15,914 matches
-
cum strălucesc mai tare, după care ele mor M-apucă atunci un dor ca de primăveri în toamne Când prins de furtuni, vârtejuri, tornade, omul călător Vrea să afle calea spre casa spiritului, să se-ntoarne. Dar în drumul tău, cu darul înțelepciunii moștenit Când de marea cea mare falnic, maiestuos te-apropii Nu te năpustești volburos, ci ca un voinic neostenit Te desfășori în evantai, creezi pământ cu brațe proprii. Frate! De-ajungi aici vezi minuni după minuni În labirintica încrengătură
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
dărui toate, De când izvorăște din cuvânt izvorul În această lume eu sunt doar ulciorul. Să bea fiecare după judecată, Celui ce i-e sete nu-i aștept răsplată, Nicio mulțumire nu vreau pentru har, Sufletul acesta l-am primit în dar! Poezia este ruga mea fierbinte, Câteodată parcă nu mai am cuvinte- „Versurile tale aduc alinare”, Altă bucurie un poet nu are! POEM PENTRU ATUNCI... Nici ceasul nu mai bate uniform, Sunt obosit, lăsați-mă să dorm, E-atâta iarbă verde
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
Nimic nu dă gratis. Elevul 5, care pare puțin filozof are o replică: “Elevul 5: Cărțile sunt ca o pâine caldă, dacă guști din ele. Apariția celor două eleve întârziate, aducând și ele o pâine de la aceeași bătrână darnică, are darul de a însufleți jocul. Unul din elevi oferă o bucățică de pâine unui porumbel. Prilej de alte simboluri: porumbelul și apa, Noe, potopul. Totul se înlănțuie, ceva amintește de altceva, ca într-un lanț magic. Lanțul vieții, al amintirilor, al
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Gavriil Stoica. Și acest lucru pentru că păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial pe fiul său duhovnicesc și să-și împlinească misiunea sa ultimă trebuie să dispună de calități religioase, morale și raționale
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
slujitor al Bisericii și al poporului român. Preacuviosul Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al părintelui Gavriil de a vorbi și mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Patericul și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
energetică de natură cosmică care se poate dezvolta în primul rând, se poate direcționa, specializa, dezvălui, ori dimpotrivă, chiar din start, se poate ucide. Nu întâmplător există vorba, că Dumnezeu dă, însă trebuie să mai știi și să primești acest dar. Omul trăiește o viață întreagă și nici nu știe ce zace în el. Având un copil, părinților de nu le-ar atrage atenția ’apucăturile' acestui micuț care, jucându-se alege un obiect, sau altul, dorește să se joace într-un
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
pe mama Și era tot ce-mi doream. Idolul copilăriei, Universul meu era, O sorbeam din ochi când, seara, Lângă pat, povești citea. Adormeam, cu al meu suflet De copil, împăcat, lin, Și visam că-s o prințesă, Iar ea, darul meu divin. N-am dus lipsă de nimica, Am avut un trai decent, Însă-ale ei sacrificii N-au trecut, sunt și-n prezent. A rămas tot stâlpul casei De când tata a plecat Și-a lăsat-o cu durere-n Sufletul
SACRIFICIUL UNEI MAME de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383812_a_385141]
-
chemat să trăiască drama cunoașterii, a repetatelor încercări de a desluși dincolo de cețurile, opacitățile, aparențelor. Ideea este continuată în poemul următor, „Permanență”, unde aflăm că viul, cel ce trăiește cu adevărat, altfel spus, își asumă menirea de a oferi prețiosul dar al adevărului, destăinuit prin miraculosul cuvânt, esențial, din structura demersului său poetic: „nimic / mai de preț / nu-i poate oferi / viul / aproapelui său / decât /gândul / rostit în cuget / căci acea / destăinuire / este neîndoielnic / singura întîmpinare / întru Cuvânt.” În alte texte
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
