963 matches
-
ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima de om meschin pe care și-ar face-o, deoarece cu vremea oamenii îl vor socoti tot mai darnic întrucît vor vedea că, făcînd economie, îi ajung veniturile pe care le are, că se poate apăra împotriva celui care pornește cu război împotriva lui și că poate să întreprindă lucruri mari fără să apese cu biruri asupra poporului. Astfel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că, făcînd economie, îi ajung veniturile pe care le are, că se poate apăra împotriva celui care pornește cu război împotriva lui și că poate să întreprindă lucruri mari fără să apese cu biruri asupra poporului. Astfel, el va fi darnic față de toți aceia cărora nu le ia nimic și care sînt nesfîrșit de mulți și va fi zgîrcit față de aceia cărora nu le dă nimic și care sînt puțini. În vremurile noastre, am văzut că au înfăptuit lucruri mari doar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de azi al Franței a întreprins războaie nenumărate fără a pune biruri noi pe supușii săi, numai pentru că economia lui îndelungată i-a îngăduit să facă aceste cheltuieli suplimentare. Iar regele de azi al Spaniei, dacă ar fi fost socotit darnic, n-ar fi întreprins atîtea războaie și nici n-ar fi cîștigat atîtea victorii. Așadar, pentru a nu trebui să jefuiască supușii, pentru a putea să se apere, pentru a nu ajunge sărac și disprețuit, pentru a nu fi nevoit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar face-o. Acesta este unul dintre viciile care îi îngăduie să domnească. Iar dacă cineva ar spune, dimpotrivă, că Cezar a ajuns împărat prin dărnicia lui și că mulți alții au urcat treptele măririi pentru că au fost în adevăr darnici sau pentru că au fost socotiți astfel, îi voi răspunde: sau ești principe domnitor în statul tău, sau ești pe cale de a dobîndi principatul. În primul caz, dărnicia este dăunătoare; în al doilea caz, este foarte necesar să fii socotit darnic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
darnici sau pentru că au fost socotiți astfel, îi voi răspunde: sau ești principe domnitor în statul tău, sau ești pe cale de a dobîndi principatul. În primul caz, dărnicia este dăunătoare; în al doilea caz, este foarte necesar să fii socotit darnic. Cezar era unul dintre aceia care voiau să ajungă la principatul Romei; dar dacă, o dată ajuns aici, ar fi trăit mai departe și n-ar fi fost mai cumpătat în cheltuielile de acest fel, el ar fi distrus principatul. Iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în cheltuielile de acest fel, el ar fi distrus principatul. Iar dacă altcineva mi-ar obiecta, la rîndul lui, spunînd că au fost mulți principi care, cu armatele lor, au săvîrșit fapte mărețe și care totodată au fost socotiți foarte darnici, voi răspunde că un principe cheltuiește sau din averea lui și din banii supușilor lui, sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care își poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mîna pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Într-adevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi, așa cum au făcut Cirus, Cezar și Alexandru. Faptul de a risipi bunurile altora nu-ți micșorează
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dărnicia te duce și la una și la cealaltă. Prin urmare este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgîrcit, care îți creează o faimă proastă dar lipsită de ură, decît să vrei să-ți cîștigi faima de om darnic și pentru aceasta să o dobîndești pe aceea de om lacom și jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atît dezonoarea cît și ura oamenilor. CAPITOLUL XVII Despre cruzime și milă, și dacă este mai bine să fii iubit decît temut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
