2,677 matches
-
to A. R. Radcliffe-Brown. Oxford: Clarendon Press. Foster, William C. (iulie 1965). ,,Arms control and disarmament”. Foreign Affairs, vol. 43. Fox, William Ț. R. (1959). ,,The uses of internațional relations theory”. În Fox (editor), Theoretical Aspects of Internațional Relations. Notre Dame: University of Notre Dame Press. Franke, Winfried (1968). ,,The italian city-state system aș an internațional system”. În Morton A. Kaplan (editor), New Approaches to Internațional Relations. New York: St. Martin’s. Fulbright, J. William (1966). The Arrogance of Power. New York: Random
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Oxford: Clarendon Press. Foster, William C. (iulie 1965). ,,Arms control and disarmament”. Foreign Affairs, vol. 43. Fox, William Ț. R. (1959). ,,The uses of internațional relations theory”. În Fox (editor), Theoretical Aspects of Internațional Relations. Notre Dame: University of Notre Dame Press. Franke, Winfried (1968). ,,The italian city-state system aș an internațional system”. În Morton A. Kaplan (editor), New Approaches to Internațional Relations. New York: St. Martin’s. Fulbright, J. William (1966). The Arrogance of Power. New York: Random House. Gaitskell, Hugh (1
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Senatului în favoarea apropierii româno-ruse, iar după doi ani ziarul său „Democrația Națională“ populariza aceleași idei65. Despre activitatea 59 „Românul“, 21 august 1881, p. 735. 60 Idem, 30.IX.1881, p. 863. • N. Iorga, op. cit., p. 233. • Ibidem, p. 234. • Frederic Dame, I. C. Bratiano. L’ère nouvelle. La dictature, București, 1886, p. 85-87, 90. • C. Gane, op. cit., p. 242. • Titu Maiorescu, op. cit., p. 179. controversatului lider moldovean avea să-l informeze și consulul habsburgic la Iași, von Schlich, pe șeful său contele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
septembrie un amplu material în care se explica stadiul în care ajunseseră tratativele și dezvăluia intențiile guvernului român și habsburgic în privința încheierii unui tratat. Precizarea cazurilor în care urmau • Ibidem, p. 215. • Ibidem, p. 216. • Ibidem, p. 218. • Ibidem. • Frederic Dame, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l’avènement des princes indigènes jusqu’a nos jours, 1822-1900, Paris, 1900, p. 353. • Ibidem, p. 354. să intervină militar nu mai lăsa practic loc la nici un comentariu 117. În asemenea situații era destul de greu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
el ce-o fi știind. — Deci credeți... Îmi trec limba peste buze, care mi s-au uscat brusc. — Chiar credeți că... — Eu nu cred, spune Dave Sharpness fluturînd din mîini. Eu descopăr. Indiferent dacă Își face de cap cu o damă, două sau un cîrd Întreg, eu și cu oamenii mei aflăm tot și vă furnizăm toate dovezile de care aveți nevoie. — Dar nu-și face de cap cu nici un cîrd de dame! zic Îngrozită. Știu că nu-i așa! E
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Indiferent dacă Își face de cap cu o damă, două sau un cîrd Întreg, eu și cu oamenii mei aflăm tot și vă furnizăm toate dovezile de care aveți nevoie. — Dar nu-și face de cap cu nici un cîrd de dame! zic Îngrozită. Știu că nu-i așa! E vorba de o singură femeie, Venetia Carter... mă opresc În clipa În care Dave Sharpness ridică un deget dezaprobator. Haideți mai bine să aflăm, nu vreți? Așa, acum o să am nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
relevante. La sfîrșitul investigației, veți ști absolut totul despre el. — Uitați care-i treaba. Fac eforturi să-mi păstrez calmul. — Deja știu totul despre Luke. În afară de acest mic amănunt. E soțul meu. — Ei, dac-aș avea o liră pentru fiecare damă care mi-a zis asta! David Sharpness pufnește Într-un rîs gîjÎit. Dumneavoastră completați detaliile pe care vi le-am cerut. Restul Îl facem noi. Îmi Întinde un blocnotes. Îl iau și Încep să vîntur colile stresată. — Trebuie să... vă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sune. — În fine! mă rățoiesc la el, vărsîndu-mi grijile pe el. Uite ce e, v-am spus să sistați operațiunea! Ce naiba faceți, de ce continuați să-mi urmăriți soțul? — Doamnă Brandon, chicotește Dave Sharpness. Dacă aș avea un penny pentru fiecare damă care m-a sunat a doua zi să contramandeze totul și pe urmă i-a părut rău... — Dar eu chiar am vrut să contramandez! Îmi vine s-arunc telefonul pe jos, de draci. — Soțul meu știe că-l urmărește cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ați strîns pentru mine. Eu l-am distrus pe al meu. Însă acum... am nevoie de el. Îmi puteți face rost de o copie a lui? Dave Sharpness pufnește În chicotul lui gîjÎit. — Doamnă Brandon, dacă aș putea număra toate damele care au distrus la nervi cine știe de informație vitală... După care, cînd se apropie divorțul, sînt călare pe telefon și mă-ntreabă dacă nu cumva mai păstrez vreo copie... — Eu nu divorțez! zic, sforțîndu-mă să-mi păstrez cumpătul. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ceea ce ține de afecte, într-o desuetă orchestrație de procedee (mister, răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie cu haiduci, în maniera prozelor foileton. Ura din copilărie e o naivă încercare de manevrare a unor obscure resorturi ale
