5,794 matches
-
a oprit În fața unei uși - metalice, evident - și a rostit cu voce limpede Adam Adam. Acum știam: putea să spună orice altceva, dar a ales numele meu așa, ca să-mi dea și mie impresia de participare, nu doar peripatetică și decorativă, la o acțiune al cărei sens Îmi rămânea ascuns. Ușa scundă și Îngustă, semănând cu acelea de pe vapoarele de mici dimensiuni, s-a deschis uimitor de silențios pentru aspectul său zgrunțuros. Am pășit Înăuntru, iar Eveline a aprins o lanternă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se mai și enervase de vreo două-trei ori pentru că, Întrebat fiind de câțiva tovarăși de călătorie cât e ora, fusese silit să ridice din umeri și să explice că obiectul de la mână Își limitase fără jenă funcțiile la aceea pur decorativă, bestia! A ajuns la destinație cu precizia matematică pe care o asigură doar transportul feroviar al țării unde ministrul de resort și-a dat demisia pentru că, timp de un an, trenurile de pe toate rutele cumulaseră o Întârziere de vreo două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dacă acesta ar exista În realitate, ar avea o fizionomie, un caracter, niște principii, o biografie mai mult sau mai puțin istoricește determinată. Adresanții selectați sînt S.G. maistru frezor din Lugoj, R.T., profesor de română, București, B. I., dactilografă la cooperativa Decorativa. Pentru o mai riguroasă sistematizare a răspunsurilor naratorul a atașat la textul trimis și un chestionar privind datele personajului: Numele: VÎrsta: Detalii fizionomice: Starea civilă: Ocupația: Date caracterologice: Date biografice: Trăsături particulare distinctive: În urma acestei demers naratorul a primit următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nu-mi fie milă de el. * * * Aranjasem cu Tom să ne întâlnim într-un pub irlandez din sud, Freedom Arms, unul din principalele locuri de întâlnire pentru irlandezii expatriați din Londra. Sâmbătă seară petrecerea se revărsa în stradă. Geamurile, împodobite decorativ cu panglici aurii care declarau „Cele mai bune scoici din Londra“ și „Bere brună și plăcinte“, abia puteau stâpâni zgomotul. Am deschis ușa cât să mă strecor înăuntru. Era o încăpere imensă cu un bar în centru, podeaua era din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
pe care el le văzuse expuse În fața unei prăvălii (din fericire, pe pungulițe erau ilustrate florile, iar prețul era vizibil, Încît n-a fost nevoie să se sforțeze cu vînzătoarea). Căci pe atunci D.M. se ocupa intens cu cultivarea plantelor decorative, cum scrie În Enciclopedie (urmează inventarul florilor din ghivece și vase de pe terase, cea dinspre curte și cealaltă dinspre stradă). Cam În aceeași perioadă, ca după o epidemie florală, s-a apucat să umple toată casa de desene cu motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
la exterior negricios, rămâne porosă și pierde lichidul pusă la păstrare. Olarii au trebuit să stăpânăească toate etapele confecționării vaselor, arderea în cuptor la care au adăugat, pentru mai mare și mai bună rezistență și folosire, smalțul și unele elemente decorative. Fiecare gospodărie și fiecare comunitate producea în interior tot ce avea nevoie: oale de diferite mărimi și întrebuințări, ulcele, căni, tăvi, linguri, chiupuri de ținut alimente pe termen lung (miere, untură, carne), vase mari de ținut cereale etc., care nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la poalele Oușorului, Editura PIM, Iași, 2008, p. 407-408. 6 Ibidem, p. 71. 7 Ibidem, (planșa 4) 8 Pentru problema în discuție vezi: Teodosia Rotaru, O scoarșă moldovenească de la 1843, în „Carpatica” - Bacău X/1978, p. 391-395; Dorinel Ichim, țesături decorative folosite în interioarele locuinșelor din Glăvănești - Bacău, în „Carpatica” VI/1973-1974, p. 219. 9 Marcela Focsa, Scoarșe românești, București, 1970; Paul Petrescu, Motive decorative celebre, editura Meridiane, 1971. 10 Toader Gh. Miron Boca, Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rotaru, O scoarșă moldovenească de la 1843, în „Carpatica” - Bacău X/1978, p. 391-395; Dorinel Ichim, țesături decorative folosite în interioarele locuinșelor din Glăvănești - Bacău, în „Carpatica” VI/1973-1974, p. 219. 