8,648 matches
-
se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să înveți de la bunici. Atelierul de olărit este găzduit de un meșter din Săcel, unul dintre ultimii artizani din Maramureș care folosește o tehnică de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere de meșteșuguri, muzică și dans 16.00-21.00 - Spectacol de muzică tradițională maramureșeană 21.00-după
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
întreg poporul român se afla, pentru prima dată, după multe secole, între granițele sale firești. Adevăr greu de recunoscut și-n ziua de azi, de cei care au râvnit și râvnesc la teritoriul hărăzit de Dumnezeu acestui neam, urmaș al dacilor, romanilor și tuturor migratorilor, care s-au tot vânturat până la constituirea principatelor românești: Moldova, Țara Românească și Ardealul. Sintagma România Mare = România Întregită a fost folosită abia dupăTratatul de la Versailles din 1920 până în 1940. Urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), așa
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
amatorilor. Materialele video vor fi realizate într-o manieră personală, vor fi creații originale și vor reflecta viziunea participantului asupra promovării orașului ca destinație turistică pornind de la identitatea istorică a acestuia, reflectată de oricare din următoarele teme: - Cultură Cucuteni - Legendele dacilor pe plaiuri nemțene - Piatră Neamț în perioada Evului Mediu Durată minimă a videoclipului: 2 minute; durată maximă: 10 minute, iar materialele video pot fi realizate cu orice aparat de filmat și în orice format. Materialele video însoțite de formular de
Concurs de videoclipuri “Piatra Neamt – Orasul Zeitei“ [Corola-blog/BlogPost/93426_a_94718]
-
cum ieși din Zlatna, ochiul călătorului este atras de un șes frumos, unicul de acest fel prin părțile muntoase ale Apusenilor, numit de localnici ,,Troian”, unde se zice că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce a bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil Francu și George Candrea, este apreciată de Nicolae Iorga ca una din cele mai bune lucrări de etnografie cu privire la poporul român. Iată cuvintele din carte: Iar câmpul Troianului sau Câmpul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
secolul VI d.H. în locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, măi binezis o cetate-polis grecească și greco-romană suprapusa după uniicercetatori pe cetatea medievală succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turcească avînd în aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății și demnității neamului. Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost ciplita din îndărătnicia
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul, Capul de lup pe steagul tricolor Va re-ntregi pământul vechii Dacii, Nemuritor, cu noi spre viitor. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
răspunde ,fiindcă e grăbit. Și-apoi nu are cum să-l contrazică . Se strecoară tiptil printre hamali, căutând cu privirea vapoare care se încarcă. E unul mare chiar aici la dana 1 ,are burta desfăcută ca să primească înăuntru destul de multe Dacii. Loganuri ,breakuri și sedane, Dustere și Sandero așteaptă cuminți la rând, să navigheze către zări pe care doar vaporul le cunoaște. „ Dacia a scos România din criză. Acum o să mă scoată și pe mine ! ” Dar trebuie să afle unde se
VIATA LA PLUS INFINIT (5) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383205_a_384534]
-
venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi în a afirma că „geții/dacii îl adoră pe Saturn, pe care îl numesc Zalmoxis” (istoricul Mnaseas din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius). Așadar Zalmoxis este Saturn; Zal-mox înseamnă Zeul-Moș, Zeul-Bătrân sau Moșul, atributele definitorii ale lui Saturn. Dar sub ce formă, sub ce nume, îi regăsim
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
săpau în măruntaiele acestuia după aur. Scormonind în istoria familiei oricăruia dintre localnici, vei găsi nu foarte departe un miner, iar mai adânc nu vei mai da decât peste această îndeletnicire. Băieși, adică mineri au fost cu toții, încă de pe vremea dacilor ori poate chiar mai dinainte. Știu ce înseamnă baie și băieș în zona dumneavoastră, îi spuse Cristi așezându-se mai bine în fotoliu. În concluzie, cu toții ne tragem din mineri. Munții noștri au avut aur dintotdeauna iar oamenii l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să ghicească ce urma să se întâmple. Îl vedea numai din profil și nu se putu abține să-l compare cu Sfinxul din Bucegi. Căciulița de lână cu vârful lăsat pe o parte îl făcea să semene cu un nobil dac, un tarabostes de la curtea regelui Decebal. Asemănarea însă se oprea acolo, barba și mustățile stufoase îl deosebeau de original, iar țigara din care trăgea cu sete nu se potrivea de loc cu obiceiurile celor din vechime. Prin tălpile pantofilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în lume; în lumea românească, mai ales. Ne face plăcere să subliniem acuratețea și dimensiunea acestui efort restitutiv: Ion Cernat, fiul Domnului învățător, al învățătorului Virgil Cernat, se întoarce cu „lumină” asupra locurilor în care a început să descopere lumea. Dac fiecare intelectual ar dovedi râvna și priceperea, asemănător față de originile sale, s-ar adăuga elemente utile rescrierii sintezelor de istorie națională și legitimării noastre temeinice într-o lume în care nu lipsesc tendințele omogenizatoare, nivelatoare. Fiul Domnului învățător ne invită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
