1,049 matches
-
aparținut profesorului Dumitru Alistar, care a fost, un deceniu, decan al Facultății de Filologie din Bacău. Are semnătura sa și mențiunea: „Bacău, 14 iunie 1947”. Am folosit-o de numeroase ori, dar (notez cu rușine) n-am făcut decît recent deducțiile sugerate de data înscrisă pe ea. 14 iunie 1947 înseamnă mai puțin de o lună înainte de sărbătorirea poetului de către orașul natal. înțeleg acum că apropierea evenimentului a produs o rumoare specifică printre intelectualii băcăuani: se întorcea „acasă” poetul onorat de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anumit punct, mișcările sociale pot introduce sentimente ale comunității, reducând indirect ceea ce altfel ar reprezenta o fragmentare societală excesivă provocată de existența multor asociații. CASETA 23.1 Studiul comparativ al guvernării și analizele de anvergură medie Chestiunea valorii relative a deducției și inducției ridică probleme în toate disciplinele științifice într-un anumit moment pe parcursul dezvoltării acestora. Din punct de vedere intelectual ar fi mai satisfăcător să putem proceda prin deducție: dacă am putea folosi logica matematică pentru a dezvolta consecințele unui
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al guvernării și analizele de anvergură medie Chestiunea valorii relative a deducției și inducției ridică probleme în toate disciplinele științifice într-un anumit moment pe parcursul dezvoltării acestora. Din punct de vedere intelectual ar fi mai satisfăcător să putem proceda prin deducție: dacă am putea folosi logica matematică pentru a dezvolta consecințele unui număr mic de axiome și postulate, am putea da naștere unei teorii elegante. Analizele ar fi mai riguroase. Nicio disciplină științifică nu a procedat în întregime în acest mod
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
da naștere unei teorii elegante. Analizele ar fi mai riguroase. Nicio disciplină științifică nu a procedat în întregime în acest mod, totuși. În fiecare caz (inclusiv în cazul unei științe apropiate matematicii, precum astronomia), progresul a fost marcat de descrieri. Deducția a apărut de obicei după aceea, pentru a consfinți retrospectiv aprobarea. Dilema nu privește doar meritele celor două abordări, deductivă și descriptivă; privește și două tipuri de activități științifice, una preocupată în primul rând de rigoare, chiar dacă o mică parte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Manuscrisul din 1942, dar numai în relație cu istoria: istoria reprezentărilor, istoria individului, istoria omenirii. Heisenberg insistă și asupra rolului intuiției: "Doar gîndirea intuitivă scrie Heisenberg poate trece prăpastia care separă sistemul conceptelor deja cunoscut și sistemul nou de concepte; deducția formală este neputincioasă în a arunca un pod asupra acestui abis"29. Dar Heisenberg nu trage concluzia logică care se impune plecînd de la neputința gîndirii formale: doar non-rezistența la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice poate arunca un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
evreiesc și francmason. Teroarea. Libertate, Egalitate, Fraternitate. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocrației creștinilor nimicite. Noua aristocrație. Calcul psihologic. Abstracția libertății. Amovibilitatea reprezentanților poporului. Să părăsim orice frazeologie; să studiem fiecare idee prin ea însăși, să luminăm situația prin comparații și deducții. Voi formula deci sistemul nostru din punctul vostru de vedere și din punctul devedere al creștinilor. Trebuie remarcat că oamenii care au instincte rele sunt mai numeroși decât cei cu instincte bune. De aceea se ating cele mai bune rezultate
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cei ce au studiat cu el să-și dedice viața cercetării. Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" Este un adevărat privilegiu să scrii cuvântul Înainte pentru această carte deosebită. Ea surprinde esența unei metode de cercetare prin care se Încearcă obținerea unor deducții valide din evenimentele ce au loc În afara laboratorului, păstrând În vedere În același timp scopurile științifice ale cercetării de laborator. Am ajuns treptat la convingerea că esența metodei științifice nu este experimentarea În sine, ci mai degrabă strategia ilustrată de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
definiție concisă dintr-un alt manual descrie designul de cercetare ca fiind un plan care Îl Îndrumă pe cercetător În procesul de colectare, analiză și interpretare a observațiilor. Este un model logic de dovezi care Îi permite cercetătorului să facă deducții referitoare la relațiile cauzale dintre variabilele studiate (Nachmias și Nachmias, 1992, pp. 77-78 - s.n.). O altă modalitate de a percepe un design este să vă gândiți la el ca la o „schemă” a cercetării, care cuprinde cel puțin patru aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