9 Marcela Focsa, Scoarșe românești, București, 1970; Paul Petrescu, Motive decorative celebre, editura Meridiane, 1971. 10 Toader Gh. Miron Boca, Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău, manuscris, p. 24-25. 11 Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, p.150. 12 înregistrare pe casetă făcută în comuna Stejarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un corp frumos trebuie să-l pui în evidență la maximum, iar un pantof elegant pe un picior mic nu l-a împiedicat niciodată pe un editor să-ți publice „materialul“. Altele însă socoteau această atitudine frivolă și purtau „țesături decorative“ și bijuterii primitive. Bărbații nu erau decât rareori excentrici. În înfățișarea lor încercau să arate cât mai puțin a scriitori. Doreau să fie luați drept oameni practici și ar fi putut trece oriunde drept funcționari superiori ai unei firme din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
basorelief. Într-o ramă frumoasă, aurită, era portretul Papei Inocențiu al X-lea de Velásquez, într-o copie executată de Stroeve personal la Roma. Toate erau expuse în așa fel încât să scoată cât mai mult în evidență efectul lor decorativ. Se mai găseau și o serie de tablouri de-ale lui Stroeve, în rame splendide. Întotdeauna Stroeve se mândrise cu gustul lui artistic. Nu-și pierduse niciodată aprecierea pentru atmosfera romantică a unui atelier de artist, și cu toate că acum această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dar e o mare consolare că le am măcar pe acestea. Mi le-a trimis chiar editorul. Sunt o mare mângâiere pentru mine. — Trebuie să fie o încântare să trăiești în mijlocul lor, zise dl Van Busche Taylor. — Da, sunt fundamental decorative! — Asta e și una din convingerile mele cele mai profunde, spuse dl Taylor. Marea artă e întotdeauna decorativă. Ochii lor se opriră asupra unei femei despuiate care își alăpta copilul în timp ce lângă ea îngenunchea o fetiță arătându-i sugarului indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o mare mângâiere pentru mine. — Trebuie să fie o încântare să trăiești în mijlocul lor, zise dl Van Busche Taylor. — Da, sunt fundamental decorative! — Asta e și una din convingerile mele cele mai profunde, spuse dl Taylor. Marea artă e întotdeauna decorativă. Ochii lor se opriră asupra unei femei despuiate care își alăpta copilul în timp ce lângă ea îngenunchea o fetiță arătându-i sugarului indiferent o floare. Stând într-o poziție dominantă deasupra lor era o babă zbârcită și ciolănoasă. Aceasta era Sfânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
adică să încerc să dau o mână de ajutor necăjiților din Botoșani, să scriu ceva legi, să însemn ceva pentru partidul din care fac parte, să-mi cresc copiii, deși aici Anca a decis deja și rolul meu este oarecum decorativ, să trăiesc și eu, să citesc, să mă destind, să scriu, să fiu eu însumi. Toate astea trebuie să se întâmple zilnic, adică tuturor acestor deziderate trebuie să le acord zilnic ceva timp și nu am deloc sentimentul că duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de broboane de condens. — Stai puțin. Dacă e prima oară pentru tine, ar fi mai bine să trasezi o linie, ca la carte. E ca un fel de ritual pe care trebuie să-l respecți. Monkey șterse mai Întâi măsuța decorativă cu o batistă, luă apoi trei vârfuri de pudră cu paleta cea subțire și Începu s-o piseze cu marginea cărții de credit. Apoi Împărți pudra acum foarte fină În părți egale, Întinzându-le În două linii de șapte-opt centimetri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
lucios, care părea să-i stea înfipt în palmă. L-am tras și mi l-am așezat cu atenție în palma întinsă. Acul era îndoit, probabil din cauza presiunii exercitate de pumnul lui Hering, și deși era năclăit de sânge, motivul decorativ al capului de mort era inconfundabil. Era o insignă SS pentru chipiu. M-am oprit puțin, încercând să-mi imaginez ce se întâmplase, sigur acum că Heydrich avea un amestec în toate astea. Acolo, în grădina de la Prinz Albrecht Palais
