945 matches
-
moral”, RL, 1985, 46; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 53-56; Constantin Cubleșan, „Viața fiecărui om este un roman”, RL, 1988, 19; Mircea Zaciu, Fișă biobibliografică, RL, 1988, 19; Băileșteanu, Aorist, 173-176; Tihan, Apropierea, 80-83; Mircea Muthu, Dalta și condeiul, LCF, 1990, 8; Vlad, Lect. prozei, 317-321; Constantin Cubleșan, Memorialistul Ion Vlasiu, ST, 1993, 5; Olga Caba, Cheia personajelor romanului autobiografic „Drumul spre oameni”, JL, 1995, 21-24; Iulian Boldea, Reflecție și confesiune, LCF, 1996, 41; Mircea Muthu, Călcâiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
necesități obiective ale istoriei", fiecare prefigurând-o pe cealaltă și concretizând în realitatea istorică unitatea platonică a statului-națiune român. În analogie cu celebra maximă enunțată de Michelangelo Buonarotti, care pretindea că sculptura exista deja închistată în blocul de marmură, iar dalta sa nu făcea decât să scoată la lumină capodopera preexistentă, retorica național-comunistă propagă ideea că statul național unitar român exista dintotdeauna în istorie, iar evenimentele politice succesive nu au făcut decât să îl aducă la suprafață. Tema unității naționale și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
duc, / Bătrânețele m-ajung."204; "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul mă-mbătrânește; / Pământ negru m-a hrănit, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul n-are leac / Decât pânză și toiag."205 Pentru omul tradițional, soarta se plămădește în taina creației, "cântul" devenind dalta cu care se șlefuiește destinul uman: "Eu nu cânt că știu cânta, / Da mă doare inima. / Eu nu cânt de bucurie, / Cânt a jale și-a pustie. Eu nu cânt că știu să cânt, / Dorul inimii îl stâng, / Că dorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
elibereze și să capete anumite forme. Iată ce spune În acest sens, A. de S. Exupéry: „ZÎmbetul de pe chipul unei statui nu-i nici pe departe alcătuit dintr-un amestec de sudoare, de scîntei de marmoră și de lovituri cu dalta. ZÎmbetul nu ține de piatră ci de creator. Eliberează omul și el va crea [...]. Nici inteligența, nici judecata nu sînt creatoare. Dacă sculptorul e tot numai știință și inteligență, mîinile lui vor fi lipsite de geniu [...]. Nu creezi un tip
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dreptul să falsificăm apartenența cronologică și dialectală a scriitorului” (p. 76). Aș adăuga faptul că a schimba textul unui scriitor este la fel de grav ca atunci când am Încerca să „Întinerim” cu pensula tablourile lui Grigorescu sau Michelangelo sau să „modelăm” cu dalta o statuie de-a lui Brâncuși! În orice caz, există nenumărate reacții (cronici literare, articole de atitudine) care critică proasta transcriere a textelor, făcută uneori din ignoranță lingvistică și lipsă de acribie filologică, iar alteori din cauza cenzurii. De pildă, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactor, „Dobrogea jună” (Constanța), „Dimineața”, „Rampa”, „Teatrul”, „Săptămâna CFR”, la care a lucrat ca redactor pentru partea literară, „Gorjanul” (Târgu Jiu), „Timpul”, „Ultima oră”, „Tribuna românească”, „Almanahul literar”, devenit mai apoi „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Jap, C. Daltă, Toader Gătej, Micu Delasiret, Mărioara Dumbrăveanu, Salustius. Excelent versificator, cu un condei infatigabil și alert, I. produce un șir nesfârșit de cronici vesele și triste. Un pic de umor, o boare de melancolie emit aceste stihuri care, pe alocuri, îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
erau de neam semit, spunînd că toate ruinele descoperite pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei arheologilor din Israel, au fost ridicate de egipteni care au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
îndelung fiecare frază, răsfățînd-o și alintînd-o pînă ajunge să strălucească în toată complicata ei frumusețe, menită să încînte ochi și urechi (mai cu seamă din cele potențial aducătoare de premii). Djian e pe dos. El nu lucrează marmura cuvîntului cu dalta, nu o șlefuiește, nu o mîngîie, ci o lovește cu ciocanul, potrivit unui desen pe care îl are în minte, cu mare precizie însă, fără nici o eroare de proporții sau de linii, dar lăsîndu-i apoi toate asperitățile intacte, permițîndu-i să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
apoi portretele lui Tudor, Cuza și Bălcescu. Centenarul Aldea Longin, căpetenia satului etnic pur, îi duce pe toți la comoara Dochiei, se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de daltă, plină cu simulacre de zei, sunt găsite închise în sicriu de lemn negru analele românilor, a căror lectură la lumina faclelor avea să constituie romanul. Grandea apucă doar a da descripția "Sarmigetuzei" într-o fantezie neagră. Vlăsia sau Ciocoii noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară = 12,5 mm diametre: - coronar MD = 5 mm -cervical MD = 3,5 mm -coronar VL = 6 mm -cervical VL = 5 mm Erupe la 6-7 ani. Coroana are aspect de daltă, fiind aplatizată vestibulo-lingual în cele două treimi incizale și mezio-distal în treimea cervicală. Fața vestibulară are contur dreptunghiular, determinat de diferența mare între înălțime și lățime. Marginea incizală, orizontală, se întâlnește cu marginile proximale în unghiuri drepte. Marginea cervicală are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical VL = 5,8 mm