96,791 matches
-
exercițiul funcțiunii. Confruntarea cu mitul R.: Istoria de mai sus confirmă faptul că de multe ori realitatea depășește ficțiunea. Dar nu mi-ați răspuns la o întrebare: prezența mitului cu rol de catalizator al acțiunii în cărțile d-voastră se datorează cumva subestimării realității empirice? M.T.: Nicidecum. Realul trăirii trebuie antrenat în roman atâta vreme cât el are semnificație. Mitul prezintă avantajul unui concentrat de semnificații, în absența cărora el ar dispărea. Numai că relațiile dintre mit, experiență trăită și literatură nu sunt
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
a fost cumva impusă din afară. Eu n-am avut vocație de profesor, asta-i foarte clar. - Ceea ce realizăm în viață, agoniseala spirituală în primul rînd, este rezultatul, sigur, al unor factori care se conjugă, ajung în conjuncție adeseori. Însă datorăm foarte mult unor oameni, pe care nu-i uităm îndeobște. Sînt convins că și dumneavoastră simțiți asemenea datorii morale față de cei care v-au modelat personalitatea și au fost ceea ce numiți, fiind obsesia domniei voastre, modele. - Da, ați spus foarte
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
să nu fi fost consemnată... Sigur, datorită lui Ion Negoițescu fusesem "amînat". În orice caz, portretul pe care mi-l făcuse Nego, spre surprinderea celorlalți, mă salvase. Trebuie să mai spun că lui Ion Negoițescu, - în toți acei ani, - îi datorez faptul că am citit atîtea cărți, procurate de el. Nu uit încurajările lui, din epocă, de a scrie versuri. Scriam în contra vremii literare vitregite. De pildă, sonete parnasiene, ca următorul, pe care-l reproduc în amintirea lui Nego. Pastel eleat
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
Printre invitații acestui consacrat moderator figurează oameni politici, artiști, actori, scriitori, muzicieni, pictori, vedete ale filmului de ieri și de azi, ale teatrului, ale vieții mondene. Audiența largă a emisiunii a cărei invitată a fost și Aglaja Veteranyi nu se datorează vulgarității, trivialității instituite ca norme în prea multe talk-show-uri, ci calității informației și revelațiilor conținute în dialogurile pe care Alfred Biolek le poartă cu fiecare dintre interlocutorii săi. Firește că apariția la televiziune a autoarei romanului De ce copilul fierbe în
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
de fapt, și premierii-miracol în chestiune. Ce vrăji se așteaptă de la ei, nu e prea clar. Dar ce isprăvi au făcut domniile lor până în clipa de față, se știe. Halul în care se află societatea românească de azi li se datorează, în funcție de timpul petrecut la guvernare, și lor. Ne plângeam, în 1990, că nu avem un Havel, că n-avem nici un fel de reper moral. N-am avut și nu avem. Din acest motiv, o figură sinistră precum Ion Antonescu e
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
să le taie cineva iarba și să le mărească piscinele! Dacă în cazul unor societăți precum Conel sau Romgaz ar fi fost acceptabilă o reeșalonare a datoriilor (și nicidecum o anulare a lor!), pentru că deficitul provine și din neachitarea sumelor datorate de alte instituții de stat (școli, spitale etc), în rest e vorba de o cedare lașă și de spaima de mișcări sociale. Clientela deja clasică formată de mamuții cu picioare de lut, "Roman" și "Tractorul" a fost avansată la excepțional
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
Heitmann, remarcabilă prin viziunea cuprinzătoare și sistematizarea riguroasă, prin atitudinea nepărtinitoare, obiectivă față de textele supuse investigării și acuitatea reflecțiilor critice, are totodată meritul de a ne fi oferit o imagine completă și corectă, nedeformată a Cercului Literar de la Sibiu, aceasta datorându-se, credem, și faptului că, în sfârșit, dramaturgia și proza lui Ion D. Sârbu sunt reintegrate într-un context în lipsa căruia n-ar putea fi înțelese și interpretate în mod adecvat. Ion D. Sârbu, considerat mereu un outsider, chiar și
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
greutate, dar nu doar acesta ne-a făcut să ne oprim la Craiova. După acest eveniment, organizat cu tot tam-tam-ul festivist, directorul Teatrului, actorul Emil Boroghină se retrage. Reușita națională și internațională a teatrului din ultimii doisprezece ani i se datorează acestui manager care a făcut treaba asta fără să știe ce titulatură modernă poartă. A făcut-o din instinct și, de ce nu, din vocație. O atracție pentru Craiova a existat. Vlad Mugur a plecat acolo, urmat de un nucleu al
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
