1,962 matches
-
Uniri din 1918, act istoric asupra căruia nu are îndreptățire să se pronunțe parlamentul celor șase județe, ci numai întreg poporul român. Revizuirea victoriilor obținute în lupta de eliberare națională a românilor basarabeni a debutat cu abolirea imnului de stat „Deșteaptă-te, Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea în ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această comemorare efectuată la Chișinău sub simbolurile bolșevice (steagul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și a inimii deopotrivă. Nu e acesta tocmai locul în care se ivește sufletul poemului, acel suflet mai limpede de unde izvorăște creativitatea pentru a se întruchipa în formă vie, în imagine grăitoare a materiei sculptate de spirit, așa "cum anticii deșteptau din ape clare și inexpresive statura indolentă a nimfei captive - figura ei umană, aproape soră, figura prin care explicau izvorul"?29 Din invizibilul de maximă interioritate al spațiului inimii izvorăște unda ce însuflețește rostirea poetică, revărsare a exprimabilului ce dă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pielea ta bălană,/ cum umbli orb să cauți o ușă-n subterană,/ sau cum rănești, să curgă rășina dintr-un trunchi./ Ți-e sufletul în mânele mici, sau în genunchi?/ Dacă ți-aș da sărutul fecund pe sterpul pântec,/ aș deștepta în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare cu lacătul stricat,/ aș regăsi ce-i simplu în tine și curat?/ Ți-e sufletul în carne închis, ca într-o cramă/ în care mustul sparge fierberea lui de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
își puteau permite, desigur) în străinătate de la vârste mici, arăta: "... părinții nu să cuvine să mai aibă altă grijă decât, de la vârsta carea copilul începe a vorbi, să înceapă a-i învăța în limba națională a citi și a scrie, deșteptându-i spre datoriile catehismului legii, și oareșce învățătură într-acea streină limbă prin care socotește că să va cuveni să auză tot cursul învățăturilor" (Golescu, 1963: 199). Mulți alți gânditori s-au raportat la această problemă a limbii naționale. Dacă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota: "Scrierile poetului jurnalist făcură să străbată (n toate clasele g(ndirea politică; studenții școlilor, negustorii orașelor, cultivatorii c(mpiilor se deșteptară la accentele unei voci neobosite" (apud. Sorohan, 1982: 157). (n aceste condiții, este de (nțeles revolta sa (mpotriva a tot ceeea ce limita libertatea presei. (n acea vreme, cum arăta el, era prezentă o "libertate mai infamă dec(t cenzura
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trimite cu ușurință spre modelul christic. La timpul condamnării, Apostol Bologa se alătură, simbolic, tainei mîntuirii, paradigmei christice. I-o deslușește preotul, venit pentru ultimele sale clipe: "Popa Constantin se aplecă peste capul lui Apostol, blînd ca un părinte care deșteaptă din somn un copilaș iubit: Scoală, fiule, și fii tare în ceasul încercării din urmă precum a fost Domnul și mîntuitorul nostru Iisus Hristos... Apostol Bologa se cutremură, dar se ridică îndată și se uită împrejur cu ochi întrebători." I-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fabrici, în miez de uzine", aduce în prim-planul scenei un actor nou. Pretextul muzical devine manifest și se umple de promisiunile unui atașament tacit (exprimat, deocamdată, cu delegație, de interesul pentru bunurile noii proprietare): "Curiozitatea lui Marcian fusese curînd deșteptată de atîtea lucruri noi. Elena ar fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vîjîitul mașinilor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi, foarte interesante pentru urechea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aceste mutilări începînd cu orbirea, dar variate sub forma supliciilor, precum înșelarea, umilirea, sclavia, ori pierderea ființelor apropiate (cum devenise copilul, pe lîngă ceilalți declasați, sau femeia nopților fără lună, tainica senzuală și dispărută în apele întunecate). Cum se va deștepta personajul, înțelegînd că toate i se întîmplă cu un scop, sau înțelegînd, dimpotrivă, lipsa fatală de sens, într-o persecuție a hazardului și o încleștare pierdută cu Răul uman? Ieșirea din ape a lui Zahei este simbolică. Prin acest act
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
