27,663 matches
-
a încuietorilor, lacăte și zăvoare, dintr-o dorință de protecție a secretelor: "O zână veni din pădure/ Cu cheile zăngănind ușure" etc.). De fapt, stepa, cheile, pustiul existau și în Poem și Baladă din anii 1939-1940, fiind regăsite după patru decenii. Modele culturale sunt luate frecvent ca pretexte poetice: Oscar Wilde, Rembrandt, Cântecul lui Roland, insula Noa-Noa a lui Gauguin, antichitatea râului Hebrus, muntele Fuji al lui Hokusai etc. Clopotele e o acceptabilă pastișă după Edgar Poe. Un lirism livresc, cosmopolit
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
mereu învingător în duelurile în care a fost angrenat, dar aproape niciodată prin mijloace cavalerești (rareori era dispus să discute chestiunea de fond; de cele mai multe ori își descalifica adversarul scoțîndu-i în evidență carențele formale; om al resentimentului putea să aștepte decenii pentru a-și prinde descoperit și a desființa un adversar care a avut îndrăzneala să-i pună sub semnul întrebării valabilitatea și/sau originalitatea ideilor - elocvente sînt în acest sens polemicile purtate cu Aron Densușianu, V.A. Urechia sau B.P.
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
o melodioasă omogenitate, însuflețit de convingerea unei "taine" a vieții, irezolvabile, tatonate prin înmănunchierea mijloacelor interdisciplinare pe care le are la îndemînă, mijloace care-și depășesc segregarea grație fiorului sacru indus de autor în plăsmuirile sale. La împlinirea a șapte decenii de viață, îl salutăm cu emoție ca pe una din figurile cele mai atașante ale scrisului românesc contemporan.
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
timp, un început și o culminare, pentru că, rezonabil vorbind, nu se putea prevedea înainte de scurgerea a cel puțin două-trei generații reluarea unei întreprinderi atât de riscante, de complicate, de îndrăznețe. Și totuși aceeași generație, a mea, are acum, după patru decenii, privilegiul neașteptat, poate nemeritat, de a se bucura de o nouă versiune românească a isprăvilor Cavalerului Tristei Figuri, datorită cheltuirii de sine și iscusinței neîntrecutului alpinist care este Sorin Mărculescu, cel niciodată îndeajuns de prețuit pentru toată contribuția sa la
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
Imensa documentație pe care timp de mai bine de opt ani (minimum, știind noi bine ce înseamnă o traducere!) și-a clădit efortul provine nu numai din sutele, miile de pagini ale bibliotecilor, ci și de pe Internet. În tot acest deceniu de tăcută trudă benedictină, nefârtați de-ai noștri mult mai descurcăreți au jucat leapșa pe furate, au devalizat o economie națională și și-au clădit averile din fraude. Cunoașterea perfectă și foarte nuanțată a limbii române se aliază în cazul
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
decăt ăn măsura ăn care acesta ăși denaturează conștient propriul mod de a găndi pentru a mima alteritatea (ăn cazul de față propria sa găndire din urmă cu 20-25 de ani). A retrăi și a povesti evenimente vechi de căteva decenii, cu ochii și mintea (inclusiv la nivelul exprimării) unui copil de 5-10 ani nu este un experiment aflat la ăndemăna oricui, iar reușita lui Cezar Paul-Bădescu este, ăn acest sens, incontestabilă. Că așa stau lucrurile o probează parantezele explicative care
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
masoneria! Ca să vezi ce fel de politică se face în societatea deschisă românească a mileniului III: prin cătarea puștii și cu gluga pe cap! Cum la noi aprehensiunile, suspiciunile și spaimele obscure trec mult înaintea interesului legitim, pierdem ani și decenii, îngroziți că vom deveni iarăși victime ale istoriei. Unde am fi fost astăzi dacă, la începutul anilor '90, am fi fost suficient de abili să ne alăturăm Cehiei, Poloniei și Ungariei în ceea ce a fost un excepțional vehicul de integrare