avangardistă a însemnat o abatere de la linia trasată de comuniști. Așa încît, visul a fost spulberat repede. Teatrul din Craiova a avut o evoluție serioasă, a avut momente fascinante consemnate în istoria teatrului românesc. Strălucirea indiscutabilă a ultimilor ani se datorează atît de discutatului director Emil Boroghină, un artist care și-a iubit teatrul mai presus de orice și care a avut ambiția să concureze cu el alături de cele mai înalte vîrfuri mondiale. În stagiunea 1988-1989, trei spectacole, într-un crescendo
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
comunității de a contribui la păstrarea identității acestora, respectiv despre un sat cu dublă identitate - Rădeni, împărțit în două de graniță, aflat jumătate în județul Iași și jumătate în Ungheni - sunt ceva mai disipate, mai incerte stilistic. Senzație ce se datorează, poate, și absenței din cuprinsul lor a unor personaje capabile - în tradiția "ficțională" pomenită mai sus - să coaguleze materialul filmelor (iată-l spre exemplu pe Mihai Dolgan, conducatorul formației "Noroc", povestind însuflețit, într-un emoționant - adesea comic - prezent al memoriei
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
și Constantin Negruzzi și D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale. E un desăvîrșit om de teatru, profesor și regizor, dar, iată, cu o sensibilitate deschisă către scris, către poezie și proză; îmi place să cred că acest fapt se datorează și întîlnirii cu Dominic Stanca. Sorana Coroamă-Stanca a oferit, în teatru, publicului românesc un ceas de viață; Dominic Stanca i-a adăugat un ceas de hîrtie. Amîndoi, Sorana Coroamă-Stanca și Dominic Stanca, pe care îl editează acum, lasă publicului din
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români). E o trilogie monografică fixînd momentele fundamentale din viața românilor, așa cum se reflectă ele în datinile și literatura poporană. Și tot acestui harnic și învățat etnograf i se datorează apariția din 1898 pînă în 1901, tot a unei trilogii monografice Sărbătorile la români, și ea reeditată în anii nouăzeci de același editor învățat care este dl Iordan Datcu. Aceste monografii rămase de referință pentru că altele n-au apărut sînt
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
un climat social respirabil. Indeciziile, bâlbâielile și naivitățile sale ne-au scos, însă, din toate jocurile internaționale serioase. Și asta în ciuda împăunării cu mari realizări în politica externă. Cât de mari sunt realizările, se vede. Iar cele care sunt, se datorează exclusiv calculelor, mai mult sau mai puțin logice, ale marilor puteri. E păcat că dl. Constantinescu a învățat că trebuie să fie președintele românilor doar atunci când românii au reînceput să umble după cai verzi pe pereți. Chiar dacă aceștia poartă atât
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
liberă", 2564, 1998, 3); "dintr-o întîmplare fericită, am butonat marți telecomanda pînă am nimerit pe frecvența unei televiziuni de buzunar" ("Evenimentul zilei", 2321, 2000, 10); "faptul că media generală are o valoare mai mică decît cele două reprize se datorează pauzei, interval în care telespectatorii au mai butonat telecomanda" (ib., 14 iunie 2000, varianta pe Internet) etc. Fixarea în limbă a acestei sfere lexicale e accentuată de faptul că actul mecanic - zapping-ul sau butonarea - se transformă adesea într-o manie
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
face abstracție de faima scriitorului, luând în considerare exclusiv textele acestuia. Când scrie, de exemplu, despre teatrul lui Fănuș Neagu, ignoră deliberat poziția pe care Fănuș Neagu o ocupă în literatura română contemporană: " Efectele de plasticitate cele mai puternice le datorează Fănuș Neagu stilului scriptic, pentru că nu este un auditiv ci un vizual. De auzit numai pe sine se aude. De aceea teatrul este eroarea majoră a acestui scriitor care este un maestru al stilului scriptic. își obligă toate personajele să
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
profundă și mai crudă, apare că cedările rușinoase au fost justificate și camuflate prin autoînșelare, prin iluzia voită că "liberalismul se va socializa și comunismul se va liberaliza". Sfârșitul amăgirii marxiste și demararea procesului de demolare a comunismului s-au datorat tot unui fapt mental: s-a conștientizat necesitatea de a respinge categoric teroarea și minciuna ca fundament al puterii. Superioritatea tehnică și economică a democrațiilor occidentale a fost catalizatorul procesului, dar nu factorul determinant, de vreme ce ea exista și anterior, în
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Simion. Întrebat despre soarta culturii noastre, acad. Eugen Simion le spune, de la înălțimea și autoritatea funcției sale, copiilor de 12-14 ani cărora le e adresată revista școlară, ca și dascălilor lor, că momentul dificil prin care trece acum cultura se datorează faptului "că cei care fac cultură, mă refer la scriitori în primul rând, au renunțat de a mai respecta ierarhiile și de a mai apăra valorile. Cele mai dure atacuri împotriva marilor scriitori, începând cu Eminescu și terminând să zicem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