strîngă, să îngroape banii, nu înțelege nimic din ei: pentru a fi cu adevărat bogat, trebuie să-i faci să circule. Familia Medici n-a obținut tronul Florenței decît pentru că marele Cosimo, părintele patriei, simplu negustor, a fost abil și darnic. Orice strîngător este un mic geniu, și eu cred că are dreptate cardinalul de Retz cînd spune că, în marile afaceri, niciodată nu trebuie să te uiți la bani. Trebuie, deci, ca suveranul să cîștige mult, favorizînd comerțul și manufacturile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în veacul nostru s-au împuținat așa de surprinzător, marile ctitori i și marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și Academia Română este instituțiunea cea mai înaltă și mai reprezentativă a culturii român ești. Ca și Liga Culturală, venită ceva mai târziu, amândouă aceste superioare instituțiuni de cultură și naționalism, au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vieții, trebuie să se înnobileze prin crearea și susținerea instituțiunilor culturale, împrăștiindu-se astfel asupra celor mulți, de la care orice agon isită ne-a venit. Socotesc că același adevăr a voit să spună și miliardarul cel mai muncitor și mai darnic din lume: Carn egie , prin așa de îndrăznețele lui vorbe: «Cel care moare bogat, moare fără cinste». La 8 iunie 1932, I.Bianu deschizând ședința ordinară a Academiei, anunța că „într-un timp așa de scurt, instituția a pierdut trei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iei ca pe o laudă, ci ca pe o revenire cu picioarele pe pământ, dragă ieșene. Observația de mai sus se impunea de la sine. Ești cam zgârcit cu aprecierile, vere. Data viitoare - dar asta nu știu când - voi fi mai darnic... Când în afaceri este implicat un slujbaș precum Iordache logofăt al Mitropoliei, apare și mitropolitul. De această dată, este vorba de Iacov mitropolit al Moldovei, care la 18 octombrie 1794 spune: “Viind și înainte noastră acest dătătoriu de danie și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pline cu vin, Eminescu, râzând, îi ieșea în întâmpinare să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: “Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Costache Luca era un întreprinzător. El a făcut și o cărămidărie, mai la deal de han. Era darnic. A dăruit cărămida din care s-a zidit biserica din Vișan. Apoi, de Paște și de Crăciun, obișnuia să bucure școlarii din Bucium cu îmbrăcăminte, încălțăminte și cu dulciuri... Cred că m-am dumirit unde mi-ai dat întâlnire mâine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
locuri ca cele din curtea neisprăvitului acela - a lămurit Hliboceanu. Ce au mâncat de Crăciun copchiii amărâtului? a întrebat, cu tristețe în glas, Ion Cotman. Ce să mănânce? Ce le-o dat oamenii din sat...Că oamenii sunt săritori și darnici, mai ales la sărbători... Vreți să aflați una? a întrebat moș Dumitru. Ce să aflăm? au întrebat câțiva. Că mâine, mort-copt, trebuie să ajungem la târg. Altfel facem și noi Crăciunul ca omul din satul lui Hliboceanu - a răspuns moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcut adăugirile cu infinită grijă, pentru a nu leza nici cu gândul amintirea sa, veșnic luminoasă. Autorul Notă: Fotografia de pe copertă este făcută din curtea Școlii Normale Vasile Lupu, iar peste dealurile din planul îndepărtat este Basarabia. I. Soarele amiezii, darnic în Basarabia anului 1936, lumina clar casele din piatră, grădinile oamenilor și viile dese din depărtare. Tânărul de statură potrivită, slăbuț dar bine făcut, cu părul rar mai mult șaten decât blond, trase-n piept aerul tare de acasă. De
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Veche". Remarcabilă va fi și activitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, care, după "Balaurul" (1923), va realiza în 1926 primul volum din ciclul Hallipilor: "Fecioarele despletite", urmat după un an de romanul "Concert de muzică de Bach". Anul 1930 se va dovedi mai darnic în înzestrarea romanului românesc cu opere de valoare: "Izabel și apele diavolului" de Mircea Eliade, "Brațul Andromedei" de Gib Mihăescu, "Baltagul" de Mihail Sadoveanu și primul roman al lui Camil Petrescu, "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". În
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
1929 capodopera sa "Craii de Curtea Veche", Hortensia Papadat-Bengescu realizează în 1923 romanul „Balaurul", în 1926 primul volum din ciclul Hallipilor: "Fecioarele despletite", urmat după un an de romanul "Concert de muzică de Bach". Anul 1930 se va dovedi mai darnic în înzestrarea romanului românesc cu opere de valoare: "Izabel și apele diavolului" de Mircea Eliade, "Brațul Andromedei" de Gib Mihăescu, "Baltagul" de Mihail Sadoveanu și primul roman al lui Camil Petrescu, "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". Camil
