1,183 matches
-
n-am murit de ștreang, am să mor Înghețat, deodată am auzit glasuri, hămăit de câini, larmă de vânătoare. Curând au apărut și vânătorii și l-am recunoscut pe duce, Însoțit de câțiva oameni. Erau puțini, slujitori de rând. Dintre curteni era numai unul, pe care stăpânul Îl numea maestru de vânătoare. „Acum descălecăm“, a spus domnul Bertold, „lăsăm oamenii și caii să se odihnească și apoi ne Îndreptăm grabnic spre castel. Zăbovim doar cât să bem o cupă de vin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
publicarea polemicilor și pamfletelor din Dimpotrivă (1994) își află noima "în restaurația intensificată în vremea din urmă". Între primii aflați în vizorul nemilos al criticii se va afla G. Călinescu;, prins ca în insectar, el este redus la dimensiunile unui "curtean în mînă c-o lalea", pentru constantul lui oportunism, pentru opacitățile sale critice, dar nu mai puțin ideologice; toate punctate cu obiectivitate și strict documentate. O anchetă din "Contemporanul" (1976) asupra filosofiei românești prilejuiește o amară și întristătoare concluzie, valorificarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Radu Iacoban, Lucian Avramescu, Dan Verona, Constanța Buzea, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Ion Gheorghe, Al. Tănase, Dan Zamfirescu, Platon Pardău, Pompiliu Marcea, Ovidiu Genaru etc. etc. Numărul lor, din păcate, e legiune. Vom asista la un veritabil delir al curtenilor prilejuit de orice aniversare a conducătorului și partidului comunist. Autorul "antologiei rușinii", acribios în urmărirea celor care pervertesc și distrug cultura românească, face și o clasificare a acestor purtători de țucal: "Activiștii perversiunii pot fi repertoriați, în mare, în cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
figuri și Întâmplări cu mult mai reale decât cele mai iscusite invenții ale noastre romanești. Viitorul și trecutul Își fac curte unul altuia, profesând o perfectă politețe și o agreabilă falsă modestie, ambii, aceștia „doi”, nefiind altceva decât bine stilați curteni, dacă nu chiar paji, la curtea acestui - cum să-i zic? - mare senior, senior de sânge, hidalgo al posibilului, la curtea acestui mare senior al vieții. Deoarece, cum se zice, eu „am așa o bănuială!” - că „el” este chiar ceea ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
profund și tiranic duplice, ambiguu, ceea ce Îi conferă „misterul”, dar și vigoarea seculară, supraumană. Nu, noi putem fi doar „stăpânii propriei noastre firi”, adică consecvenți și lucizi de propria noastră structură temperamentală și ideatică, urmând sfatul vechi al vicleanului și curteanului Înțelept care a fost Polonius: - Rămâi credincios ție Însuți și așa cum ziua urmează nopții, nu vei Înșela, dezamăgi, pe nimeni și nici pe tine Însuți! Iată, de la „bătrânețe” am trecut la „prietenie” și apoi la „spaima de moarte”! Cam mult
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Bachus, Predarea orașului Breda, Torcătoarele etc. Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate de Velázquez: prințese și prinți, curteni, pitici și bufoni, conducători de oști, poeți... Fascinant și istovitor. Mai am putere să văd și lucrări de El Greco, Goya, Murillo - alți trei mari spanioli. Ne întâlnim cu colegii noștri din România. Sunt la fel ca noi: fericiți și obosiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic al țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
creștinătatea. De aceia facem cunoscut Domniilor Voastre că pela Boboteaza trecută Turcul a trimis în Țara noastră și împotriva noastră mare oaste în număr de 120000 oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa beglerbegul; împreună cu dânsul fiind și toți curtenii păgânului și toate semințiile din Tracia și Voievodul Țării Românești cu toată puterea, și Asan-beg, și Ali-beg, și Schender-beg, și Grana-beg, și Osu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg Stăpânitorul Sofiei, și Cunsenra-beg, și Piri-beg fiul lui Isac-pașa cu toată sila lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după mintea altora, ci după a ei; și dacă ar fi să se înece, Doamne ferește, în puhoiul Moldovei, ar trebui căutată la deal, căci ea ar face dimpotrivă și nu s-ar duce la vale, după cursul apei. Unul dintre curtenii Măriei Sale auzind vorbind pe Măria-Sa de căderea Țarigradului unde au intrat spurcații ismailiteni, pângărind pe mireasa lui Hristos, biserica noastră, a început a plânge cu lacrimi și nu se mai putea mângâia. Stolnicul Gavriluță și-a prins nevasta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treia inexactitate: oastea nu se putea risipi de la sine. O oastea se adună și se risipește (demobilizează) în urma unui ordin, dat de un șef, care e comandantul ei. Ștefan nu putea rămâne doar cu două slugi. În jurul său se aflau curtenii, marii boieri care aveau ca primă îndatorire să apere viața șefului, așa cum s-a întâmplat în toată istoria războaielor. Dacă era prins, ungurii nu i-ar fi dat drumul. Vodă nu avea bani cu el. Nici măcar marele vistier. Banii se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul Turc a trimes în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman-pașa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau curtenii sus-numitului Turc și toate popoarele din Romania, și domnul Țării Muntenești cu toată puterea lui, și Assan-beg, și Ali-beg și Schender-beg, și Grana-beg, și Oșu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg, domnul din Sofia, și Cusenra-beg, și Piri-beg, fiul lui Isac-pașa, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aș arde-o”. Și panii au spus: „Dacă tu, domnul nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