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și sensul statului, gândirea greacă și rațiunea latină. Aceeași remarcă și în ceea ce privește cuplul Hermarh/Demostene, care permite punerea în scenă, față în față, a vieții private a înțeleptului și a vieții publice a oratorului implicat în viața cetății. Ansamblul programului decorativ al vilei îndeamnă la acest gen de reflecție care decurge din logica binară a lui „Y” - faimosul topos grecesc ilustrat în mod clasic de Prodicos din Keos. Philodemos, autor al unei cărți intitulate Despre modurile de viață, a putut expune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
materialelor, "insolubilitatea în aer", sânt caracterele producției de atunci. Însă Parnasul nu e cuprins tot aici. Caracteristica unui Hérédia sau Leconte de Lisle este concepția unei anumite Grecii (Grecia emisă de singuratecul și ciudatul Louis Ménard, profesor de greacă): academică, decorativă... Helada la care aderasem acum zece ani era Helada lui Nietzsche: Elanul, cutreierând dinamic ființele și ridicând extatic un cer platonician. Legătura dintre această primă frază și a doua? E căutarea unei Grecii mai directe, mai puțin filologice. E vorba
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu balade, cu zăpezi care îi înfloresc pe umeri: un univers legendar; cântecul lui e fără vârstă, fiindcă e un imn al miturilor și al virtualităților are lucrează adânc în om» / «De fapt, componenta ezoterică, indiferent dacă e însușită ori decorativă, stăpânește această literatură care, înainte de a fi examinată esteticește, trebuie văzută ca o experiență stranie ce ar merita [să fie] descrisă în etiologia ei, poate și mai interesantă decât efectul liric» (Artur Silvestri, în prefața-i din 1983 și, respectiv
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
precum cele din Asia sau America. Și nici atât de frumos ca Changi din Singapore. Dar este însă, foarte funcțional, precum multe din aeroporturile bătrânei Europe. De fapt un aeroport mediu, destul de glacial, chiar rece, fără brizbrizuri, fără prea multe elemente decorative, fără grădini de orhidee și lăculețe cu pești exotici. Nici măcar duty-free shopurile nu sunt deschise non-stop. Când am aterizat, dimineața, la orele 6:35, ora Finlandei, ne-a întâmpinat un edificiu destul de friguros și la propriu și la figurat. Fără
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
din anul 2004 membru UAP România. Din 2011 este membru al Asociației Internaționale - Computer Graphic Society - Australia. STUDII: -1995-1999 - Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu”, Suceava; -1999-2003 - Facultatea de Arta”George Enescu”Iași, clasa prof. Liviu Suhar; -2012 - Doctor în arte decorative și design, Universitatea de Artă “George Enescu” Iași, Facultatea de arte plastice, decorative și design cu lucrarea SIMBOLUL MÂINII ÎN ARTELE PLASTICE, clasa maestrului Liviu Suhar. EXPOZIȚII PERSONALE, 1998 - 2012, Suceava: Centrul de Asistență Psihopedagogică, Casa Corpului Didactic, Muzeul de
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
Computer Graphic Society - Australia. STUDII: -1995-1999 - Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu”, Suceava; -1999-2003 - Facultatea de Arta”George Enescu”Iași, clasa prof. Liviu Suhar; -2012 - Doctor în arte decorative și design, Universitatea de Artă “George Enescu” Iași, Facultatea de arte plastice, decorative și design cu lucrarea SIMBOLUL MÂINII ÎN ARTELE PLASTICE, clasa maestrului Liviu Suhar. EXPOZIȚII PERSONALE, 1998 - 2012, Suceava: Centrul de Asistență Psihopedagogică, Casa Corpului Didactic, Muzeul de Științe naturale, Eurom-Bank, Galeria de Artă “Ion Irimescu“, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Iulius
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan Dimitrescu, care a lucrat la Troița, în 1923, pune bazele unui atelier de ceramică bucureștean, care dorește
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și festivaluri ale meșteșugurilor și meșterilor populari. Astfel, tema importanței conservării meșteșugului modelarii lutului nu este
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]