La început de an universitar, semnat de director, arată că revista va fi „informativă, formativă și educativă”, urmărind să contribuie „la formarea unui stil de viață înaltă, spirituală”. Partea educativă e asigurată de intervențiile unor profesori: Victor Papilian (Întoarcere la „Deșteaptă-te, române”), D. D. Roșca (Spiritul mediteraneean), Victor Jinga ( Misiunea așezămintelor de învățământ superior), I. I. Russu, Onoriu Chețianu, Ștefan Bezdechi, Al. Borza, Victor Iancu, Petre Hossu, Valeriu Moldovan, Radu Stoichiță. V.u. publică permanent dări de seamă referitoare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în față oștile române, reprezentate prin generalii Sofronie, Cernat, Cerchez, și cele turcești, în fruntea cărora se află Ali Pașa, Abdu Suliman și Osman Pașa. Replicile personajelor alternează cu imnuri ostășești (Fiii României, Deșteaptă-te, române!) sau cu cântece de căinare a turcilor (O, aman Osman, Bazülderim). După primul război mondial, pe tiparul Căderii Plevnei, este creată piesa Pacea generală (Încheierea păcii sau Masa verde), de această dată românii fiind puși să dialogheze cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
s¬au îndemnat a gândi la mijloacele care ar putea preface sau măcar astâmpăra nenorocirea supt care zace patria” . In perioada aplicării Regulamentului, „o samă au început a simți ticăloasa poziție a Moldovei și am început a sfătui și a deștepta duhurile moldovenilor; am sporit numărul binecugetătorilor patrioți sistisind conjurație pentru a putea ajunge la țăl, a vedea în țară păzirea legilor, dreptatea pentru toți deopotrivă și statornicia siguranței persoanei și averii. Consulul rus Titov a considerat că această mișcare nu
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
publicarea Daciei, fără mai multă mijlocire”. Aceeași soartă au avut-o „Arhiva românească” (84) și „Albumul științific literar” (842). După un timp, a apărut „Propășirea” (844), care avea preocupări și mai profunde pentru istorie. Prin conținutul său, își propunea „a deștepta un interes mai viu pentru știință și nație 7', urmând să includă „priviri asupra analelor patriei, biografia celor mai însemnați români, deci nu numai a principilor - înfățișarea întâmplărilor celor mai slăvite, obiceiurile, prejudețele, ceremoniile, instituțiile vechilor noștri strămoși”. De la primul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
la „Ziarul călătoriilor și al științelor populare”, fiind prezent ulterior în numeroase periodice, între care „Junimea literară”, „Azi”, „Familia”, „Pagini literare”, „Societatea de mâine”, „Viața literară”, „Calendarul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Bucovina literară”, „Limba română” ș.a. Redactor la „Glasul Bucovinei” și „Deșteaptă-te, creștine!”, în 1931 va scoate, împreună cu alți colegi, revista șapirografiată „Gâtița calicilor”; în anii următori e în redacția altor publicații: „Pana literară” (1933), „Orion” (1933-1935), „Argonaut” (1934), „Nord” (1938). După 1944 va colabora la „Familia”, „Gaudeamus”, „Crișana”, „Filobiblon”, „Nebănuitele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
din babele astea proaste de aici au crezut.” Marian pare convins de faptul că numărul de pelerini scade ușor de la an la an, dar scade. Maximul de participare a fost atins acum patru-cinci ani. Explicația pentru această tendință : „Se mai deșteaptă lumea, domnu’, nu mai cred ei chiar așa ca pe vremea lui bunica ! Da, nu mai vine lume, dar televiziunile mint și iar mint, bagă arhivă cu mulțimea, să spună că-i puhoi de lume aici la Iași. Păi nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vorbă! Am mai învățat ceva! Ce mai sterilizam pelincile, cădița în care le făceam baie copiilor și ce dezinfecții trăgeam prin casă... cînd eram eu tînăr tătic. Lumea evoluează în asimilarea de cunoștințe și unele chestii, pe care le credeam deștepte rău, se dovedesc a fi invers. În vagonul nostru intră un individ însoțit de un băiețel de vreo opt anișori. Individul este curățel, acceptabil îmbrăcat și copilul la fel. În plus, amîndoi au cravate. Omul ni se adresează într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
În timpul lui Iliescu haita de jefuitori a încercat să-și consolideze poziția și să facă cât mai puține greșeli de „strategie”. La alegerile din 2004, bineînțeles că era și un candidat bolșevic din partea nomenclaturii, dar între timp oamenii se mai deșteptaseră, iar lupta avea să fie strânsă. A apărut Traian Băsescu ca o posibilă alternativă benefică pentru țară. Atunci acesta era o persoană controversată, pe de o parte își arăta disponibilitatea de a face ceva bun pentru țară, pe de altă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