cât și pentru faptul că literatura și terapia merg mână-n mână-n mână. Vorba aceea: cine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze. Uită-te-n calendar, ia darul tău și urcă. Ceea ce Doina Uricariu a făcut pe 799 de pagini, Anna Maria Bejliu reușește în 203 pagini, scriind o carte condensată, tensionată, cu largă acoperire poetică și problematică. Felicitări lui Doru Dăncuș pentru starea de spirit din Editura
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
țărână am venit, în țărână ne ducem, dacă ne -o mai lăsa Dumnezeu și țărâna aceea . Ce ar mai fi de spus, sau de făcut, mă întreb ? Că doar de miorlăit nu putem pentru că nici miorlăiala nu depinde noi. Printre darurile noastre dumnezeiești, am primit și darul gândirii, al conștiinței de sine, al cercetării, al științei, cum spunem noi. Singura noastră șansă este ca Dumnezeu să ne mai dea timp să înțelegem cu adevărat cum este EL și noi să încercăm
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
ducem, dacă ne -o mai lăsa Dumnezeu și țărâna aceea . Ce ar mai fi de spus, sau de făcut, mă întreb ? Că doar de miorlăit nu putem pentru că nici miorlăiala nu depinde noi. Printre darurile noastre dumnezeiești, am primit și darul gândirii, al conștiinței de sine, al cercetării, al științei, cum spunem noi. Singura noastră șansă este ca Dumnezeu să ne mai dea timp să înțelegem cu adevărat cum este EL și noi să încercăm cu adevărat să fim ca EL
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
polară. Ce a urmat? poate am devenit feline... Cred că este de prisos să mai povestesc ce a urmat, dar spre miezul nopții, grație excitabilității fotonilor din neuroni, somnul a fost alungat și ne-am trezit din nou vorbind despre darurile primite de noi oamenii, despre întâmplarea în miezul ființei noastre a acestor senzori plasați în zonele delicate, care ne serviseră cu puțin timp mai înainte la deschiderea unui portal, ce a permis un fel de teleportare în paradis. Ce bucurie
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
lui Dumnezeu se strecoară în lume. Cât de mult i-ar lua totuși omului preocupat să mai rămână om în această lume? Când omul descoperă pe Dumnezeu, de fapt se descoperă cu adevărat și pe șine. Omul este binecuvântat cu darul libertății. Dar el nu înțelege deplin ce este libertatea până nu-și găsește sensul acestei libertăți în Dumnezeu Însuși. Fiind creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, omul posedă și virtutea puterii. Numai că pe cat omul da înapoi de bunăvoie
DESPRE IUBIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380154_a_381483]
-
Pe noua trepte am așezat Cuvinte sfinte, Spre fericire Și pasu-mi timid, sătul de răbdat, Urcă-n credință, spre Tine! Dezleagă-mi taine, căci sunt săracă, Cu duhul Și plâng dorind o mângâiere, Blândețea Ta o vreau, îmi va fi darul De-a moșteni pământul. Tu mă saturi de a mea foame Și de sete, esti adevărul, Cu tine voi putea rabdă orice nedreptate. M-ai miluit pentru milă De a-mi ierta vrăjmașul, Curăță sunt cu inima C-așa Ți
FERICIRI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380174_a_381503]
-
evident, dacă singura preocupare a imigranților români este cea a sporului bunăstării materiale. Există oameni care binecuvântă locul pe care îl calcă și prezența lor este o chezășie a reușitei. Orice întâlnire în diaspora americană cu asemenea români, care au darul de a aduna pe ceilalți îmi întărește încrederea că viața culturală în comunitățile conaționalilor noștri are un viitor. Și aceasta datorită abnegației lor în urmărirea unui proiect, a ideii în care ei cred nestămutat, muncind cu râvnă pentru ca prezența românilor
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
ultimile săptămâni ale vieții mele, exceptând-o pe Nicole care-mi respecta țicneala de-a mă da scriitoare fără operă și de-a mă accepta. Și-i dădeam înainte cu gândurile cu ochii plecați pe tastatură, uitând de Seneca și darul său. Când mi-amintii de om, surprinsei la el o privire care, parcă-mi spunea, că... Înțelesei, dar nu voii să recunosc, simțindu-mi fața îmbujorată, gata-gata să ia foc. -Cum îți ziceam, reluă precizările pe ton total neutru acum
