2,277 matches
-
de colaboraționism domină întregul roman. Suprapunerea planurilor temporale amplifică efectul. Timpul, dilatat în solilocvii, fărâmițat, pus, aparent, în cele mai haotice relații este în fond strict ordonat potrivit legilor contrapunctului. Forțele care contribuie la regenerarea sufletească a lui Isai sunt datinile satului, tradițiile neamului, legile nescrise, dar atât de instructive ale pământului. Investigând în continuare puterea regeneratoare a lumii rurale, B. observă că ea e supusă de sistemul totalitar care încearcă s-o anuleze, iar omului nu-i rămâne altceva decât
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Isvor, le pays des saules a stârnit senzație prin materialul inedit și pitoresc, inspirat de realitățile rurale românești. Măiestria autoarei rezidă în trasarea unei anume configurații spirituale a țăranului, a omului unei civilizații vechi, surprins în fluxul existenței lui cotidiene. Datinile și obiceiurile apar ca niște coordonate fundamentale ale traiului isvorenilor, generând drame și acționând ciclic, implacabil, asemenea destinului. „Țara sălciilor” se conduce după legi proprii, cu reminiscențe venite din timpuri străvechi. Imaginea satului este, astfel, ușor aureolată prin transfigurare mitică
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
profesorul Aurel E. Peteanu, „Primăvara Banatului”, revistă a elevilor Liceului „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Secretar de redacție la „Limbă și literatură” (1954-1963) și redactor-șef la revista „Limbă și literatură pentru elevi” (1972-1974), a colaborat la „Cercetări folclorice”, „Contemporanul”, „Cristalul”, „Datina”, „Litere”, „Semenicul”, „Semnalul”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”. B. se va îndrepta spre istoria literară, mai întâi regională, cu lucrările Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanu (1943), Vasile Alecsandri și bănățenii (1946). Cea
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
Înmormântarea feciorului de domn) preiau din b. nu numai concepția filosofică populară asupra morții, ci și elemente stilistice și compoziționale specifice. B. este cultivat și astăzi, viabilitatea acestei specii datorându-se prezenței ei în ceremonialul înmormântării. Surse: T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, București, 1892; I. Pop-Reteganul, Bocete, adecă cântări la morți, Gherla, 1897; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
dezideratul găsirii „rădăcinilor istorice” ale b. „ca întreg” se află V. I. Propp, lucrarea sa din 1946, model de cercetare genetică, diferită de cea istorică, urmărind să descopere izvoarele b., prin raportarea acestuia la „instituțiile sociale ale trecutului”, la anumite „datini și rituri”, la miturile arhaice și la modul de gândire primitiv. Pentru Propp, b. nu este supraviețuire, ci rezultatul unui proces istoric, al devenirii în timp, al desacralizării, demagizării ritului și mitului deopotrivă. O contribuție originală, chiar dacă prea puțin cunoscută
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
și impecabil tipărite - fundamentează ideea că atât formele de civilizație, cât și cele de cultură ale catolicilor din Moldova „se încadrează atât de firesc în patrimoniul civilizației noastre rurale, încât adevărul este greu de escamotat”. Cultul tradiției și al neamului, datinile și credințele lor, toate le vădesc „identitatea totală” cu neamul românesc. C. a elaborat și a impus proiectul de alcătuire a Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, în cadrul căreia universul
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
metamorfozase cât ai clipi din ochi. Îl cercetam acum cu privirea Președintelui îndrăgostit. De data aceasta, când am părăsit Saranza, aveam impresia că mă întorc dintr-o expediție. Duceam cu mine o seamă de cunoștințe, o privire de ansamblu asupra datinilor și obiceiurilor, o descriere, încă lacunară, a misterioasei civilizații care, în fiecare seară, renăștea în adâncurile stepei. Orice adolescent clasifică - reflex de apărare în fața complexității lumii adulte, care îl absoarbe la hotarul copilăriei. Eu clasificam poate mai mult decât ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
