2,188 matches
-
individ și grup. Conceptul însuși de familie conferă o imagine asupra dimensiunii grupului: familia restrânsă, nucleară (mama, tata, copiii) este specifică societăților în care relațiile sociale sunt laxe, în timp ce familia lărgită, extinsă (mama, tata, copiii, bunicii, unchii și mătușile, verii, cumnații, nașii etc.) este specifică societăților în care oamenii tind să se angajeze în legături puternice, durabile cu semenii, bazate pe un sistem predeterminat de drepturi și obligații morale. Gradul de implicare a familiei în sprijinirea copilului modelează gradul de dependență
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
părinți (2); prieten (2); pur (2); tradiție (2); țară (2); țăran (2); alb; alinare; arătos; arhaic; așteptare; avere; bat; băiet; bine crescut; blînd; bogat; boier; ca bradul; breaz; bucurie; bujor; bunic; bunici; cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ; inocent; iubit; împărăție; înalt; însurătoare; junior; lapte; machidon; maica Maria; la mama; al
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); adevărat; afecțiune; ajutoare; ajutor reciproc; al doilea eu; Alex; alianță; America; amintiri; Andrei; apărător; apreciere; aproapele; armonie; bade; bani; bărbat; bătaie; cu bine; blînd; braț; bucată din mine; cald; călugăr; certitudine; coleg; confrate; controlor; copil; copilărie; nu cred; cuminte; cumnat; curiozitate; cuvinte; dar; deosebit; dorință; dreptate; dur; el; enervare; extraterestru; familia; fecior; fericire; ființă; frate; frățior; ghindă; grijă; ie; inimă; Ion; iubitoare; iubitor; împărțeală; de încredere; înțelegător; jumătate; legămînt; legătură sufletească; legumă; mama; mamă; membru; mincinos; mișto; mîndrie; model; moldoveanul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); trib (2); unguri (2); unit (2); verișoară (2); verișori (2); veselie (2); vestit (2); viață (2); ales; alianță; apartenență; atașament; avar; avere; basarabean; bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici; carte; ceartă; ciupercă; clon; complicat; comunitate; copii; credincios; cultură; cumnat; cunoaște; cunoscut; cuprins; curiozitate; curte; dac; dator; depărtat; deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strănepot (5); bătrîn (4); cuminte (4); frumos (4); iubit (4); rău (4); tînăr (4); bani (3); bunei (3); deștept (3); mîndrie (3); obraznic (3); rudenie (3); tinerețe (3); verișor (3); zîmbet (3); bătrînețe (2); bun (2); continuitate (2); copilaș (2); cumnat (2); dulciuri (2); Eric (2); frumușel (2); generație (2); grijă (2); împlinire (2); joacă (2); Luca (2); micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunici (2); dușman (2); mare (2); oameni (2); prietenie (2); respect (2); susținere (2); tată (2); vecin (2); verișori (2); alinare; apărare; apreciere; arbore genealogic; Ariana mică; bani; bază; bîrfă; bonă; bunătate; buni; bunică; cere; cineva drag; cîrnaț; conversație; crudă; cumnat; cumsecade; cuțit; departe; depărtată; dificil; drag; dragă; ele; ereditate; familia; fericire; fier; fiu; frăție; frumoasă; gingășie; de grad; grad de rudenie; greutate; grijă; grup; inutil; înțelegere; legat; legămînt; lemn; lider; mamei; mami; masă; mătura; mătură; mătușa; mîndră; mort; multe; munte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apartament; apropiere; babe; băgăreț; Basarabia; bătaie; bătrînețe; bătrînică; bețiv; bîrfe; bogat; bravo; bun la inimă; bună ziua; caise; căldură; calvar; cap; capră; certuri; cetățean; cheie; ciao; cîine; cineva; cîrcotaș; colocatar; comunitate; conex; consătean; conviețuire; a conviețui; copil; cordialitate; Cornel; crăciun; cuminte; cumnat; cunoștințe; curat; curios; curiozitate; degeaba; departe; deranj; dificil; doamnă; drag; enervare; familie; fată; frumușel; furător; geamuri; gelozie; glumă; gospodar; gură mare; hapsîn; ideal; ie; inconvenient; indiferent; indulgență; interesant; intrus; inutil; isteț; împrumut; de încredere; înțelegător; joacă; lacom; leagă; leneș; liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii din piesă. Acordat ambianței, cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei, contrastînd față de aceasta, prin banalitatea simțului comun. În acest sens poate că unele sublinieri mai apăsate ale poantelor s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
venit încoace împreună. Ilie: (revenind) Am noroc. Nu reușesc să mă trezesc. (privindu-i pe toți) Ce-aveți cu Ștefan? El n-are nici un merit. Nu v-am spus cu cine am băut? După aceea mi-a venit dor de cumnatul meu și l-am vizitat. (rîde ca de-o glumă) El, săracul, credea că m-am dus pe capul lui cu cavoul. Ha! Nu-i așa, Ștefane, că așa ai crezut? Ștefan: Păi așa am crezut. De unde să știu eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da, sînt aici. Alex: Ei, cum a ieșit? Vecin 1: Am cîștigat. Alex: Cum așa! Că doar vecinul avea careu... Și mata doar ful! Vecin 1: Nu contează cartea, ci jocul. Da, e ceva nou? Alex: Vecine, a avut dreptate cumnatul meu să te pupe. Ești formidabil. Vecin 1: Cine, ăla care s-a dus să ne reclame? Și eu care am crezut că are umor! Dar n-are. E și normal. Cu filosofia lui...! Da, despre ce e vorba? Alex
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de a ieși la muncă. Tatăl meu era doar un “preot de țară”, “o sintagmă ce ne umple sufletele de visare, de dor, de pace”, așa cum spunea și Ion Diaconescu, fostul președinte al PNȚCD și președinte al Camerei Deputaților, despre cumnatul său (Rădulescu, 1997). Și mai ales “cu harul magic de a ne transpune în altă lume, una a bunului simț...”. Cine poate vorbi mai frumos despre rolul unui preot în viața satului decât marele nostru povestitor Ion Creangă! Deși se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