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
una este foarte folositoare multor oameni - slujitori ai altarelor sau credincioși ai Bisericii noastre dreptmăritoare!... Cugetând la activitatea și la personalitatea Preacucerniciei Sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
ar fi rămas neatinsă plămada, zidire aleasă, la piatră de hotar. M-aș fi putut și prăvăli carbonizată, înflăcărând zarea. Așa, rumenită de arșiță, m-am statornicit într-o răsucire continuă, cumpănind apropierea. Se șlefuiește lutul în tăcere, rostuindu-și darul. ( 2 ian 2017) Referință Bibliografică: Rostuire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ROSTUIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380286_a_381615]
-
cu credința din noi, ne certăm cu Dumnezeu, îi cerem socoteală, luăm lumea în răspăr... Mult mai târziu, când toate se duc, realizăm că totul de la Dumnezeu este inclus într-un plan, uneori un plan greu, că totul este un dar, un dar pe care nu-l vedem, nu-i cunoaștem sensul, finalul, îl cărăm greu, dar rămâne un dar.”. Alte și alte secvențe pline de tâlcuri sunt și următoarele: Mă caut, pe mine, cea de ieri. Nu mă găsesc, Carmen
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
din noi, ne certăm cu Dumnezeu, îi cerem socoteală, luăm lumea în răspăr... Mult mai târziu, când toate se duc, realizăm că totul de la Dumnezeu este inclus într-un plan, uneori un plan greu, că totul este un dar, un dar pe care nu-l vedem, nu-i cunoaștem sensul, finalul, îl cărăm greu, dar rămâne un dar.”. Alte și alte secvențe pline de tâlcuri sunt și următoarele: Mă caut, pe mine, cea de ieri. Nu mă găsesc, Carmen.”; ,, Am avut
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
toate se duc, realizăm că totul de la Dumnezeu este inclus într-un plan, uneori un plan greu, că totul este un dar, un dar pe care nu-l vedem, nu-i cunoaștem sensul, finalul, îl cărăm greu, dar rămâne un dar.”. Alte și alte secvențe pline de tâlcuri sunt și următoarele: Mă caut, pe mine, cea de ieri. Nu mă găsesc, Carmen.”; ,, Am avut o inimă tare curată și primitoare”; ,,Eu eram Trigorin, din ,,Pescărușul” lui Cehov. Fără să vreau.”; ,,Prostul
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
în diferite orașe, în diferite momente, în diferite perioade ale istoriei, în diferite veacuri, toate acestea nu pot decât să ducă la o încântare a văzului, acum, într-o perioadă a istoriei ață de zbuciumata. Lucrările prezente în expoziție au darul și își doresc a avea darul de a încântă privitorul, de a-l face ca pentru câteva momente, când este în expoziție să uite de tot ceea ce este afară. Galeria dispune de operele de artă ale unor artiști trecuți mai
Expoziţia de pictură – sculptură “Citadine” [Corola-blog/BlogPost/94117_a_95409]
-
în diferite perioade ale istoriei, în diferite veacuri, toate acestea nu pot decât să ducă la o încântare a văzului, acum, într-o perioadă a istoriei ață de zbuciumata. Lucrările prezente în expoziție au darul și își doresc a avea darul de a încântă privitorul, de a-l face ca pentru câteva momente, când este în expoziție să uite de tot ceea ce este afară. Galeria dispune de operele de artă ale unor artiști trecuți mai demult sau mai de curând în
Expoziţia de pictură – sculptură “Citadine” [Corola-blog/BlogPost/94117_a_95409]
-
cimitirul din comuna Jilava, județul Ilfov. Prin urmare, cugetând eu acum, la împlinirea a cinci ani de la acest trist și dureros eveniment, la activitatea și (la) personalitatea foarte complexă și foarte completă a Domnului Ioan Ion Diaconu, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care domnia sa l-a cinstit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... Așa se explică și faptul că foarte multe
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]