sunteți credincios? Unii privesc această chestiune ca și cum ai întreba: tu cu cine ții, cu Steaua sau cu Rapid? Dar pentru cei care nu-și dau seama, o astfel de întrebare trebuie și tradusă: cu alte cuvinte, amice te-ai mai deșteptat la minte, sau ai rămas tot prost ca o buturugă? Cum să mai poți gândi în ziua de azi, când știm cât de mare, imens, este Universul, la un ordin de mărime ce mintea omenească nu poate cuprinde, cum poți
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
stranie că îi mai văzuse pe oamenii aceia din cameră. Dacă s-ar fi uitat mai bine, ar fi recunoscut în femeie pe Judith pe la patruzeci și cinci de ani, iar în ce privește bărbatul... Mult după miezul nopții, Marriott s-a deșteptat deodată dându-și seama că adormise tocmai când se gândea că bărbatul semăna izbitor de mult cu el, așa cum ar putea să arate peste vreo douăzeci de ani. S-a dat jos din pat, a aprins luminile și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
acelui mădular al Sfintei Biserici, care a ajuns deja în stare desăvîrșită, credinciosul creștin va trebui să-l contemple în permanență ca pe un mădular care se bucură de o desăvîrșită dezvoltare și de o desăvîrșită frumusețe. Creștinul trebuie să deștepte în el însuși și să mă-rească în permanență dorința tuturor membrilor Bisericii, sau a celor care sînt încă din veșnicie aleși să fie destinați Acesteia, să atingă acea desăvîrșire deplină și, astfel, să se înfăptuiască împărăția lui Isus Cristos și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
femeie a fost înălțată de Cel Atotputernic la cea mai de sus mărire, așezată pe un preaslăvit tron, mai presus de orice, nu numai în rîndul oamenilor, ci și al îngerilor. 8. Cel de-al doilea adevăr trebuie să-i deștepte Creștinului o teamă rațională față de primejdiile despre care Sfintele Scripturi ne spun că e plină lumea și la care Evanghelistul Ioan adaugă, pentru a ne face să luăm seama asupra faptului, că tot ceea ce se găsește în lume înseamnă primejdie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
R.P. Pe românește, Margareta, dacă tot stau de vorbă cu o traducătoare de prestigiu. A.R. Dar n-am tradus-o. Așa o chema, Daisy. Pe urmă, timp de șaisprezece ani, am avut un câine care se numea Smart. R.P. Deșteaptă mutare. A.R. Iar cu Smart a fost o poveste întreagă. La un moment dat, a făcut un cancer. Suferea foarte tare, suferea cumplit. Soțul meu a luat hotătârea să-l eutanasieze. Și într-o dimineață a plecat la un
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Pentru că, altfel, sunt asemenea Lui doar până la activarea instrumentului divin. Din acest moment, interesul meu pentru specia umană dispare și doresc... ... SFÂNTUL? Shri Mataji ne-a activat instrumentul divin prin trezirea energiei Kundalini și antrenarea Ei spre Înalt și a deșteptat în noi conștiința de SFÂNT! Este minunat să știu, să mă identific cu starea de SFÂNT, să mă consider și chiar să mă simt aidoma sfinților! Dar... mă identific eu permanent cu starea? M-am întrebat de multe ori, m-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
așa stăteau lucrurile și eram "vinovat fără vină", în numele eticii socialiste nu ar fi trebuit ca mie și colegilor să ni se anuleze deciziile de desfacere a contractelor de muncă și membrii Comisiei să fie trimiși la "munca de jos"? (Deșteaptă-te române! Ce-ți trece prin cap?) După Decizia Curții de Control Financiar, dată pe 19 decembrie (în sfârșit un frumos cadou de ziua mea!), dar pregătită cu luni înainte prin luarea avizelor necesare, au survenit și evenimentele de la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
coarnele încleștate: se înfruntau demonstrativ ca să cucerească o femelă. Căprioara tânără privea neutră, stând retrasă mai la distanță. Am rămas grozav de surprins când am văzut-o apoi alergând îngrijorată să lingă rănile cerbului care pierduse lupta. Acest lucru a deșteptat în mine o emoție adâncă. Dar am privit-o foarte mirat, cu ochii mari deschiși când, după ce l-a consolat pe cel învins, l-a urmat docilă pe învingător printre arborii deși. Și eu care aș fi vrut să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
misterul ei, mă încântă nespus, chiar dacă n-am izbutit să deosebesc cu precizie diferitele variații cromatice pe care le înregistrez. Poate că nici nu vreau asta, pentru că nu-mi plac schimbările imprevizibile. Neputință Sunt foarte neliniștit. Azi-dimineață, când m-am deșteptat, am simțit o stare insuportabilă; articulațiile corpului înțepenit mi se puneau în mișcare cu mare greutate. Efectiv, oricât efort am făcut, nu am izbutit să mă ridic din pat. Trupul meu, ud de transpirație, părea că se sfărâmă neputincios, de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]