorghe Onișoru, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Stelian Tănase și Richard Wagner. Prin
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
e o autoritate importantă așa cum l-ar îndreptăți să fie curajul și inteligența, ci rămîne un marginal temut, e drept, dar un marginal, o curiozitate, un exotic. De aici și libertatea maximă, dar și lipsa de rol principal în societatea culturală. În lista citată sînt cîteva nume condamnabile în sine, care nu mai au nevoie aproape de nici o demonstrație, ci poate ar avea nevoie de un mandat. Unul dintre ei e chiar profesor universitar în Facultatea de Litere din București și dă
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
prezent; oricît de subtilă ar fi cartea ce rezultă din această operațiune simultană de ștergere și renovare a semnelor, ea este îngrijorător de orwelliană, în sensul că într-însa prezentul decide configurația trecutului." Discuția a fost aprinsă în presa noastră culturală la apariția acestei cărți, Dan Petrescu fiind după cum se vede un radical atacator al acesteia. Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
savante, alții, cînd încerc această formulă, îmi spun că se plictisesc. Așa s-a întîmplat, de pildă, cînd cu incursiunile mele pe piața de idei occidentală, pe urmele utopiilor occidentale, suportate de Național mai abitir decît de o revistă pur culturală: prostii, savantlîcuri fără rost, nu vezi că în România se moare de foame? Ca să fiu sincer, nu prea văd, deși admit că în unele zone se tinde spre o economie închisă; și nimic nu se va remedia cîtă vreme nu
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
doar în versurile rock și hip-hop. În ce măsură Pizdeț e cartea unei generații? E evident faptul că tinerii de azi nu mai au prea multe în comun cu cei de acum douzăeci de ani. Al. Vakulovski încearcă să traseze câteva repere culturale definitorii pentru "generația O", cum o numește el. Nu doar Rushdie, Federman, Miller, Ionesco și Urmuz, dar și Limp Bizkit, Cypress Hill, Marylin Manson, Eminem... E clar faptul că generația O se recunoaște în atitudinea grunge venită pe filieră americană
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
a unuia contemporan, cu deosebire. Cu atît mai mult în străinătate, cînd limba de origine este de circulație exclusiv internă. Dar includerea într-un florilegiu de prestigiu nu se obține decît atunci cînd textul este de pregnantă valoare. în peisajul cultural italian există antologii de poezie modernă de referință, de care orice cercetător sau istoric literar este obligat să țină seama. Pentru a ne referi la ultimele decenii ale secolului nu de mult încheiat, trebuie amintită Lirica secolului XX de L.
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
Adevărat, după rigoarea ortodoxă care cerea în mod egal individului și întregii societăți un permanent efort spre mai binele creștin, milenara temă a fortunei labilis își regăsește vechea rezolvare antică: trăiește clipa. Este o mutație profundă care semnalează intrarea spațiului cultural român în post-medievalitate (etapă prelungită la noi excesiv de mult și caracterizată prin diluarea și sclerozarea canonului medieval, fără ca el să fie înlocuit de cel al Renașterii: cu alte cuvinte, competiția spirituală nu mai are rol primordial, iar cea "materială" nu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
a devenit Cetățean de onoare al Ploieștiului îmbrățișând cu drag instituțiile muzicale ale locului. Meritele i-au fost recunoscute și de Universitățile de Muzică din Brașov și București care i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa și de Fundația Culturală, pentru propagarea culturii românești în lume, dar inima ei de "ploieșteancă", cum îi place să precizeze, bate mai tare pentru urbea natală, unde este primită cu mare căldură. Așa a fost atmosfera și la concertul aniversar; autoritățile locale și mai
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
pe dl Pițu să se uite și prin biografiile altor eminenți intelectuali români de astăzi. În fine, citim în Familia și un interesant experiment făcut cu ajutorul studenților din anul IV al Literelor orădene în legătură cu felul în care văd ei publicațiile culturale actuale și cum și-ar dori să fie. Mai exact, pe care le-ar sponsoriza. Sînt reproduse și cîteva răspunsuri. Din comentariul dnei Ramona Malița, aflăm că pe primul loc în preferințele "sponsorilor"-studenți se află Familia, iar pe al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
sau ele sunt simple calomnii nedemne de personalități academice. Tăcerea este complicitate. Câtă vreme o vom cultiva nu sunt șanse să construim o Românie europeană, așa cum a fost până la căderea ei sub stăpânire comunistă. De curând, la nou înființatul Canal cultural al Televiziunii naționale, a avut loc o emisiune despre istorie la care au participat academician Dan Berindei, președintele secției de istorie a Academiei, prof. dr. Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei, dr. Alexandru Suceveanu, director adjunct al Institutului de Arheologie
