1,810 matches
-
poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa. Cognitivismul cercetează ceea ce motivează acțiunea în privința cunoștințelor, logicii, categoriilor și reprezentărilor mentale ale subiectului. Constructivism: se opune obiectivismului: realul nu este un dat, ci o construcție. Individul participă prin acțiune (individuală și colectivă), prin reprezentările sale și prin limbaj la producerea socialului. Contracultură: acest concept descrie fenomenele de subversiune, de opoziție sau de rezistență la modelele dominante. Unele grupuri au moduri de viață
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu în legislator. Astfel, domnul Lamartine spunea: "În numele acestui principiu, trebuie abolite expozițiile publice care fac onoarea și bogăția acestei țări". Îi răspund domnului Lamartine: Conform punctului dumneavoastră de vedere, a nu subvenționa înseamnă a aboli, deoarece plecând de la acest dat, că nimic nu poate exista decât prin voința statului, conchideți că nimic nu trăiește înafară de ceea ce impozitul face să trăiască. Dar o să întorc exemplul pe care l-ați ales împotriva dumneavoastră și vă rog să observați că cea mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ales nimic din toate acestea. Și nealegând să fiu și să fiu om, nu am ales să fiu liber. Acesta este paradoxul libertății gravitaționale: libertatea vine, laolaltă cu limitele care o fac cu putință, de dinaintea alegerii mele. Libertatea este un dat și ca atare ea nu poate constitui obiectul unei elecțiuni ulterioare. Ceea ce a fost dat nu poate fi refuzat și, laolaltă cu toate celelalte limite ce alcătuiesc cercul în care ea se manifestă, libertatea are un caracter natural: ea este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu noi am decis, creînd-o, în privința libertății noastre. Existența în noi a unui fond care premerge alegerii noastre, a unui fond care începe cu faptul de a fi și sfârșește cu libertatea însăși care ne-a fost conferită ca un dat natural, ridică din capul locului problema raportului dintre intim și străin. Înainte de a ajunge să mă hotărăsc, să dau deci hotar actelor mele și vieții mele și astfel să mă institui ca eu, altcineva (sau nimeni) a hotărât pentru mine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întîlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența "de depășit-de atins", prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întîlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența "de depășit-de atins", prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și a da. Mă deschid și înmînez, dau de la mine și trec în posesia altuia ceva care în felul acesta încetează să fie al meu. Primesc și astfel fac să devină al meu ceva care până atunci nu-mi aparținea. Datul și luatul se succed ca funcții diferite ale mâinii, care în felul acesta închide în sine posibilitatea unor acte cu semne opuse. Mâna poate să dea sau poate să ia. Poate ea vreodată să dea și să ia în același
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fond la altă specie: fie ochii care încep să "clignoteze", fie o mână care devine gheară, fie o bucată de craniu detașabilă, care lasă să apară dedesubt cipuri, rotițe, membrane și scanere. Or, adevărul este că acest camuflaj este un dat al speciei umane, că ea conține în ea omul și anti-omul în indistincția lor aproape ca un secret de construcție. Abel și Cain sânt "frați" prin camuflaj ― Cain are aparențele fizice ale lui Abel, exterior și "interior"-visceral el este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
protecție, apărător al unor interese izvorâte din nevoia generală de a se asigura buna rânduială în comunitate, prielnică ambelor părți, stăpânit și stăpân. Practic relația se concretiza prin înțelegeri încheiate sub forma „contractelor verbale” - cuvântul dat „lega părțile, ca și datul mâinii, ambele procedee având și sensuri magice”, fenomenul existând din vremuri imemoriale. Contractul prin cuvântul dat se realiza între o parte aptă, din punct de vedere juridic și armat, să asigure protecția și securitatea necesară. Rolul acesta putea fi exercitat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca să culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost