1,304 matches
-
sâmbăta. Cum ne adresăm reprezentanților bisericii Preotului și diaconului căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau „Cucernice părinte” sau „Părinte”; Călugărilor care se găsesc în mânăstiri sau catedralele episcopale, uneori și prin parohii, li se spune: „Prea cuvioase părinte”, „Cuvioase părinte” sau „Părinte”; Episcopului ne vom adresa cu apelativul: „Prea sfinte părinte”; Arhiepiscopului și mitropolitului li se spune: „Înalt Prea Sfinte Părinte”. Avem arhiepiscopi la: Galați, Suceava, Cluj, Constanța, Târgoviște; Mitropolii la: Iași, București, Craiova, Sibiu, Timișoara. Patriarhului României ne
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
noastre, El cel drept pentru cei nedrepți casă ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viufăcut cu duhul, cu care s-a pogorât și a propovăduit și duhurilor ți-nute în închisoare” (1 Petru 3, 18-19).Moartea cuvioșilor lui Dumnezeu este scumpă înaintea Lui, așacum se arată în Sfintele Scripturi: „Sufletele drepților sunt în mânalui Dumnezeu și chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără deminte drepții sunt morți cu desăvârșire și ieșirea lor din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ceea ce Sfinții Părinținumesc „filosofia vieții”. Printr-o astfel de cugetare mântuitoare,ce trebuie să se permanentizeze în viața duhovnicească, creștinulîși pregătește „răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată” și își asigură, pentru veșnicie, fericirea comuniunii cu Dumnezeu și cu „prie tenii” Săi. Cuviosul Isaia Pusnicul, descriind bucuria sufletului celui dreptîn clipa despărțirii de trup, arată că „la ieșirea lui din lumea aceasta,va face să meargă înaintea lui lucrarea lui și se vor bucura cu el în-gerii când îl vor vedea scăpat de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ci faptelepe care le-a făcut. Ele îl vor învonjura și-l păzi de acele puteri, ca sănu se atingă de el. Iar de vor învinge faptele lui, vor cânta înaintealor îngerii, până ce vor ajunge la Dumnezeu întru veselie”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, traducere din grecește,în Filocalia, introducere și note de Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Editura Harisma,București, 1991, p. 116. footnote>.În clipa morții fizice, indiferent de starea sa duhovnicească, sufletul va simți
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nestins; muncile de tot felul;căderea de la Împărăție; despărțirea de sfinți; depărtarea de îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune că la judecată se vor deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune că la judecată se vor deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale. Cunoștința sfinților între ei, în Filocalia, volumul VI, p. 174. footnote>. Dacăîn
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și un alt aspect legat de acest incident: exact ca în unele schițe caragialiene (Telegrame, Situațiunea), unei întâmplări derizorii, fără însemnătate publică, i se amplifică gravitatea în presă, atribuindu-i-se dimensiuni catastrofice. Astfel, maica Epraxia dă glas temerii tuturor cuvioaselor: "uciderea asta ce s-a făptuit în cuprinsul sfintei noastre mânăstiri, eu o socotesc drept o teribilă nelegiuire și mă tem că are s-abată mânia lui Dumnezeu asupra noastră"147, prevestind chiar, prin vocea ironică a ghidușei Trilifia "căderea guvernului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amiaza mare, nevrednicilor? întrebă un călugăr cu barba sură și lungă până la brâul antiriului. Ne-a trimis tătuța Vasile la starețul Ioan! răspunseră băieții. Apoi, prea sfinția sa are alte treburi, îl mai năcăjîți și voi cu prostiile voastre lumești! se mânie cuviosul călugăr Pahomie. Părintele Ioan ne așteaptă! strigă mâniat bătrânul. Atunci, călugărul deschise drugul cel mare, din lemn de stejar, cu care ferecase porțile lăcașului, poftind drumeții în curtea mănăstirii. Tihna îmbietoare a mănăstirii îi fermecă pe musafirii mănăstirii. Cei trei
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Închiriere. Procedam cam așa: Închiriam un film și, În spațiul ocupat de avertismentul legal ori de coming atractions, montam un filmuleț al casei de producție Celebrul animal. De pildă: Slide show cu icoane făcătoare de minuni, fotografiate de Sorin În cuvioasele lui pelerinaje. Pe fundal, vocea Andreei citind pițigăiat specificațiile tehnice ale unei pompe de ulei. Pe Leac cu chipul În blur recitând din creația proprie. Pe Florin, beat mangă și filmat În racourci, spunând de zece ori același lucru: Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Frumoasă ca un gând răzleț Cu trup- nalt, cu părul creț Cu pas ușor.” (G. Coșbuc- Nunta Zamfirei ) Eufemismul constă în îndulcirea unei expresii dure sau jignitoare prin înlocuirea ei cu alta. Exemplu: "Zici adesea de una ajunsă în vârstă cuvioasă Că atestatul vremii nu va să-l primească.” ( G. Alexandrescu - Satiră.Duhului meu) " De la adormirea bătrânului Ștefan -Voievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani.” (M. Sadoveanu - Nicoară Potcoavă ) Gradația este figura de stil care constă în trecerea treptată, crescândă sau