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
clipa de față, elvețienii sunt foarte interesați de adoptarea unui model care a funcționat în inima Europei de pe la 1848 până la al doilea război mondial, și apoi, într-o formulă restrânsă și foarte, foarte laxă (Polonia, Cehia, Ungaria) câțiva ani în deceniul al zecelea al veacului trecut. Din motive ușor de ghicit (taxe sub nivelul european, o prosperitate impresionantă asigurată de sistemul bancar unic, renumele de țară liniștită, neimplicată în conflcitele internaționale etc.), Elveția ar dori să-și păstreze statutul actual. Si
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
activității editoriale românești, îndeosebi în domeniul tipăririi programatice a operelor scriitorilor români în ediții critice, de înaltă valoare științifică, este greu de evaluat și ceea ce s-a stricat atunci nu știu dacă mai poate fi remediat; o muncă temeinică de decenii s-a risipit în mai puțin de doi ani. - Programul de ediții critice a fost întrerupt prin privatizarea Editurii Minerva, dar e, totuși, bine că a fost reluat sub alte auspicii. Cum să înțelegem dinafară colaborarea dintre trei instituții pentru
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
trecut, la numai 57 de ani, urmare, desigur și a stresului pe care am fost siliți să-l suportăm în anii 1999-2001 (și care i-a diminuat rezistența la boală a regretatului Zigu Ornea, director al Editurii Minerva în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
inversare de roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de a fi o formulă calpă, cum au numit-o unii, și nevalidată istoric, teza maioresciană se verifică, vai, foarte bine, în condițiile tranziției din ultimele decenii. (N.M.) Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
că am rupt-o cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. Comunismul a băgat buldozerul în București pentru a face loc propriilor sale construcții, chiar în centru, încît au rămas și locuri virane de pe urma acestei nesăbuințe criminale. }intite au fost, în deceniul 5, edificiile cu memorie culturală. Teatrul Național care, în loc să fie reparat, a fost ras de pe fața pămîntului � loc gol și azi. Muzeul Simu, pus la pămînt � nici azi nu e nimic în loc, la fel Muzeul Kalinderu. Ce facem acum? Ne
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
o continuare a acestei ediții nu am mai auzit nimic. Ar fi fost neapărat necesar un ritm mai alert de apariție, cel puțin un volum pe an, dacă nu două, dar există riscul stupefiant de a avea un volum pe deceniu. Nu le fac un rechizitoriu îngrijitorilor ediției Sadoveanu, dar mă întreb ce se întâmplă, cum se explică acest blocaj. George Gană, un alt istoric literar de un excepțional profesionalism, a început ediția critică de Opere Lucian Blaga, în 1982, cu
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
un veac, acolo unde ele s-au petrecut. Și mai există un element care mă fascinează atunci cînd mă gândesc la toate acestea: privesc fără ajutorul vreunei lentile ceea ce Bucureștiul a fost sau pare a fi fost în primele două decenii ale veacului trecut: un oraș fermecător și foarte urban. R.B.: Dar și cu pete de umbră... C.H.: Desigur, dar altfel nu ar exista în acest tablou nici atîta lumină...
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
întrebări cu care n-ar trebui, poate, să ne tulburăm tihna tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii bune la orele de dirigenție și la marea școală de estetică națională, pe numele ei Cîntarea României, pretexte pentru un nou conformism!