bătuți, cerând acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi, dar ele iau amploare și devin frecvente datorită și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actorului - dar nu și, așa cum s-ar întîmpla într-o abordare cu adevărat holistică, constituția elementelor structurale însele (Wendt 1991: 389-90). În loc să explice puterea și interesele agenților în termeni de proprietăți ireductibile ale structurii sociale, ele sînt luate ca un dat. Teoria economică poate avea o componentă structurală independentă, o necesitate, dar nu o dinamică structurală. Cele două categorii ale individualismului și holismului se lovesc de unele dificultăți cînd e vorba să surprindă această distincție, așa cum arată dezbaterea Wendt contra Hollis
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței lor imediate de stereotipuri, pe baza cărora își construiesc prejudecăți, apoi reprezentări ale datului social. Ca o consecință a tuturor acestor repere apar discriminările ă modalități de tratare diferențiată și nedreaptă a unora dintre oameni. Discriminările ă în conotația lor negativă ă fundamentează relații de putere, introduc raporturi de stratificare socială. Astfel, există o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
in Short Fiction”, fall 1998, vol. 35, nr. 4, p. 307. (trad. n.) 99 Ibidem. 43 dar fenomenul descris are de fiecare dată alte nuanțe.100 „Pentru femei, potrivit celor surprinse de Chaucer în opera sa, violența nu este un dat, ci o opțiune. Autoritatea pe care o doresc este o autoritate a propriei persoane - o independență care le va permite o relație de egalitate cu ceilalți.”101 În epoca medievală se accentua în mod exacerbat polaritatea sexelor, distanța oarecum insurmontabilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cultura organizației se formează În cadrul unui câmp larg de oportunități și constrângeri, cerințe, normative și alegeri libere. Ca și asupra culturii În general, despre cultura organizației se poate vorbi din perspective diferite (complementarea). Viziunea colectivist-normativă privește cultura organizației ca un dat, acționând prin constrângeri normative asupra membrilor organizației. Culturismul - explicarea Întregii vieți sociale doar prin cultură - este o simplificare reducționistă care autonomizează cultura și o transformă În unicul factor activ În societate. Dar la fel de eronată este și poziția care neagă culturii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
din vremea când era copilă de școală și era solicitată s-o ajute la țesut pe mama sa, Elena Savin: „Eu fiind cea mai mare dintre surori, mama, pricepută în ale țesutului, mă avea de mare ajutor la învelit, la datul prin ițe și spate, când urmăream cu mare atenție să nu sar un „coclet” sau dinte, la mutatul furceilor și la făcutul țăghiilor. Atunci când mi se făcea foame, biata mama, cu mâna pe treabă la război, îmi spunea: „Lasă, mamă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
in Short Fiction”, fall 1998, vol. 35, nr. 4, p. 307. (trad. n.) 99 Ibidem. 43 dar fenomenul descris are de fiecare dată alte nuanțe.100 „Pentru femei, potrivit celor surprinse de Chaucer în opera sa, violența nu este un dat, ci o opțiune. Autoritatea pe care o doresc este o autoritate a propriei persoane - o independență care le va permite o relație de egalitate cu ceilalți.”101 În epoca medievală se accentua în mod exacerbat polaritatea sexelor, distanța oarecum insurmontabilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de curpen. CEAS RĂU (lipitură, boala copiilor, strânsoarea copiilor) Boala se manifestă prin dureri de cap, de coaste și În piept, furnicături În tot corpul, tremurături, zvâcnirea mușchilor. Băi cu buruieni de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu ferigă, stroh de fân, cu iov, cu plantele lipitură, sfredelul pământului și zburătoare, care se fierb și se pun În apa de baie. Pe alocuri, după baie, bolnavul este afumat cu "lemn trăsnit". AMORȚEALA CAPULUI Se manifestă cu dureri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tresare noaptea prin somn, Înspăimântată sau plânge), se bea vin alb În care s-a plămădit lingura zânei, pisată. Formele ușoare ale bolilor de nervi, se tratează prin administrarea ceaiurilor de