putea constitui cea mai mare provocare pe care o veți Întâlni În cercetarea cazurilor. Să luăm pentru Început „generalizarea statistică” - modalitatea de generalizare recunoscută În mod obișnuit -, deși este mai puțin relevantă pentru studiile de caz. Aici se face o deducție despre o populație (sau un univers) pe baza datelor empirice care au fost colectate despre o mostră. În figura 2.2, faptul este reprezentat grafic ca deducție de nivelul unu2. Această metodă este mai larg acceptată pentru că cercetătorii au acces
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
deși este mai puțin relevantă pentru studiile de caz. Aici se face o deducție despre o populație (sau un univers) pe baza datelor empirice care au fost colectate despre o mostră. În figura 2.2, faptul este reprezentat grafic ca deducție de nivelul unu2. Această metodă este mai larg acceptată pentru că cercetătorii au acces imediat la formule cantitative pentru a stabili nivelul de Încredere cu care se pot face generalizările, mai ales În funcție de mărimea și variația internă a universului și a
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și variația internă a universului și a mostrei. Chiar mai mult, este cel mai frecvent mod de a face generalizări În efectuarea sondajelor (vezi Fowler, 1988; Lavrakas, 1987) sau analiza datelor de arhivă. Figura 2.2 - Două niveluri ale procesului deducțiilor Sursa: COSMOS Corporation. Folosirea metodei de generalizare statistică pentru rezultatele studiilor de caz este o eroare foarte gravă. Și asta deoarece studiile nu sunt „unități de eșantionare”. Studiile individuale trebuie mai curând selectate la fel cum un cercetător alege tema
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Rezultatele empirice pot fi considerate chiar mai solide dacă două sau mai multe cazuri susțin aceeași teorie, dar, În același timp, nu sprijină nici o teorie alternativă, la fel de plauzibilă. În figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca deducție de nivelul doi. Generalizarea analitică poate fi folosită ori de câte ori studiul dumneavoastră implică unul sau mai multe cazuri. În plus, logica replicării și distincția Între generalizarea statistică și cea analitică sunt probleme pe care le vom aborda mai În detaliu În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
reduse”, ca și cum un studiu de caz singular ar fi asemenea unui singur respondent Într-un sondaj sau asemenea unui singur subiect În cadrul unui experiment. Cu alte cuvinte, potrivit figurii 2.2, când efectuați studii de caz, ar trebui să țintiți deducțiile de nivelul doi. Dată fiind importanța distincției Între cele două moduri de generalizare, până la sfârșitul capitolului de față, dar și În capitolul 5, veți Întâlni În mod repetat exemple și discuții referitoare la acest subiect. Rezumat. Această subsecțiune a sugerat
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sau explorative (fie că este vorba de studii de caz, sondaje sau experimente), care nu manifestă interes pentru exprimarea afirmațiilor cauzale. În al doilea rând, În studiile de caz, preocuparea pentru validitatea internă poate fi extinsă la problema generală a deducțiilor. O deducție apare Într-un studiu de fiecare dată când un eveniment nu poate fi observat În mod direct. Cercetătorul va „deduce” că un anumit eveniment a fost rezultatul unei Întâmplări anterioare, pe baza dovezilor colectate din interviuri și documente
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fie că este vorba de studii de caz, sondaje sau experimente), care nu manifestă interes pentru exprimarea afirmațiilor cauzale. În al doilea rând, În studiile de caz, preocuparea pentru validitatea internă poate fi extinsă la problema generală a deducțiilor. O deducție apare Într-un studiu de fiecare dată când un eveniment nu poate fi observat În mod direct. Cercetătorul va „deduce” că un anumit eveniment a fost rezultatul unei Întâmplări anterioare, pe baza dovezilor colectate din interviuri și documente. Este deducția
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
deducție apare Într-un studiu de fiecare dată când un eveniment nu poate fi observat În mod direct. Cercetătorul va „deduce” că un anumit eveniment a fost rezultatul unei Întâmplări anterioare, pe baza dovezilor colectate din interviuri și documente. Este deducția corectă? Au fost luate În considerare toate explicațiile și posibilitățile alternative? Sunt dovezile convergente sau nu? Par ele a fi riguroase? Printr-un design de cercetare care anticipează aceste Întrebări se face un pas Înainte spre rezolvarea problemei deducțiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Este deducția corectă? Au fost luate În considerare toate explicațiile și posibilitățile alternative? Sunt dovezile convergente sau nu? Par ele a fi riguroase? Printr-un design de cercetare care anticipează aceste Întrebări se face un pas Înainte spre rezolvarea problemei deducțiilor și, implicit, a validității interne. Cu toate acestea, tacticile specifice pentru obținerea acestui rezultat sunt greu de identificat, În