n.n.) la o pădure, care se numește Bucovina”. Ordinea de marș a trupelor era următoarea: eșalonul I, nobilimea Poloniei Mari cu carele și alte bagaje; eșalonul II, artileria, care regești, apoi regele și fratele său Sigismund, „cu mândra armată a curtenilor săi”, eșalonul III, nobilimea din Polonia Mică; eșalonul IV, cavaleri și pedeștri. În ziua de 25 octombrie, a trecut pădurea oastea din Polonia apuseană (Wielkopolska - Polonia Mare). Nu putea să treacă mai multă oaste deoarece era o singură cale îngustă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lăsase în urmă oastea, ca să preîntâmpine un atac turcesc; aliații săi turco-tătari-munteni porniseră spre casele lor; oastea lui Ștefan se împuținase cu 3.000 de oameni trimiși contra mazurilor; oastea polonă sporea cu „câteva mii de cneji și nobili și curteni aleși”, trimiși în ajutor de ducele Lituaniei. Cei 3.000 de călăreți ai vornicului Boldur au putut sosi pe malul Prutului, unde s-a dat bătălia, Lențeștii fiind foarte aproape de Șepeniț. În Letopisețul țării se spune că 2000 de turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de 47 de ani doar 10 privilegii în care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acum. În 15 cazuri, domnul întărește o propritate mică și face danii doar în 11 cazuri. Beneficiarii daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o moșie de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiu la 24 ianuarie 1496. În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii domnești. În trei cazuri, s-ar putea spune că e vorba de “curteni”- oșteni, dar nu de răzeși, deoarece beneficiarii sunt câte patru pentru un sat, iar dania poate să fi fost din domeniul domnesc, deși nu se specifică nimic în acest sens. Dar, sunt cazuri în care nu mai poate fi vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le-a reușit de foarte puține ori. Înlocuirile de domni din Moldova nu le-au făcut boierii cu cetele lor, ci pretendenții, care veneau cu ajutor străin, lor alăturându-se o parte dintre boieri, în nădejdea că vor fi răsplătiți. Curteni și slujitori. Temeiul oștilor feudale l-au format feudalii cu banderiile lor, în Țările Române domnul putea să cheme la oaste pe toți locuitorii în stare să poarte o armă și, în acest caz, se străngea oastea mare. Dacă era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1476 și oastea regelui polon în 1497, până la asediul Sucevei și până la bătălia din Codrii Cosminului, la care a participat și oastea cea mare. Efectivul oastei mici se ridica la 12.000-15.000 de oameni. Această oaste era formată din curteni și slujitori, doi termeni care au creat uneori confuzie. I. C. Filitti considera că slujitorii militari îndeplineau în timp de pace slujbe administrative, iar curtenii, în rândul cărora intrau proprietarii și călărașii, alcătuiau o armată cu caracter popular. Constantin C. Giurescu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Efectivul oastei mici se ridica la 12.000-15.000 de oameni. Această oaste era formată din curteni și slujitori, doi termeni care au creat uneori confuzie. I. C. Filitti considera că slujitorii militari îndeplineau în timp de pace slujbe administrative, iar curtenii, în rândul cărora intrau proprietarii și călărașii, alcătuiau o armată cu caracter popular. Constantin C. Giurescu credea că toți subalternii marilor dregători organizați pe cete, cum sunt, de exemplu, păhărniceii, spătăreii, vistierniceii, armășeii intrau, în Moldova, în rândul curtenilor. Ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar curtenii, în rândul cărora intrau proprietarii și călărașii, alcătuiau o armată cu caracter popular. Constantin C. Giurescu credea că toți subalternii marilor dregători organizați pe cete, cum sunt, de exemplu, păhărniceii, spătăreii, vistierniceii, armășeii intrau, în Moldova, în rândul curtenilor. Ei formau miezul armatelor lui Ștefan cel Mare și, pentru că îndeplineau și alte servicii, li s-a spus și slujitori. În istoriografia noastră de după 1950 s-a afirmat că în Țările Române “erau două oști: oastea domnului, cea care depindea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea domnului, cea care depindea direct de el, formată din recrutarea țăranilor liberi, a nemeșilor și a micilor stăpâni de pământ și oastea feudală a boierilor mari care depindea de domn în mod indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpâni de pământ și oastea feudală a boierilor mari care depindea de domn în mod indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]