947 matches
-
contra bolii, hârtie care se arunca apoi pe o apă curgătoare. În județul Neamț, până nu demult, durerea de cap era tratată tot prin băi de apă rece (în Ozana, după ce se spală cu surcele pe față). Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă în care oglindește luna, va naște
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În detaliu argumentele pro și contra ale unei probleme pentru cotracararea cu succes a acțiunii regulii consecvenței. În al patrulea capitol autorul face referire la principiul dovezii sociale, care se bazează pe nesiguranța oamenilor În legătură cu propriile acțiuni. Nesiguranța, ca factor declanșator, a fost numită de autor „mâna dreaptă” a principiului dovezii sociale. În momentul În care oamenii devin nesiguri, ei au nevoie să observe acțiunile altora pentru a-și ghida propriile acțiuni. Acesta constituie un prilej pentru ca agenții de influențare să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
își îndreaptă atenția asupra sa, vom spune că adultul este un stimul discriminativ al comportamentului operant „a plânge”, întărit de consecințele sale (atenția adultului), care modifică comportamentul copilului: el încetează să mai plângă. Stimulul discriminativ nu acționează exact ca un declanșator; el nu forțează răspunsul care trebuie să se producă. El nu reprezintă decât unul dintre aspectele, uneori esențiale, ale circumstanțelor în care un răspuns este emis și întărit. Numeroase comportamente operante nu sunt astfel emise cu o frecvență crescută decât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită observarea interacțiunilor dintre comportamentele studiate și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
discriminativ. Aceste evenimente pot fi externe sau interne. Ele se poziționează într-un continuum pornind de la elemente foarte concrete până la constelații mai globale și abstracte. Contiguitatea acestora cu comportamentul problemă permite postularea rolului stimulului discriminativ. Unele evenimente au un efect declanșator (sau excitator), în timp ce altele au un efect inhibitor (diminuarea frecvenței sau a intensității). Identificarea stimulilor discriminativi contribuie la elaborarea ipotezelor explicative privind modul în care se manifestă sau nu comportamentele problemă. Inventarierea lor este ușor de realizat atunci când subiectul le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognițiile care își au originea în istoria sa trecută. Figura 3. Modelul retroactiv ANTECEDENTE INNASCUTE SI DOBANDITE (O) Rol predispozant Caracteristici biologice, comportamentale, cognitive, emoționale specifice legate de evenimente trecute (genetice, developmentale, familiale, sociale) STIMULI EXTERNI SI INTERNI (Sd) Rol declanșator, inhibitor sau facilitator Variabile contextuale: mediu fizic și social, cognitive, emoționale, somatice COMPORTAMENT PROBLEMA MOTOR-COGNITIV-EMOTIONAL (Rmce) topografie, intensitate, frecvență, durată CONSECINTE (C) CONSECINTE (C) ASUPRA MEDIULUI ASUPRA SUBIECTULUI comportamentale, cognitive comportamentale, cognitive emoționale emoționale Intărire pozitivă/negativă de menținere Intărire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceea ce diminuează accesul la informații. Terapeutul - Ce meserie aveți? Pacientul - Sef de echipă. Terapeutul - Ce problemă aveți? Pacientul - Cred că sunt deprimat. Terapeutul - De când a apărut această problemă? Pacientul - Oh! A apărut încet, încet... Terapeutul - Există o cauză, un factor declanșator mai recent? Pacientul - Nu știu... Terapeutul pune întrebări în maniera unui „formular”. El obține din ce în ce mai puține informații și pierde colaborarea cu pacientul. Invers, terapeutul poate utiliza o interogare empatică: Terapeutul - Dacă acest lucru nu vă deranjează prea mult, vă voi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-o de mai multe ori și cei doi soți s-au dus de mai multe ori la serviciul de urgență al spitalului în ultimele două luni. Bilanțul somatic se dovedește a fi negativ. Aceste crize se produc în lipsa oricărui factor declanșator identificat de către pacientă, ele au loc chiar și atunci când aceasta se află acasă într-o atmosferă de calm. Dacă la începutul manifestării tulburării doamna S. nu acuză și simptome de agorafobie, accentuarea frecvenței și a severității atacurilor de panică îi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu aibă motive de îngrijorare. Dificultatea pe care o resimte în încercarea de a se relaxa poate fi legată de teama sa de schimbări fiziologice: relaxarea capătă aspectul unei expuneri interoceptive. In auto-observația sa, doamna S. nu identifică nici un factor declanșator special (serile erau calme și nu trăia nici un sentiment de neliniște anticipată în legătură cu zilele care urmau acestora). Gândurile care erau asociate acestor situații sunt: „Voi muri în curând”, și „Devin nebună”. Expunere Terapeutul previne pacienta că vor efectua o expunere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple Situații de performanță A participa la un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de neliniște excesive și de necontrolat. In sfârșit, neliniștea este înțeleasă ca un concept cognitiv distinct de emoție. Ea este diferită de anxietate, chiar dacă cele două tulburări sunt adesea prezentate simultan. Inlănțuirea consecințelor incerte, care caracterizează neliniștea, constituie un element declanșator al stărilor de teamă și de anxietate ale pacientului asociate și altor reacții emoționale, fiziologice, cognitive și comportamentale care trebuie avute în vedere în timpul analizei funcționale a acestuia. Este important, deci, ca terapeutul să acorde atenție stării de neliniște și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei diminuări importante a conținutului gândirii sale sub formă de imagini și unei amplificări a conținutului sub formă verbală. Borkovec, Ray și Stober au concluzionat, în urma acestor studii, că neliniștea are drept rol să favorizeze evitarea imaginilor mentale asociate unui declanșator amenințător pentru a distrage atenția individului de la un conținut emoțional care este mai supărător (imaginile situației) și a diminua reacțiile sale fiziologice de anxietate. Atunci când un pacient care suferă de tulburare de anxietate generalizată este confruntat cu o problemă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe care dorește să-i protejeze, atitudine care îl conduce, în mod frecvent, la adoptarea unor comportamente rigide care să-l ajute să-și controleze viața sa și pe cea a celorlalți. Evitarea cognitivă Cum neliniștea este, ea însăși, un declanșator al anxietății și al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul strategiilor de evitare cognitivă, cum ar fi să găsească o distracție, să practice o activitate fizică, să privească mai multe filme pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mult) și efectul obsesiilor asupra pacientului fac viața socială și familială imposibilă. Problema asociată cel mai frecvent, exceptând o altă tulburare anxioasă, este deci tulburarea de dispoziție. 