captivantă prin fluiditatea desenului scenic, prin acuitatea conflictului. Într-un montaj cinematografic, ale cărui planuri alternează conform logicii lăuntrice, personajele sunt prezente tot timpul în scenă. Descifrăm simultan clarificarea de conștiință a procurorului, brutalitatea anchetatorului, lașitatea și durerea logodnicei, oportunismul cumnatului, demnitatea și curajul în suferință ale mamei, intransigența revoluționară a bătrânului. Alexa Visarion a folosit procedee familiare școlii noastre de regie puntea japoneză, circulația prin sală, integrarea actorului în public -, dar nu în mod gratuit, ci pentru a câștiga în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai cu acest fel umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie] de va tuna, toate alunele vor seca. în anii în care nu se fac alune, Dumnezeu a poruncit, căci în loc să se ducă oamenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte-o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc la mormînt și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pic de adevăr, numai așa se explică faptul că Basarab țepeluș( domnitor al țării Românești În 1474- 1475;1478-1480;1481-1482) gonit din scaunul de domnie de către Vlad Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești. O altă proprietate ruptă din feuda lui Lațco și a familiei sale ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
numele tot de Milco, a fost proprietar de moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic de Gorj. Numele de Lupoianul și l-a luat după numele satului Lupoaia, unde Își avea o moșie, pe care a lăsat-o În grija și moștenirea fiilor săi, Constantin ,, logofăr zavisterie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
darul. După 1990, nunțile au Început să se facă la restaurantele din orașul Motru. Darul se dă În plic, tinerilor aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
strânsa familiaritate, după vechiul proverb că „bătaia e ruptă din rai“; Zița, la rândul ei, este cumnata, dar într-un vădit raport de subordonare față de sora ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe care îl respectă și îl ascultă; ea fusese dezvorțată de cumnatul însuși, care îi este ca un frate mai mare și căruia îi spune nene, ca în toate familiile tradiționale românești, și de la acesta așteaptă ea consimțământul pentru o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
la rândul ei, este cumnata, dar într-un vădit raport de subordonare față de sora ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe care îl respectă și îl ascultă; ea fusese dezvorțată de cumnatul însuși, care îi este ca un frate mai mare și căruia îi spune nene, ca în toate familiile tradiționale românești, și de la acesta așteaptă ea consimțământul pentru o nouă căsătorie. În fine, expulziunea lui Ghiță Tircădău din „cuibul de familie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cu reacțiunea și O scrisoare pierdută (citate în ordine cronologică). Ce este Jupân Dumitrache dacă nu un ambițios, al cărui zel în garda civică ascunde de fapt dorința unui „la mai mare!“? De aceea îl acceptă cu ușurință pe viitorului cumnat, Rică Venturiano, de a cărui neîndoielnică ascensiune nu se poate să nu profite. Până și Nae Ipingescu, ipistatul, e recomandat pe lista persoanelor ca amic politic al căpitanului. Acesta se pune în serviciul partidului pe care el însuși se sprijină
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în orânduiala casnicilor“. Cu toate că știe, cumnatul, pentru a scăpa de povara ce-i picase pe cap, o dă primului venit. În același an, noul cod de legi, Pravilniceasca Condică, surprinde și descrie acest rău obicei ce-l au frații, obligați să-și mărite surorile. De fapt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
crea un precedent, iar casa lor va atrage ura, blestemul și nemulțumirea tuturor părinților, fraților, moștenitorilor. Ei sunt bărbați în toată firea, capabili să poar te grija casei, să decidă în problemele importante privind patrimoniul, știu cum să-și aleagă cumnații, cum să-și mărite surorile. De fapt, în pretențiile lor nu se află nimic anormal, ei cer restituirea atribuțiilor masculine, trecute în lumea femeilor prin testamentul tată lui. Nu pretind decât să fie „clironomi“, alături de mama lor, și, încetul cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după partea ce fieșcare avem în casă până vom căsători toate surorile, însă după starea și po tri va noastră, apoi cele rămase atunci le vom împărți frățește.“ După mama vitregă, ținta ata cu ri lor se îndreaptă către viitorul cumnat. Con tes ta rea pretențiilor se con struieș te în jurul poziției sociale și al reputației acestuia. Cine este acest om de cere o zestre de peste 40 de pungi de bani? O zestre coniderabilă pe care „nici un obraz mare nu o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și să n-o mai șantajeze pe văduvă. Cu alte cuvinte, chiar dacă respinge cererea fraților, el nu poate să nu sesizeze că în spatele lui Eftimie se ascunde un mic vânător de zestre care de n-ar fi fost pretențiile viitorilor cumnați ar fi profitat din plin de tinerețea și ignoranța văduvei. În ceea ce o privește pe aceasta, i se recomandă să-și păzească cinstea dacă vrea să rămână stăpâna casei, căci în eventualitatea unei căsătorii sau a unei legături amoroase nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]