special pentru studiile de caz. În tabelul 2.1 sunt oferite o serie de sugestii pentru rezolvarea problemelor de validitate internă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și Înțelege punctul de vedere prin care el percepe realitatea. Însă această aptitudine trebuie folosită și la inspectarea documentelor sau observarea situațiilor din viața reală. În studierea documentelor, ascultarea ia forma preocupării pentru mesaje semnificative, transmise printre rânduri; bineînțeles, orice deducție trebuie confirmată prin surse suplimentare de informație, dar În acest fel se pot obține perspective importante. „Ascultătorii” mai puțin buni probabil nici nu Își vor da seama că se poate citi și printre rânduri. Alte inconveniente ar fi o minte
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de dovezi suplimentare. Și dacă tot veni vorba, rolul detectivului este foarte ilustrativ pentru activitatea de teren În domeniul studiilor de caz. Observați că detectivul ajunge la locul faptei după ce a fost comisă o infracțiune și este chemat să facă deducții În legătură cu ceea ce s-a Întâmplat. La rândul lor, deducțiile trebuie să fie bazate pe dovezi convergente din partea martorilor și pe dovezile fizice, dar și pe un element nespecificat ce ține de bunul-simț. În fine, detectivul poate face deducții În privința unei
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
detectivului este foarte ilustrativ pentru activitatea de teren În domeniul studiilor de caz. Observați că detectivul ajunge la locul faptei după ce a fost comisă o infracțiune și este chemat să facă deducții În legătură cu ceea ce s-a Întâmplat. La rândul lor, deducțiile trebuie să fie bazate pe dovezi convergente din partea martorilor și pe dovezile fizice, dar și pe un element nespecificat ce ține de bunul-simț. În fine, detectivul poate face deducții În privința unei serii de crime, pentru a stabili dacă au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să facă deducții În legătură cu ceea ce s-a Întâmplat. La rândul lor, deducțiile trebuie să fie bazate pe dovezi convergente din partea martorilor și pe dovezile fizice, dar și pe un element nespecificat ce ține de bunul-simț. În fine, detectivul poate face deducții În privința unei serii de crime, pentru a stabili dacă au fost comise de același infractor. Acest ultim pas este similar cu logica replicării care stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Lipsa biasului Toate condițiile de mai sus vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În al doilea rând, documentația poate oferi alte detalii specifice pentru sprijinirea informațiilor din alte surse. Dacă dovezile documentare sunt mai degrabă contradictorii decât ajutătoare, veți fi nevoiți să aprofundați investigația pe tema respectivă. În al treilea rând, puteți face deducții pe baza datelor Întâlnite aici - de exemplu, observând registrul de distribuire a unui document anume, veți putea adresa noi Întrebări despre comunicarea și rețelele unei organizații. Este bine totuși să tratați deducțiile doar ca indicii care merită studiate, mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
tema respectivă. În al treilea rând, puteți face deducții pe baza datelor Întâlnite aici - de exemplu, observând registrul de distribuire a unui document anume, veți putea adresa noi Întrebări despre comunicarea și rețelele unei organizații. Este bine totuși să tratați deducțiile doar ca indicii care merită studiate, mai curând decât ca descoperiri definitive, deoarece mai târziu ele se pot dovedi a fi piste false. Datorită valorii lor În general, documentele joacă un rol explicit În toate procesele de colectare a datelor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o varietate de rezultate. Dacă pentru fiecare rezultat s-au obținut valorile prezise inițial și, În același timp, „patternurile” alternative cu valori prezise nu au fost confirmate (inclusiv cele derivate din artefacte metodologice sau „amenințări” la adresa validității), se pot face deducții cauzale puternice. De exemplu, să luăm un caz individual, În care studiați efectele introducerii Într-o organizație a unui nou sistem informatic descentralizat. Ipoteza dumneavoastră de bază este că, din moment ce fiecare calculator poate funcționa independent de orice server, se va
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
diferă semnificativ de cele din alte perioade. Dacă evenimentele reale din cadrul unui studiu, oricât de bine stabilite șidocumentate de către cercetător, au urmat o succesiune prezisă și nu una din succesiunile alternative foarte probabile, cazul individual poate deveni baza inițială a deducțiilor cauzale. Comparația cu alte cazuri, precum și luarea În considerare a amenințărilor la adresa validității vor consolida și mai mult deducțiile. Condiții pe scurt ale analizei seriilor de timp. Oricare ar fi natura stipulată a seriilor temporale, obiectivul cel mai important al
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]