2. Tehnica comportamentală In timpul primei ședințe, analiza comportamentală permite izolarea: - situațiilor stimul declanșatoare interne sau externe a ritualurilor, - răspunsului emoțional al subiectului (anxietate, depresie, în general), - răspunsului comportamental (ritualuri de spălare, de verificare), - factorilor de menținere a ritualurilor (evitarea, de exemplu). Analiza comportamentală evaluează, de asemenea, relațiile cu anturajul (întărește acesta ritualurile?). Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ascultă în prezența terapeutului pentru a repera apariția unor ritualuri, și o ascultă din nou până la dispariția angoasei, evitând ritualurile interne. Salkovskis și Westbrook preconizează, în plus, ca subiecții cu fobii de impulsie să asculte înregistrarea aflându-se în situația declanșatoare (walkman). Un studiu controlat al lui Freeston și Ladouceur demonstrează faptul că, utilizându-se această tehnică, 55% dintre pacienți nu mai au probleme clinice, 82% sunt în mare măsură ameliorați (mai mult de 50% ameliorare), 95% sunt ameliorați (30% modificare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de vedere emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită „cele trei coloane”. Tabel 2. Cele trei coloane ale distorsiunilor cognitive Situație declanșatoare Emoție resimțită Gând automat Seful meu nu mi-a dat atenție toată ziua. Tristețe, descurajare. ”Lucrarea pe care i-am înmânat-o ieri este cu siguranță proastă, este normal, tot ceea ce fac este zero”. Această listă realizată de către pacient pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și că ar fi mai bine să pună capăt demersului terapeutic, și chiar vieții sale. Terapeutul îi cere Doamnei B. să-și identifice emoțiile pe care le trăiește. El le validează de mai multe ori și reformulează problema corelând evenimentele declanșatoare cu răspunsurile emoționale și cognitive congruente dispoziției sale. Terapeutul trece în revistă împreună cu Doamna B. competențele însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale pe care aceasta le-a folosit deja și îi sugerează să acumuleze altele asemănătoare. După ce a selecționat două strategii specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Grila SECCA este prezentată în capitolele 6, 7, 8, 11 și 14 ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo exemple privind utilizarea acesteia. Factori declanșatori inițiali, factori istorici de menținere, evenimente precipitante, tratamente precedente. Emoție, credințe, gânduri automate, cogniții. Situație declanșatoare. Cungi, 1996. Cungi, 1996. Modelele propuse de Cottraux și Cungi sunt ilustrate în diferite capitole ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo utilizarea lor practică în clinică. Fontaine și Ylieff, 1981. Skinner, 1969. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Vezi capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ventriculară stângă (până la forma extremă numită edem pulmonar acut) apare în hiperhidratarea din IRA severă și IRC avansată complicată cu HTA și oligoanurie - insuficiență cardiacă congestivă - în stadiile avansate ale IRC, hipervolemie indusă iatrogen - HTA cu mecanism complex în funcție de cauza declanșatoare (în cadrul IRC avansate, stenoză de arteră renală bilaterală complicată cu afectare renală, nefropatie ischemică, diabetică etc)tulburări de ritm și de conducere - expresie a diselectrolitemiei (de ex. hipopotasemia poate induce tulburări de ritm ventricular maligne, hiperpotasemia se poate complica cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator. La nivelul tubului digestiv este localizată o proporție impresionantă a celulelor sistemului imunitar, ceea ce face ca aici să se producă mari cantități de mediatori care, deversați în circulația generală, contribuie substanțial la manifestările sistemice în sepsis. Unele teorii recente susțin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
Prognosticul individual este totdeauna nesigur, iar supraviețuitorii pot prezenta sechele importante (respiratorii, renale, neurologice). 8.7. TRATAMENT În prezent se cunosc 3 niveluri în secvența patogeniei șocului septic la care se poate interveni terapeutic (tabelul 8.2). Infecția reprezintă factorul declanșator al stării septice și de aceea tratamentul cît mai precoce, adecvat focarului infecțios (antibioticoterapie cu sau fără tratament chirurgical) este obligatorie. Monitorizarea strictă în secții de terapie intensivă este explicația, în mare măsură, a reducerii mortalității pacienților în șoc septic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
încercat să identifice condițiile de declanșare sau de inhibare a comportamentului agresiv în raport cu diversele sale forme de exprimare. Moyer (1968 citat de către Pahlavan, 1987), plecând de la unele observații făcute pe animale, distinge următoarele tipuri de comportamente agresive în funcție de natura factorului declanșator: agresivitate ofensivă, agresivitate defensivă, agresivitate maternă, agresivitatea masculilor (lupta pentru dominare, pentru teritoriu), agresivitate sexuală și agresivitatea indusă prin iritare. Pentru fiecare dintre aceste forme de agresivitate specialiștii etologi au stabilit manifestările tipice și mecanismele neuronale specifice. Comportamentul agresiv se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]