denotă un contact permanent cu stăpânirea romană, chiar și pentru așezările mai puțin accesibile. Pentru zonele centrale și nordice ale Moldovei nu se punea problema continuității daco-romane, deoarece aici nu a existat o stăpânire romană, ci a continuității dacice, a dacilor și carpilor. Printr-un proces complex și îndelungat, în aceast parte a teritoriului românesc, și-a făcut simțită prezența „Sigiliul Romei”. în perioada prefeudală, în Moldova au pătruns din Transilvania și de pe Valea Dunării elementele romanizate, purtători ai culturii Dridu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și îndelungat, în aceast parte a teritoriului românesc, și-a făcut simțită prezența „Sigiliul Romei”. în perioada prefeudală, în Moldova au pătruns din Transilvania și de pe Valea Dunării elementele romanizate, purtători ai culturii Dridu, care s-au suprapus peste autohtonii daci.32 Printre mărturiile scoase la iveală care ilustrează această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre răscoala vlahilor balcanici și a bulgarilor, conduși de Petru și Asan, la 1185, aceștia au fost ajutați de populația de la nordul Dunării.36 Pentru mileniul I d.Hr., în spațiul viitorului stat Moldova s-a manifestat intens cultura carpică a dacilor liberi, atestată de existența a 230 așezări carpice, 32 cercetate arheologic. Carpii au fost în alianță cu vizigoții germanici, cu care au făcut, la începutul secolului al IV-lea, incursiuni la sudul Dunării, de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regele Decebal (86-106 d.Hr.). Transformarea unei părți din Dacia în provincie romană la anul 106 d. Hr., în urma a două războaie (101-102; 105-106 d. Hr.) a însemnat un puternică avânt dat economiei și atragerea în orbita Romei și a dacilor liberi. Retragerea strategică a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a dacilor liberi. Retragerea strategică a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în primul rând cetatea Veneției. Acestora elvețienii le zică boi ungurești și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regelui tracă Zalmoxis”. Admirația învățaților greci față de modul în care se practică medicina la geto-daci vine din știința medicilor - preoți ai lui Zalmoxe - , de a vindeca sufletul (psihicul) și trupul, nu numai trupul, practică demnă de medicina modernă. Tot de la daci ne-au rămas, transmise de Dioscoride și PseudoApuleius, numele unor plante vindecătoare, fapt ce oglindește existența la daci a unei botanici medicinale cu îndelungate tradiții. Puterea tămăduitoare a unor plante din flora spontană redescoperită astăzi, când se face apel tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
medicilor - preoți ai lui Zalmoxe - , de a vindeca sufletul (psihicul) și trupul, nu numai trupul, practică demnă de medicina modernă. Tot de la daci ne-au rămas, transmise de Dioscoride și PseudoApuleius, numele unor plante vindecătoare, fapt ce oglindește existența la daci a unei botanici medicinale cu îndelungate tradiții. Puterea tămăduitoare a unor plante din flora spontană redescoperită astăzi, când se face apel tot mai desă la farmacia naturii, era cunoscută în lumea satelor românești, transmisă din generație în generație, culesul acestora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
imaginar, mișcarea ritmică sau dezordonată, datorat unor substanțe halucinogene din plante, pentru a face din nou un echilibru între om și forțele nevăzute care-l înconjoară. și vechea societate dacică și societatea românească medievală, au trăit și prin dans. Nici dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unul bătrân și neajutorat, iar dacă mortul e unul dintre cei tineri sau dintre cei cu stare, cauza morții e întoarsă pe toate fețele, jalea e mai mare, iar amintirea acestora dăinuie mai mult. Se spune cu îndreptățire că de la daci am păstrat atitudinea senină în fața morții - așa i-a fost soarta! - ca ciobanului moldovean din Miorița - și unele ritualuri păstrate până astăzi amintescă de vechi obiceiuri și practici de sfidare a morții, de primire cu bucurie și de împăcare cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nuuu, dar am să conduc, îi răspunde Loredana sigură de ea, înțepată de mii de ace. — Pe drumul care duce la Pitești, apoi, Vâlcea, urci tot pe Olt, Brezoi și... Cristești, e sus, în munți, lângă Kogaion, muntele sfânt al dacilor, cum îi spuneam noi din bătrâni, generații după generații l-au numit așa, nimeni nu îi știe un alt nume, doar încuiații de la școala din sat, profii de geografie, ăștia care zic ei că știu tot, poate că îi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]