argințică, buruiana cinci degete, de dânsele, pătlagină, podbal, șapte daturi sau cu semințe de varză. Contra "plânsorilor"(boală de vânt, fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rapidă cale de a fi crezut 112 Polifagul american și principiul confortului 113 Cum să citiți o listă preferențială 114 Cum să citiți o listă preferențială (partea a doua) 117 Mânuirea unui baros de catifea 118 Un joc de-a datul și luatul 120 De ce vânzarea agresivă a devenit și mai agresivă 121 Ce ar face Esop și Isus? 122 Lecții din Colorado: găsiți „forța” 123 Ce înseamnă încuviințările clienților 124 De ce telefoanele nesolicitate îi lasă pe oameni indiferenți 126 Vindeți
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
vindeți propriul serviciu, lauda pare depășită, și nici măcar nu seamănă cu alte lăudăroșenii. Clienții prețuiesc umilința - un motiv în plus să nu mai fiți agresivi niciodată. Mergeți încet și sigur. Π ξε ∀Vindeți încet." Vindeți încet. Un joc de-a datul și luatultc " Un joc de‑a datul și luatul" The Supremes 1 au dat un sfat bun cu privire la vânzări. „Nu poți grăbi iubirea. Trebuie doar să aștepți.” Nu poți grăbi o relație. Și, pentru că vânzarea în ziua de azi implică
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
nici măcar nu seamănă cu alte lăudăroșenii. Clienții prețuiesc umilința - un motiv în plus să nu mai fiți agresivi niciodată. Mergeți încet și sigur. Π ξε ∀Vindeți încet." Vindeți încet. Un joc de-a datul și luatultc " Un joc de‑a datul și luatul" The Supremes 1 au dat un sfat bun cu privire la vânzări. „Nu poți grăbi iubirea. Trebuie doar să aștepți.” Nu poți grăbi o relație. Și, pentru că vânzarea în ziua de azi implică vânzarea unei relații, nu poți grăbi vânzarea
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
de rezolvare; a supraveghea punerea În practică; a analiza rezultatele obținute. Conducerea se obligă să pună la dispoziție mijloacele necesare, personal calificat și Însărcinează un membru al său ca responsabil cu implementarea politicii de calitate. Politica calității nu este un dat invariabil odată stabilită să dureze o perioadă de timp nelimitată. Dimpotrivă, politica calității are un caracter dinamic ce trebuie În permanență observat și Îmbunătățit. Politica calității trebuie sa fie examinată și evaluată periodic pentru a asigura eficiența și funcționalitatea sistemului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în condițiile concurenței deschise, în care niciunul dintre agenții pieței nu poate influența sau decide în mod unilateral nivelul și dinamica prețului. Modelul concurenței perfecte are la bază ipoteza după care partenerii de schimb nu propun prețuri, care sunt un dat, independente de acțiunile lor, însă cine propune și face să varieze prețurile rămâne o problemă fără răspuns<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 274. footnote>. Dar concurența perfectă este doar un concept teoretic
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
respectă regulile concurenței pure și perfecte<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, Dicționar economic și social, Editura Expert, București, 1995, p. 283. footnote>. Modelul concurenței perfecte are la bază ipoteza după care partenerii de schimb nu propun prețuri, care sunt un dat, independent de acțiunile lor. Cu alte cuvinte, pe o asemenea piață, producătorii (vânzătorii) și cumpărătorii sunt primitori de prețuri (price takers; preneurs des prix). În cadrul modelului ipotetic al concurenței perfecte, prețurile bunurilor economice sunt fixate pe piață, la punctul de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ea permite spiritului să se exprime pe el Însuși. Varietatea și nesfârșita bogăție de forme și structuri ale vieții se Întrupează În individualități profund diferențiate unele de altele, deși ascultând de aceleași legi generale de organizare și funcțiune. Individul este datul esențial al vieții, forma sub care se constituie și dăinuie materia organizată. Etimologic, individul se definește prin caracterul său de individualitate. Caracterul cel mai izbitor al individualității este unitatea morfologică. Individul presupune deci o unitate de formă, căreia trebuie să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]