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
titluri elocvente, precum Vasilache Astronomu, Madame Ordonanță, Mitică Ghinion, Lilica Ponpon, Nunta lui Țopârdea, Divorțul din Puțul cu Plopi, Mache Somnambulul ș.a., jucate în primul deceniu al secolului al XX-lea -, dar și piese ceva mai serioase: Trei pălării de damă de P. Siraudin, Reprezentație de binefacere de F. von Schönthan și G. Kadelburg. A și tradus numeroase texte, unele publicate în volum: C.F. Hebbel, Judita și Holofern (1902), H. Sudermann, Stane de piatră (1909), Paul Hervieu, Goana torțelor (1911). Altele
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
rând stimularea talentelor locale. Proză publică I. Pop-Reteganul, D. Bran, P. Petrișor. Versurile aparțin lui P. Dulfu, N. Nilvan, N. Țincu, E. Bran, I.P. Coman, Traian H. Pop, A. Băliban, A. Papp și Iosif Vulcan. S-a tradus din Pușkin (Dama de pică, Viscolul, transpuneri de I.P. Coman), Turgheniev (A. Băliban și V. Pop), J.-J. Rousseau (A. Cosma), Alphonse Daudet (Tit Bud), Herder ș.a. G. a constituit un moment de vie activitate patriotică și culturală într-o zonă a Transilvaniei
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
scena Teatrului Național din București) sunt scrise în colaborare cu T. Duțescu-Duțu. E posibil ca autorii să se fi inspirat din piese franțuzești. Mai izbutită, deși tezistă, cu accente moralizatoare, este Crai de ghindă („Convorbiri literare”, 1899), un fel de Dama cu camelii autohtonă, a cărei acțiune se desfășoară în mediul mahalalei. Înrudită tematic este „drama socială” Minciuni convenționale, de fapt o melodramă. Scrisă alert, nervos, piesa vădește un bun spirit de observație. O dramă „forte”, nu și ca mijloace de
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
Alt, București, 1964; Marin Preda, Fieber, București, 1965; Otilia Cazimir, Lucki ist gestorben, București, 1966; Ioan Slavici, Die Glücksmühle, București, 1966, Floritza, das Waldmädchen, București, 1973; Vasile Rebreanu, Hungriger Nachmittag, București, 1967; Eugen Barbu, Nordchaussee, București, 1968; Theodor Constantin: Die Dame in Lila, București, 1969; Alexandru Mitru, Die Sagen des Olimp, vol. I: Die Götter, București, 1970; Dumitru Radu Popescu, Königliche Jagd, București, 1977. Repere bibliografice: Gisela Richter, Gedanken eines Übersetzers, „Neue Literatur”, 1976, 3; Eva Behring, Probleme ale traducerilor germane
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
edificii de la orice distanță. Majoritatea marilor catedrale ale Europei sunt așezate În centrul vechilor orașe și Înconjurate de cercuri concentrice de clădiri care se extind spre exterior. Uneori există o piață În față porticului principal, cum este cazul catedralei Nôtre Dame din Paris și a Domului din Milano. Dar, În general, catedralele sunt mascate de clădirile Înconjurătoare. Intenția era ca ele să fie un magnet, care să atragă pe toată lumea către ele. Au fost puse intenționat În Însuși centrul comunităților lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1923, București - 20.IV.2008, Paris), critic literar, eseistă, jurnalistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei Lovinescu (n. Bălăcioiu), profesoară de limba franceză, și a criticului literar E. Lovinescu. După ce urmează în particular școala primară, își continuă studiile la Liceul „Notre Dame de Sion” din București (1934-1942), iar bacalaureatul îl trece la Școala Centrală. În 1946 obține licența, cu specializare în limba franceză, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Devine asistentă a lui Camil Petrescu la Seminarul de
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
al lui Victor Hugo este tratat în spiritul credințelor autohtone (Zburătorul la zebré). Primul traducător român din Alfred de Vigny este S., care, fără a pierde nota grațioasă a originalului, a dat o versiune reușită pentru Le Bain d’une dame romaine, plasând-o într-un cadru moldovenesc (Scăldătoarea unei cucoane românce). În culegerea Muza românească intră traduceri din Lamartine, Hugo, o „melodie irlandeză” de Thomas Moore (sub titlul Luntrea pe uscat), o transpunere a unui poem al lui Pușkin, Prizonierul