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
pe birou, poftiți, puneți mâna, este o firmă redutabilă, garanție trei ani, coșmarul inclus în preț. Omul acela a sunat la ușă și mi-a lăsat geamantanul. Serios? Și unde este acel personaj cu dare de mână, peste măsură de darnic cu dumneavoastră? L-a lovit o mașină, sigur ați aflat. De la știri. Oricum, soarta lui era pecetluită, domnilor ofițeri, banii aparțineau Omului cu Tatuaj. Da, un tatuaj cu Celine Dion, au parcat peste drum de casa mea și au fost
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
răsfățat pe calea cea bună, pedepsindu-l. Actorul care juca rolul guvernatorului era atât de talentat, încât împăratul i-a acordat o audiență privată după reprezentație. Omul a fost răsplătit cu tael-i și daruri, iar Majestatea Sa a fost foarte darnic cu laudele. Actorul s-a lăsat dus de val și l-a întrebat pe Majestatea Sa dacă știe numele adevărat, din istorie, al guvernatorului. „Cum îndrăznești să pui întrebări!“, îl imită An-te-hai pe împărat, mâna sa dreaptă fluturând o robă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
puse în exploatare în acea epocă. În sfârșit - mineralele. Mihalic de Hodocin își exprimase în 1841 convingerea că Moldova „e foarte bogată” în mine de toate speciile. Cercetările ulterioare au dovedit însă că, cu excepția petrolului, natura a fost mai puțin darnică în zăcăminte minerale. Regiunea Moinești oferea resurse mari de țiței, din care se extrăgeau cantități mereu sporite. La Comănești se afla, după părerea lui N. Suțu, „un strat abundent de cărbune de pământ”. Contemporanii socoteau, de asemenea, că Moldova posedă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
populație. Fenomenul se va verifica în 1899 cînd, după patru ani de recolte rele, seceta a anulat orice recoltă în cîmpia Dunării, România aflîndu-se în pragul foametei. Aceste întîmplări neașteptate creează cu greu o viziune optimistă de țară cu natură darnică, viziune înfrumusețată încă de pe vremea cronicarilor de odinioară. Dimitrie Cantemir, în tabloul pe care 1-a lăsat asupra Moldovei de la începutul secolului XVIII, descrie un spațiu paradisiac, un spațiu de legendă, atunci cînd evocă munții Moldovei, dealurile și arborii fructiferi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ordoneze materialele după activitățile de pictură? (Radu). De ce? (Este sora lui mai mică și trebuie să aibă grijă de ea!) (responsabilitatea). Ghici, ghici ! Cine îi oferă culori și alte materiale Monicăi, deoarece ea are mai puține? (Silviana!). De ce ?(Este foarte darnică și bună). Rând pe rând, „răvașele” dezvăluie: bunătatea, neatenția, răutatea, judecata pripită, nerecunoașterea greșelii, prietenia, răbdarea, minciuna, generozitatea etc. Finalizare: Bilețelele vor fi păstrate în jurnalul grupei, cu posibilitatea refolosirii. 5. MINGEA ÎN CERC Stimulând implicarea copiilor în acest joc
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
toate părțile. Orice fată îl interesa. Alerga după cunoscute și necunoscute. Le vorbea tuturor de iubirea lui nețărmurită. Apărea din nou. Dar nu făceam cîțiva pași și iar mă pără232 Constantin Călin sea. O altă cunoscută trecuse... - Fii mai puțin darnic cu iubirea, prietene, îi spun odată. - Asta-i singura mea meteahnă! Mă omor după femei. Așa-i firea mea, ce să fac împotrivă-i? Toată ziua vin la mine. Nu-mi dau pace o clipă! Să vezi că le întreb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o naștere întâmplător survenită sau anume provocată într-o conjunctură temporală (ne)favorabilă. Uneori chiar Dumnezeu se milostivește de supușii săi și, sfătuindu-se cu Sf. Petre, hotărăște să-l recompenseze pe un împărat "care era prea cuminte și prea darnic cu toată lumea și făcea pomeni la toți nevoiașii" cu un copil, dar nu unul ca oricare, ci unul "ce n-a putut să se vadă pe acele timpuri - cu soarele-n piept / cu luna-n spate, / doi luceferi în doi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]