alungă A veacurilor pace pe vreme îndelungă: [Atunci] viteaz și mare te or numi toți orbii, Pe când pe-adevărații viteji îi mâncă corbii Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite Ca neamului să-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii îmbălsămiți ca mumii Pot trece tineretul în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și rele, barbarele popoare. Prin neagră vijelie ce vâjâie și bate Sfărmîndu-se la graniți de ziduri de cetate Sta neclintit Moldova țesând la pânza vremii, Viteji [î]i erau fiii și purtătorii stemii, Cei dătători de lege ș-așezători de datini, Lumine din lumine, Mușatini din Mușatini Sânt vulturi ei din vulturi 5 2279 Și de coarne îl apucă, i se uită-n ochii-i drept, Ca pe-un miel îl îngenunche și îl mângâie pe coamă. 6 2254 CENUȘOTCA PERSOANELE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ridică mantia de pe mort) O, tu ramură uscată dintr-un neam străvechi și drept, Te cunosc... Acesta fuse ce luptase piept la piept, Ce n-au cunoscut minciună, măgulire ori vânzare, Cel din urmă ce ținuse la [a] țării veche datini. Ca un vultur în furtună tu te-nalți, te duci, te clatini Ca să pui din nou Moldova pe străvechile temeiuri, Ca să-aduci din nou dreptatea și în legi și-n obiceiuri Ca să pui din nou coroană pe o frunte legiuită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-și stinge setea. Templurile în care își pregătiseră locașul lor erau pline de morții ce-și lăsaseră viața acolo. Căci oamenii, neștiind ce se va întîmpla cu ei, biruiți de nefericire, desprețuiau toate lucrurile dumnezeiești și omenești fără deosebire. Toate datinele obicinuite la îngropăciuni căzură în neorânduială. Se îngropau cum puteau. Unii îngropau fără teamă în cimitire străine, neajungîndu-le cele proprii, pentru că și muriseră prea mulți de ai lor. Căutau ruguri străine, și unii, preântâmpinând pe cei cari clădiseră rugul, puneau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fapte, căci - zicea papa mai încolo - un popor care, după propria lui aserțiune, se coboară din sânge roman, nici nu se cade să se lipească de altă biserică decât de cea romană, pentru ca și prin închinarea lui Dumnezeu să oglindească datinele străbunilor. Trimisul papei, capelanul de curte Ioan, fu primit de regentul Ioannițiu (Kalojohannes) cu toate onorile și prietenia cuvenită și înainte de toate își asigura consimțământul arhiepiscopului de la Zagora, căruia-i predete cu toată solemnitatea obicinuitul sacos (veșmînt de-asupra), mitra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Regatul româno-bulgar, nedestoinic a se-mprotivi grozavei năvăliri a turcilor, căzu sub acea năvală și trebuie să sufere până astăzi greaua sarcină a supremației Semilunei. Resimțiri morale și intelectuale ale supremației bizantine la bulgari și la români. Efectele domniei bizantine asupra datinelor și maniere de-a gândi, precum și asupra întregei stări morale și intelectuale a amânduror naționalităților subjugate s-au resimțit cu mult în urma căderii Constantinopolei și a prăbușirii împărăției romane din răsărit și străbat până-n ziua de azi. Nu putea să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apoi asemănarea limbii lor cu cea italiană, deși cea dintâi părea atât de amestecată cu elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în numele său propriu cât și în acela al poporului el prestă la 11 august 1387 omagiu formal de vasalitate atât regelui Vladislav Iagello cât și reginei Hedviga, pronunțând supunere și fidelitate regelui, reginei, dinastiei regale și regatului Poloniei și, după datina bisericii orientale, el depuse jurământ, sărutând cu respect crucea și evanghelia pe care i le ținu Kyprian, mitropolitul Chievului, iar omagiul și jurământul prestat le întări prin anume hrisov în scris, înduplecînd și pe demnitarii săi cei mai de frunte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
universului, este de-a cunoaște proprietățile lor naturale și de a ne adapta lor. Instituțiile politice fundamentale ale unui popor sânt privite de cătră școala aceasta ca un produs organic al naturii și vieții acestui popor; e un produs al datinelor, al instinctelor și al dorințelor neconștiute și mai nu e fructul țintelor (desseins) sale deliberate. Voința poporului n-are a face în această privință decât a răspunde la necesități timorare prin combinații asemenea temporare. Aceste combinații sânt menite a subsista