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în urma fuziunii, presa guvernamentală să înceteze a mai întrebuința acest nedemn mijloc de influințare, totuși sîntem în trista poziție de a constata că pentru ziarul fanariot din Strada Doamnei nu există mai mare plăcere decât de-a reproduce cu o cuvioasă și smerită mutră de vulpe toate inspirațiunile superficiale ale unei prese și rău informate și rău voitoare și în fine prețioasele schimbări de idei între diplomați și reprezentanții Alianței izraelite. Silă ne este de a vorbi de infecta cestiune izraelită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cetățenii unui stat democratic ca al nostru. Acei doi voievozi opreau de ex. prin legiuirile lor pe neamul studiat de d. dr. B. Constantinescu de-a ajunge la popie, necum la deputăție sau ministeriu. Cauza acelei opriri era că asemenea cuvioși părinți, brodindu-se cam buzați și negri, s-ar fi stricat evlavia și se făcea biserica de râs și de ocară - căci erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trucul: nimeriseși la interval, în interstițiul dintre două rânduri de case, ca în blatul unui tort. Locul părea ferit, mișcat, podeaua se deplasa odată cu tine. Pereții hotelului fuseseră crestați cu arabescuri de marmură albă, tavanele pictate cu îngerași și femei cuvioase, care se reflectau în cimentul bleu. Călcai cu grijă, ca într-un muzeu al oglinzilor instalat într-o catedrală. Spațiul respira de atâta istorie: cine știe ce tratate fuseseră semnate aici, ce vieți se consumaseră pentru alte vieți, cât sânge și câtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rasa română e admirabilă, că sunt cranii cari merită a fi în fruntea civilizației. Desigur că Hoffman n-a avut nefericirea de-a vedea căpățînele de mac de pe umerii d-nilor C. A. Rosetti și Giani sau buturuga bulgărească de pe umerii cuviosului Simion. În sfârșit Virchow, naturalist celebru, dă craniului albanez rangul întîi între toate craniile de rasă din vechiul Imperiu al Răsăritului, și cel albanez e identic cu al rasei române, cu al mocanilor noștri de azi. E poate indiferent pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care Îl primește” (Evrei 12, 6). Și tot Sfântul Apostol Pavel ne recomandă : „Răbdați spre Înțelepțire, Dumnezeu se poartă cu voi ca față de fii. Căci care este fiul pe care tatăl său nu‑l pedepsește ?” (Evrei 12, 6‑7). Sfântul Cuvios Varsanufie Îi dă următorul răspuns unui ucenic care‑l rugase să‑l pomenească la rugăciuni, pentru ca să poarte cu bucurie boala : „Boala este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nevi‑ novați, drepți și desăvârșiți care suferă. Este o mare Între‑ bare și o taină nu tocmai lesne de deslușit : de ce suferă și aceștia ? Este străvechea problemă a dreptului suferind. Referindu‑se la aceste Întrebări și căutând un răspuns, un cuvios pustnic a scris următoarele : „Dacă‑ți plătești datoriile În această viață, poți fi mântuit. Însă, dacă ești lovit În cap de multe ori, vei primi chiar și ceva În plus. Pentru oamenii care sunt bătuți pe nedrept, La originile bolii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat de Sfântul Duh și de desăvârșire. De aceea a acoperit Dumnezeu, prin aparența aceasta, slava omului, ca să prisosească și mai mult În el slava lui Dumnezeu”29. Sfântul Cuvios Paladie, episcop al Elenopololisului din Bitinia, pomenit de Biserica noastră la 28 ianuarie, a scris La originile bolii 33 o lucrare ziditoare de suflete, cu o largă circulație atât la noi, cât și la alte popoare ortodoxe. În paginile acesteia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe unii dintre bătrânii pustnici, care Își trăiau bătrânețile În adâncul pustiului, singuri, departe de oameni, doar cu Dumnezeu, bucurându‑se acolo „de mierea liniștii” și de rugăciunea neîncetată. „ Dumnezeu, Care dorește mântuirea tuturor, Într‑o zi i‑a poruncit (Cuviosului Paisie cel Mare - n.n.) : Lasă pustiul și du‑te să‑i sprijini pe frații tăi care trudesc dincolo de pustiu. Paisie a Întrebat Îngrijorat : — Mă duc, Doamne, dar voi avea folos ? Sunt eu vrednic să‑i conduc pe alții ? Eu tremur
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
amărâtul de mine. Mântuitorul i‑a răspuns : — Greșești, Paisie. Nu este așa. Dacă vei trudi cum te Învăț Eu, pentru mântuirea altora, vei primi răsplată dublă. În Ierusalimul de Sus răsplata pentru ceea ce faci pentru mântuirea altora va fi Însutită. Cuviosul a ascultat cu smerenie și de atunci, credincios În cuvântul lui Dumnezeu, a Început să iasă din pustiu, pentru a‑i ajuta pe frați. Spune preafericitul Pavel : «Fiecare din noi să placă aproa‑ pelui În ce este bine, spre zidireă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un mare spirit disciplinat și practic, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de diferite boli și care nu aveau unde să‑și plece capul. Aceștia erau așezați În chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarteă”104. Ucenicii lui mărturiseau că ade‑ seori vedeau pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu‑i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându‑le nu puțină ușu‑ rare În amara lor durere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Focșani a Întemeiat, În incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuilă, un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 107. S‑a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 108
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 108. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913‑1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s‑a nevoit 24 de ani În Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și În pustiul Hozeva, avea În obștea Sfântului Sava ascul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
paupere - consultații și tratamente gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și să nu‑i pierdeți din ochi pe ceilalțiă”118. Interesantă este și reacția bătrânului Trifon de la Muntele Athos la auzul veștii că unul dintre frați dorește sau a fost trimis să‑i slujească. Redăm În cele ce urmează relatarea Cuviosului Paisie Aghioritul : „Trecuse mult timp de la veni‑ rea mea și trebuia să plec. De aceea l‑am Întrebat pe Bătrân : — Nu vrei să vorbesc la vreo mănăstire, ca să te Îngri‑ jească acum, la bătrânețe ? 98 Suferința și creșterea spirituală Acela
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]