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
ș.a.m.d. Moda limbajului juvenil poate însă crea sinonimii ad-hoc, prin exacerbarea frecvenței în uz a câte unui termen. Astfel, seria soir - ceai - chindie - bairam - party oferă cîteva repere pentru plasarea unui discurs juvenil de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte sigură de raportul dintre ultimele elemente citate și succesiunea generațiilor mai noi; cuvîntul ceai mi se pare însă un exemplu cert și ușor databil: curent în anii ’70, pare să mai circule azi doar în melodii nostalgice
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
profeți sunt astăzi nu doar Bin Laden și Saddam, ci și lideri de subterană precum recent executatul Yassin, sau sute și mii de preoți-politicieni-asasini ce-au năpădit, de la periferiile vechilor colonii ale Occidentului, metropole, precum Londra, Paris sau Madrid. Câteva decenii de acțiune iresponsabilă a political correctness-ului în sfera în care acesta nu avea ce căuta, au diminuat, până la anihilare, semnalele venite dinspre diverse părți ale globului. 11 Septembrie 2001 nu e decât un episod — cel mai îngrozitor până-n clipa de
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
din Occident (nu știu cât exagerez când vorbesc de cvasi-totalitatea lor!) era de neconceput să vorbești în termenii unei eventuale divergențe între societăți evident diferite. Le-ar fi fost și deosebit de greu s-o facă, din moment ce mare parte din eforturile lor de decenii s-au concentrat pe ștergerea barierelor dintre valorile omologate planetar și cele, vai, doar regional-localiste. S-a râs — dar s-a râs degeaba — despre încercarea unor subtili exegeți occidentali de-a pune pe același plan spendoarea cutărui sonet shakesperian și
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
și o amplă monografie, prima apărută în România, pe care i-o dedică Matei Stârcea-Crăciun, au constituit reperele acestei reveniri a marelui artist în spațiul său originar. Acest eveniment readuce în discuție o personalitate singulară a artei românești din ultimile decenii și, totodată, obligă la o evaluare mult mai largă a gestului său artistic, dincolo de una sau de alta dintre preocupările sale stricte și în pofida faptului că atunci cînd se vorbește despre el este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
prigoniților. Pentru asta trebuia să dezmintă două criterii de conduită pe care și le-a impus: să reprobe comportarea unui stat socialist, sinistrații evadaseră din Vietnam, și să solicite o întrevedere la cancelaria președintelui, el rupsese însă orice legătură de decenii cu forurile oficiale. Cu toate acestea Sartre n-a amânat gestul său de împăcare. A mers împreună cu Raymond Aron, cu care fusese coleg de studii și întreținuse o polemică de principii, pe baza unui respect reciproc, ambii două mumii care
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
gazetă mondenă, jurnal sportiv, dar și un excelent material pentru o posibilă discuție între naratologi. O întrebare care vine aproape de la sine la capătul unei astfel de lecturi este în ce măsură acest potențial best-seller va mai putea fi citit peste cîteva decenii, atunci cînd nimeni nu va mai ști ce a vrut să zică autorul prin „miștoul marinăresc al primarului general” și nu va înțelege de ce un președinte septuagenar se temea de un premier cu nume de cod „Arogantul”. Să nu ne
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Ștefan Borbély funcționează doar pe jumătate, și anume în partea ei secundă, căci tocmai asumarea unei estetici postmoderne (prin Hassan, Lyotard, Hutcheon) ne-a fost accesibilă, teoriile social-juridice (Connor, Bauman) neavând practic fundament (economic, în primul rând) nici măcar în primul deceniu de postcomunism. De aici desincronizarea teoretică! Însuși Cărtărescu, în capitolul Cine sunt postmodernii?, face o listă cu teoreticieni postmoderni cu dezvoltări în teoria literară, filozofie politică, istorie, psihanaliză, arhitectură ș.a., dar nu și în economie și social-juridic. Ideea formulată de
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
critică și responsabilitate? Sigur, s-ar putea afirma că 14 ani sînt foarte puțini în desfășurarea istoriei, dar... poate ar fi trebuit să apară acele semne de... normalitate care se lasă așteptate. Un intelectual nu are nevoie să treacă un deceniu pentru a înțelege și a lua o atitudine critică și de protest în raport cu un eveniment istoric. Karl Jaspers a scris Culpabilitatea germană în 1946, adică numai după un an de la terminarea războiului. De aceeași părere este și Paul Ricoeur în
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
electronic, trebuie considerată prima încercare de a suplini această lipsă a istorigrafiei române. Este o lucrare completă și de mare întindere ce abordează un subiect generos și extins (subiect ce a constituit tema a trei teze de doctorat distincte în deceniile trecute - Al. Popa, Cultele egiptene și microasiatice în Dacia romană, 1979, S. Sanie, Cultele orientale în Dacia romană. Cultele siriene și palmiriene, 1981, Mariana Pintilie, Mitraismul în Dacia, 2003). Beneficiind de două stagii de documentare extinse (în anii 2002 și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a impus, firesc, așa cum se impune orice lucru făcut cu deplină seriozitate și competență profesională, timp de o viață. Trebuie să fie o anume satisfacție în a constata că ai avut dreptate în analize și previziuni elaborate în urmă cu decenii, pe care cercetările ulterioare n-au făcut decît să le confirme. În modul de a fi al profesorului Brâncuș descoperi însă tot ce se poate opune mai mult orgoliilor mărunte, ideii de modă sau de compromis: pare să fi optat
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]