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reînnoiesc. O reînnoire care presupune două momente esențiale : 1. regresiunea în Haos a vechiului Cosmos, „uzat”, „îmbă- trânit”, „lipsit de vigoare” ; și 2. regenerarea unui Cosmos nou, capabil să perpetueze existența. Colinda nu este pentru mentalitatea populară doar „o frumoasă datină din străbuni”, ci un act ritual obligatoriu prin care Cosmosul este menținut ad infinitum pe spirala ontologică. Din acest punct de vedere, obiceiul statornicit în rândul multor exegeți ai genului de a împărți colindele în „laice” și „religioase” mi se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau pentru a-i limita amploarea. Astfel, într-un ordin al vicecomitelui din Deva, trimis în 1783 protopretorului din Silvașul de Sus (Hunedoara), se menționa obiceiul colindătorilor cu turca de a se îmbăta, provocând bătăi și omoruri. Ordinul stipula interzicerea datinii, colindatul fiind permis numai dacă primarul împreună cu șapte bătrâni ai comu- nității garantau că nu se vor produce scandaluri (17, p. 254). Mărturii similare ne parvin și din secolul al XIX-lea și chiar de la începutul secolului XX. În 1859
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu se vor produce scandaluri (17, p. 254). Mărturii similare ne parvin și din secolul al XIX-lea și chiar de la începutul secolului XX. În 1859, de exemplu, în deschiderea primei colecții de colinde, At.M. Marienescu se plângea că datina colindatului „e amenințată cu ștergerea, deoarece din punct policial [= polițienesc] - ca cu ocaziunea colindării să nu se facă excese și abuzuri - e mai în toate părțile oprită” (18, p. 516). Similar, Ion G. Sbiera, în Precuvântare la colecția sa de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu ocaziunea colindării să nu se facă excese și abuzuri - e mai în toate părțile oprită” (18, p. 516). Similar, Ion G. Sbiera, în Precuvântare la colecția sa de colinde bucovinene (publicată în 1888), remarca și el un regres al datinii la care au con- tribuit „măsurile polițienești, mânuite de străini [= austrieci]” (19). În sfârșit, în 1912, folcloristul Alexiu Viciu scria că unul dintre motivele principale care l-au determinat să întocmească și să publice (în 1914) colecția de colinde ardelenești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a ordinii și ierarhiei [...] și, ceea ce este mai semnificativ, însăși renașterea spirituală din haosul astfel produs și retrăirea timpului sacru în care a început creația lumii (60, p. 431). în bună măsură, în cadrul sărbătorii colective de sfârșit de an supraviețuiesc datini și mentalități specifice unor sărbători pre- creștine, de tipul Saturnaliilor romane, „când restricțiile obișnuite ale legii și moralității erau date la o parte, când întreaga populație se deda unei veselii și voioșii ieșite din comun și când pasiunile cele mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în orgii sălbatice de desfrâu și crimă, au loc în mod obișnuit la sfârșitul anului...” (49, IV, p. 237). În cadrul acestor sărbători (inclusiv Saturnalia romană), în timpul cărora lipsa tuturor legilor era singura lege acceptată, era instaurată și anarhia socială. O datină tipică era aceea a libertăților totale, dar provizorii (pe perioada sărbătorii), acordate sclavilor și chiar aceea a inversării ierarhiilor sociale. În Europa Orientală, acest obicei a supraviețuit până în secolul XX, mai ales în folclorul slavilor nordici (polonezi, bieloruși, cehi), fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și Haos bogate și subtile semnificații nu au fost încă elucidate. Este vorba de somnul ritual și de trezirea rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu lumina, Soarele cu razele, Stelele cu florile Și scaun de judecată. Și la Rai că mi-și pleca, Și în Rai le așeza. Iar Raiul s-a luminat Și iadul s-a-ntunecat. C-așa-i data Raiului Și datina Iadului De acum până-n vecie, Slava Domnului să fie (6, pp. 117-118). Chiar dacă textul colindei nu descrie un act propriu- zis de creație a Cosmosului, semnificația cosmogonică a colindei este evidentă. Sf. Ilie (re)stabilește ordinea Lumii, permițându-i să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]