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 643-644, Ist. lit. (1982), 722-725; Ciorănescu, Teatr. rom., 222, 234-236; Vianu, Opere, III, 198-204; Brădățeanu, Drama, 255-259; Râpeanu, Noi, 143-146; Brădățeanu, Comedia, 315-332; Ciopraga, Lit. rom., 630-639; Micu, Început, 511-525; N. Carandino, De la Electra la Dama cu camelii, București, 1971, 171-206; Mîndra, Incursiuni, 146-149; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 129-133; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 199-202; Piru, Ist. lit., 190-191; Vartic, Modelul, 236-241; Modola, Dramaturgia, 41-42, 97-103, 239-253, 267-290, 305, 333, 347-349
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Cluj-Napoca, 1991; William Styron, Sophie a ales, postfața trad., București, 1993; Dorothy L. Sayers, Cele cinci piste false, București, 1994; Larry L. Watts, O Casandra a României: Ion Antonescu, București, 1994 (în colaborare cu Liliana Pop); David Lodge, Schimb de dame, postfața trad., București, 1995, Gânduri ascunse, Iași, 2003; Wilfried Bion, Seminarii braziliene, New York-Cluj-Napoca, 1995; Victor Papilian, Igor’s Mannequin, Gheorghe Săsărman, Algernon’s Escape, în Twelve. A Romanian Science Fiction Anthology, Timișoara, 1995; Adrian Marino, The Biography of the
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
ȘORA, Mariana (26.V.1917, Budapesta), eseistă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Fischer) și a lui Rudolf Klein, director de bancă la Timișoara, refugiați în timpul primului război mondial în capitala Ungariei. Urmează școala primară la Institutul „Notre Dame” din Timișoara, apoi tot aici Liceul „Carmen Sylva”, absolvit în 1934, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938). Își susține licența în sociologie (cu Dimitrie Gusti) și în filologie (germană și franceză). Căsătorită, în 1939, cu
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Lia și părintele ei plecaseră pentru Indii”5. Venind din Transilvania, Iosif Vulcan Întâlnea În 1892, la Predeal, „două femei: una mai În etate, alta tânără, amândouă Încă domnișoare. Cea mai În etate era engleză și mergea să facă pe dama de companie În o familie din România. Cealaltă se-ntorcea de la Bombay, unde se dusese ca să-nvețe perfect limba engleză. Așa mi-a spus”1. Biografia lui Honigberger se Închide circular, În 1869, cu reîntoarcerea În Brașov. Ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu (Întunecatele, Litanii, Orfeu, Porcul blând suge de la sute de oi, Fata Morgana, Irod cheamă dansul Salomeii, Moartea Salomeii și chemarea roabei, La Dame aux camélias, Noapte prelungă), Constanța Zissu, Ion Vinea (Tatiana, Moravuri ușoare, Cântec de noapte, Capitolul), Tudor Arghezi (Psalmul de taină, Îmi voi ucide timpul, Vino-mi tu), G. Bacovia (Nervi de toamnă, Plumb de iarnă, Plumb de toamnă, Romanță, Nocturnă
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
Dinu) Simian, avocat, membru marcant al Partidului Național Țărănesc, a murit în închisoarea de la Sighet, iar mama, Constantă Simian, a cunoscut, de asemenea, ca și alți membri ai familiei, temnițele comuniste. S.-B. face la București școală primară la Notre Dame de Sion, studiile secundare la Institutul Moteanu și Facultatea de Farmacie, absolvita în 1943. Târziu, pește mai bine de două decenii, frecventează cursuri la Faculté des Lettres et Sciences Humaines din Strasbourg, unde susține și un doctorat cu teza Le
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
reciți fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poți desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrii sau să dactilografiezi, să efectuezi activități ce implică mâinile, așa cum sunt cântatul la un instrument, jucatul de șah, dame etc.; să construiești machete. d. Un loc în care poți să faci sport, să joci jocuri cu mingea, ori jocuri de acțiune, care implică mișcarea trupului , sau să joci în piese ori spectacole; să efectuezi proiecte în care să te
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
Th. M. Stoenescu, A. Steuerman, D. Teleor, Artur Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă o traducere din Henri Rochefort, sub titlul Întâmplări din viața-mi. Alte traduceri se fac din A. S. Pușkin (Răzbunarea damei de treflă) și din Paul Verlaine (poezia Mandolina, în versiunea lui Ernest Istrati). R. Z.
TRIBUNA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]