etic, reprezentat de Eliade și Cioran, pentru că, amîndoi, au refuzat cadrul prea strîmt al liberalismului în societate și al modernismului în artă. De fapt, Eliade a fost un perfect modernist în artă, iar cît privește refuzul liberalismului aceasta s-a datorat exclusiv opțiunilor prototalitare de extremă dreaptă (Cioran în 1933, Eliade în 1936). Mărturisesc că îmi pare rău că nu am suficient spațiu pentru a continua comentariul pe marginea substanțialei cărți a d-lui Sorin Alexandrescu. Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
a insatisfacției generalizate, a frustrării obștești. "Popularizarea, mai pretinde dl. Theodorescu, a ucis acele candori, acele utopii sau acele comedii care se spuneau și se proclamau în Piață. Dacă votul a fost anormal de masiv pentru FSN, aceasta s-a datorat cererii exprese a celor din Piața Universității, cereri adresate mie în tratativele comune, de a fi mereu și mereu arătați". Iată de unde a provenit nenorocirea! Hoțul de păgubaș nu e altul decît manifestantul din Piață, care, prin simplul fapt de
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
de aceea a ideologului al cărui rol îl juca în critica literară a epocii, rol de care începuse să se dezică, de altfel." Și generațiile ulterioare de la Filologia bucureșteană, pînă la dispariția lui Savin Bratu în cutremurul din 1977, îi datorează mult admirabilului profesor și ar fi nedrept ca numele lui să fie legat doar de scrierile proletcultiste ce se păstrează în biblioteci, fiindcă din anii '60 el începuse să gîndească altfel și să-și formeze studenții cu o deschidere intelectuală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
Constantin Brâncuși", adică într-un loc excentric, greu accesibil fizic și cu o psihologie încă destul de pîcloasă, această expoziție a trecut aproape neobservată, atît la data deschiderii, cît și după aceea, în intervalul de vizitare. Și acest fapt nu se datorează doar împrejurărilor exterioare amintite deja, ci și, dacă nu chiar în primul rînd, organizatorilor înșiși a căror miză nu a fost ofensiva, clamarea stridentă a propriei lor prezențe, ci integrarea discretă, poate chiar puțin prea sfioasă, în oferta culturală a
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
și pînă la ultimul roman. Se cere totuși amintit un fapt: revelația literaturii olandeze și succesul de care unii autori precum Mulisch, Noteboom, Connie Palmen și desigur, de Moor, se bucură constant în Germania de mai mulți ani încoace se datorează și faptului că Olanda s-a numărat printre țările invitate de onoare ale Tîrgului de carte de la Frankfurt pe Main. Precizarea nu este tocmai întîmplătoare: Olanda, o țară mică, nu are o limbă de circulație internațională... Exemplul ei poate fi
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
o țară mică, nu are o limbă de circulație internațională... Exemplul ei poate fi - în plan literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est și sud-est europene. Succesul de care se bucură literatura olandeză contemporană (nu numai în Germania) se datorează și unui foarte abil echilibru (instinctiv probabil) între particularismele naționale și suflul universal. Unul din literații ei, Harry Mulisch, spunea că Olanda este singura țară care va reuși să se învecineze pe uscat cu Anglia, fără să poarte război cu
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
texte privind omul și opera călinesciane a avut de așteptat până la apariție un sfert de veac, ultimele două lustre înscriindu-se tocmai în perioada postrevoluționară, de-a lungul căreia s-a discutat îndelung și contradictoriu pe seama personalității și operei acestuia. Datorăm lui George Muntean repunerea pe rol a lucrării, cu o doctă prefață lămurind nu numai tribulațiile cărții, ci și relațiile speciale de la magistru la discipol, relații între fascinație și revoltă, așa cum știm, ca martori, dar cu un constant devotament și
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
E.G.P.: Adevărul e că E. Lungu ar fi vrut să ne punem și noi, N. Popa și subsemnatul, numele pe coperta cărții. Cît privește poeții antologați, ei bine, s-a negociat fiecare nume. Unii autori nici nu știu cît îi datorează lui N. Popa, cel mai generos din noi trei. Trist e că majoritatea ultimilor incluși n-au confirmat. M.V.: Și, - despre 80-iști. Cum (și cînd) ați aflat de "Cenaclul de Luni", care e, de fapt, nucleul propriu-zis al generației
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]