Erupe la 7-8 ani. Coroana are tot formă de daltă. Caracteristicile morfologice ale coroanei sunt în general asemănătoare cu cele ale incisivului central mandibular, dar are dimensiuni, mai mari. Particularitățile morfologice sunt: -lungimea coroanei este mai mare; -unghiul disto-incizal este puțin rotunjit comparativ cu cel al incisivului central; -fața distală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de personalitate, cultivând șablonul, lozinca, fraza goală, versul prozaic. Ei nu-și mai dau osteneala să muncească, ca și cum n-ar ști că poezia este o muncă tot atât de grea ca și oricare alta, iar poetul un meșteșugar care trebuie să mânue dalta cuvântului, astfel Încât nici o lovitură să nu-și greșească ținta. La Întrunirile noastre de la Flacăra cu colaboratorii avem prilejul să stăm de vorbă cu zeci de tineri poeți, muncitori, studenți, elevi și țărani. Astfel am putut privi Însăși rădăcina acestor slăbiciuni
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un soi de hieroglife, căci termenul care desemnează misterioasele semne de pe pereții piramidelor, se potrivește și în cazul de față. Memoria mea a reținut, printre hieroglifele văzute pe un anumit cașalot, o uluitoare placă înfățișînd vechile caractere indiene gravate cu dalta pe faimoasele palisade hieroglifice de pe malurile cursului superior al fluviului Mississippi. întocmai ca acele stînci misterioase, tainica balenă rămîne indescifrabilă în inscripțiile ei. Această aluzie la stîncile indiene îmi amintește de încă un lucru. Pe lîngă toate celelalte fenomene legate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a le umple din nou. Halal picior! Arată ca unul viu, pilit pîn-la os: pe piciorul ăsta o să stea mîine, o să se-nalțe cu el. Hei, era să uit plăcuța rotundă și lustruită, pe care-și calculează latitudinile. Așa, așa, daltă, pilă și șmirghel, e rîndul vostru acum! Capitolul CVIII AHAB ȘI STARBUCK îN CABINĂ A doua zi dimineață, echipajul scotea., ca de obicei, apa cu pompele, cînd, deodată, o cantitate enormă de ulei țîșni laolaltă cu apa, semn că butoaiele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă un colac de salvare din coșciug și gata! Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de saule cu capete de turci, lungi de cîte trei picioare. După aia, dacă se scufundă corabia, treizeci de flăcăi viteji au să se lupte pentru un singur coșciug - asemenea lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus mare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
hlizind. Ce-ați spune, pentru că tot urmează "prezidențialele", să cîștige nu unul, ci trei: Vadim, Funar, Păunescu. Triumvirat ca în Roma antică. Să mori de rîs, nu? Dacă vrei. Aș putea și cita vreo cinci maeștri moldovlahi ai penelului și daltei în stare să-i imortalizeze urgent pe triumviri. Evident, într-o singură capodoperă suprarealistă. Dar n-o fac. Pentru că-i știți. Da', zău, să mori de rîs, nu alta. 15 martie Înduioșătoare grija soției iubitoare pentru imaginea (efigia) post-mortem a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai tîrziu, închipuiți-vă un alt pictor strîngîndu-i mîna unui alt Alexandru George: S-a dat drumul la nud! ș.a.m.d. Nu chiar de pe scara tramvaiului, dar, oricum, în aceeași vreme schizofrenă, în plin congres al mînuitorilor pensonului și dălții, un veteran maestru al plasticii bahluiene asigura asistența de la tribună: Modernismul n-a ajuns la Iași. Reacția mută a miticilor dîmbovițeni: Aha, e pe la Bîrnova... Dispariția boemei? În comunism, împătimiții saltimbanci ai artei reușeau să prelungească, oarecum clandestin și oricum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
precauție deosebită, pentru a se evita eventuala diseminare a virusului; prelevarea probelor se realizează cu ajutorul unor instrumente sterile adecvate și utilizate numai în acest scop, cum ar fi: ... a) bisturie; ... b) cuțite; ... c) foarfeci de diferite dimensiuni; ... d) clești; e) dălți; ... f) fierăstraie. ... (3) Instrumentele folosite la prelevarea probelor de la un animal se folosesc pentru prelevarea de probe de la un alt animal numai după ce au fost sterilizate, pentru a se evita contaminarea lor cu material viral de la cadavrul de porcine de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
1.1.502.│Scule de mână diferite pentru mecanici │ 2 1.1.504.│Scule, dispozitive și verificatoare din completele de reparații │ 5 1.1.505.│Scule instalator: cheie pentru țevi și freză cilindrică │ 2 1.1.506.│Scule pentru lăcătuși: daltă, dorn, burghiu, tarod filiere pentru filete, metri│ 2 │ │ │articulați, tocilă, ac de trasat, cheie fixă, tubulară și inelară 1.1.508.│Scule portabile acționate electric, hidraulic sau pneumatic │ 2 1.1.516.│Sisteme de analiză și afișare grafică a caracteristicilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
cazma cu coadă, furcă de fier cu coadă, greblă cu │ 1 │ │ │coadă, lopată metalică și de lemn cu coadă pentru zăpadă, sapă cu coadă, coasă │ │ │ │cu coporâie, nicovală, lanțuri, seceră, stropitoare, țesală 1.9.196. Scule pentru zidari-zugravi: canciocuri, ciocane, dălți, fire cu plumb, │ 1 │ │ │mistrii, nivele cu bulă de aer, șpacluri și altele 1.9.197.│Scule tâmplărie: barde, coarbe, cuțitoaie drepte, cuțite pentru rindea, cuțite │ 1,5 │ │ │pentru chit, dălți, gealaie, joagăre, rașpile, rindele, tesle 1.9.198.│Stingătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]