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Iulia Popovici Înfierata în primii ani ai dictaturii proletare că "mic-burgheză reacționara", dată afară de la Conservatorul unde predase timp de cîteva decenii, marginalizata, Alice Voinescu a intrat din nou în atenția lumii culturale (pe care, de altfel, n-ar fi trebuit s-o părăsească niciodată) în deceniile 8-9 și, definitiv, în 1997, odată cu apariția extraordinarului document care este Jurnalul sau (precedat de o altă carte minunată, Scrisori către fiul și fiica mea - 1994
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
caracteristice scrisului și oralității, ale limbajului standard cult și ale celui colocvial, rapid și adesea neglijent - David Crystal atrage atenția asupra unei paradoxale tentații prescriptive: polemizînd implicit cu o tradiție care a impus forma scrisă a limbii literare ca paradigmă culturală, mulți dintre autorii contemporani de manuale și ghiduri pentru Internet, mai cu seamă non-lingviști, susțin că limbajul vehiculat de mediile electronice este și trebuie să fie simplu, familiar, oral, să nu respecte formulele tradiționale, eventual nici punctuația și ortografia. Crystal
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
m-am întrebat și de această dată: De ce ți s-a oferit anume ție această priveliște?" Pe lângă interesul legat de relatarea istorică, de simbolistica și metafizica jüngeriană, cititorul ar putea fi în mod special interesat și de referirile la nume culturale românești, de pildă, la Mircea Eliade... Am citit în ea două studii, unul despre obiceiuri legate de dezgroparea și utilizarea rădăcinilor de mătrăgună, și altul despre simbolismul acvatic. Ambele sunt ale lui Mircea Eliade, editorul publicației, despre care, ca și
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
de obicei "dezvăluirile" lui Alexandru Mușina, cam aici se oprește marele și durul său "naturalism". Cu alte cuvinte nimic nou și nimic semnificativ: bîrfe la mîna a doua, mahalagism placat pe fața literaturii și căutarea de explicații oculte pentru realități culturale mult mai simple și mai normale. Cu alte cuvinte, în sistemu-i de explicații, cronicarul literar de acum nu are credibilitate neam: are un naș ilustru (padre padrone, nu?), l-a avut profesor în facultate pe Ion Bogdan Lefter de care
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
cuvinte, în sistemu-i de explicații, cronicarul literar de acum nu are credibilitate neam: are un naș ilustru (padre padrone, nu?), l-a avut profesor în facultate pe Ion Bogdan Lefter de care a rămas apropiat și colaborează la revista Observator cultural, îi apără eventual onoarea lui C. Rogozanu, onoare suferindă de pe urma "dezvăluirilor" lui Alexandru Mușina, e "capitalist" etc. Mă grăbesc să spun toate astea doar ca să se vadă cît de ridicole sînt astfel de explicații. Bineînțeles că există astfel de condiționări
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Mircea Martin, cu finețea-i caracteristică, nu tranșa, dar s-au găsit destui prostovani care să se repeadă să ne demonstreze că poate exista un postmodernism fără postmodernitate. Ideea mea e una simplă: postmodernismul exprimă un anume moment economic, tehnologic, cultural, de mentalitate, specific lumii occidentale, care este într-o fază alexandrină. Asta e, o fază de final, cu plusurile și minusurile ei. Or, noi, care sîntem la margine, avem șansa de a fi tineri." împătimiții în studiul postmodernismului (căci nu
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
și promisiunile postmodernismului" de Mihaela Ursa. în ciuda evidentei calități a scriiturii, a analizelor punctuale (unele remarcabile) nu poți scăpa, la lectura cărților citate mai sus (și a nesfîrșitelor articole <în temă>) de senzația de galimatias conceptual, de , , specifice unui spațiu cultural marginal, provincial (în sensul cel mai rău al termenului)." Să ne întoarcem la un citat anterior? Mai bine nu pentru că Alexandru Mușina nu doar că folosește și el bibliografia orală, dar ascultă chiar "gurile rele". în sprijinul aceleiași teze împotriva
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001, 222p., f.p.
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
treagă țesătură de relații literare, legate atunci, sentimente de simpatie și de prietenie chiar, a trebuit o legătură relativ oficială între România și Elveția care s-a realizat pentru mine prin Ambasada României de la Berna, în special grație activității consilierului cultural de pe atunci, domnul Viorel Grecu, el însuși un om de litere... M.P.M.: Vreți să explicați puțin titlul ultimului roman tradus în românește? De ce iarnă și de ce lucidă? F. Ch.: Scrisesem deja într-o primă formă această carte, pe care voiam
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
și șoferul lui, am putut să vizitez litoralul. Ați mers și dumneavoastră atunci cu mine și mi-ați ținut companie pe bancheta din spate. Or, pe parcursul a 700 de km, făcuți în cele două zile, având ca scop un turism cultural, ne-am cunoscut mai bine. E drept că ne-am văzut de fiecare dată în timpul schimburilor de scriitori, în Elveția sau în România. Mai târziu, în timpul unui sejur în Elveția, mi-ați citit aproape tot ce am publicat. V-ați
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]