2,757 matches
-
sublinierilor cuvintelor-cheie, explicarea separată a unor cuvinte și activități centrate pe profesor. Aceste caracteristici au fost identificate ca eficiente pentru elevii cu un stil de Învățare dependent de câmp, În general (Dowaliby, Burke & McKee, 1983) și sunt văzute de elevii deficienți de auz, În special ca fiind caracteristici de bază ale profesorilor „eficienți” (Lang, Dowaliby & Anderson, 1994; Lang, McKee & Conner, 1993). Este posibil totodată, ca sublinierea unor astfel de strategii instructiv-educative, să Încurajeze elevii În preferința acestui stil de Învățare. Mediile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
stadiul coeziunii socio afective care influențează dinamica grupului; stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața grupului.’ (C. Neamtu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute În vedere În procesul integrarii sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relațională Înca de timpuriu prin implicațiile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
trebuie avute În vedere În procesul integrarii sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relațională Înca de timpuriu prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. P. Oléron remarca invidia, gelozia si rivalitatea mai pregnante În grupurile mici de deficienți de auz, iar H.Herren si D. Colin (citati de Rozorea A., 2003, p. 169) considerau că unele trăsături ca rigiditatea, egocentrismul, relaționarea redusă sunt consecințe mai ales ale unor deficiențe intelectuale secundare și a lipsei limbajului. Analiza sociometrică În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
H.Herren si D. Colin (citati de Rozorea A., 2003, p. 169) considerau că unele trăsături ca rigiditatea, egocentrismul, relaționarea redusă sunt consecințe mai ales ale unor deficiențe intelectuale secundare și a lipsei limbajului. Analiza sociometrică În grupurile de elevi deficienți de auz remarcă o varietate mai redusă de relații, opțiunile În alegerea partenerilor de joc sau de pregatire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), În funcție de sex și de statutul lor școlar. Scopul cercetării Scopul cercetării este acela de a identifica modalitățile și mijloacele de Îmbunătățire a stimei de sine la deficienții de auz. Obiectivul cercetării Evidențierea influenței diferitelor tipuri de activitate desfășurate cu succes de elevii din școală (Grupul Școlar „V.Pavelcu” Iași) activitate școlară, activitate sportivă, activitate artistică asupra stimei de sine. Ipotezele cercetării 1. Stima de sine totală este
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
comunicare elevilor cu deficiențe de auz; poate contribui la creșterea stimei de sine, oferind astfel posibilitatea integrării Într-un grup indiferent de profesie, nivel de pregătire, cultură, stare de sănătate. Terapia prin artă - modalități de comunicare În relația cu copilul deficient de auz psih. Carmen-Venera Pătruțescu CSEI “C-tin Pufan” Timișoara Terapia prin artă abordează diversele aspecte ale personalității prin mijloace artistice, al căror scop este să descopere potențialul personal și să-l folosească pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei. Artterapia folosește
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
-l foloseasca pentru dezvoltarea armonioasa a persoanei. În terapia prin arta este mai important procesul, modul in care se desfasoara activitatea, si mai putin produsul final. De aceea, art terapia nu vizeaza aptitudinile sau talentul artistic al individului. Copiii cu deficiente de auz nu au limbajul si dezvoltarea cognitivă necesare procesării și redării experientelor lor numai prin intermediul cuvintelor, astfel incat ei Își completează comunicarea in mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie si comunicare, cum ar fi joaca și o varietate de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
redării experientelor lor numai prin intermediul cuvintelor, astfel incat ei Își completează comunicarea in mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie si comunicare, cum ar fi joaca și o varietate de imagini vizuale si kinestezice. Impactul terapiei prin artă asupra copiilor cu deficiente de auz poate avea ca și rezultate: Dezvoltarea inteligenței emoționale Stimularea tuturor canalelor senzoriale Dezvoltarea capacității de a se exprima mai repede și mai ușor Modelarea personalității prin valori estetice și orientarea spre Încorporarea frumosului În viață și activitate Declanșarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eficientă a conflictelor Crearea de stări afective tonice Inducerea unei stări de liniște, acceptare de sine Reducerea tensiunii și anxietății În cadrul Centrului Școlar pentru Educatie Incluzivă “C-tin Pufan” Timisoara s-a promovat terapia prin artă În rândul copiilor cu deficiente de auz și/sau asociate prin intermediul unor parteneriate cu diverse instituții care s-au derulat pe parcursul mai multor ani. Un important parteneriat s-a Încheiat cu Asociația culturală “Compania D’Arte” prin proiectul „Dăruind vei dobandi” - adresat copiilor cu deficiențe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În orice act spontan se pot găsi două aspecte în diferite combinații, aspecte ale căror extreme pot fi: prezența unei stări de spontaneitate și a carenței de înzestrări creative (individual poate da un răspuns nou la o situație, dar inadecvat „deficientul spontan”); absența stării de spontaneitate, caz în care creativitatea rămane ascunsă, inertă, oricare ar fi entitatea sa potențială („creatorul dezarmat”). Un caz ideal ar fi acela în care este prezentă spontaneitatea și dotarea creativității. Inteligența emoțională este o condiție principală
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
realizăm. Mirosul (sistemul olfactiv) Gustul (sistemul gustativ) Funcții: * Realizează perepția stimulilor olfactivi si gustativi * Avertizează în legătura cu eventualele pericole Când organele senzoriale funcționează normal înseamnă că există o conlucrare continuă a tuturor organelor senzoriale. Probleme în integrarea senzoriala( I.S. ) Deficiente în I.S. pot apărea la toata lumea, atât la persoanele cu deficienta mintală, autism, cât și la cele cu o inteligenta normală. Multe persoane cu autism (80-90%) au alte experiențe senzoriale (mai ales în ceea ce privește experiențele auditive/vizuale și tactile), în comparație cu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
si gustativi * Avertizează în legătura cu eventualele pericole Când organele senzoriale funcționează normal înseamnă că există o conlucrare continuă a tuturor organelor senzoriale. Probleme în integrarea senzoriala( I.S. ) Deficiente în I.S. pot apărea la toata lumea, atât la persoanele cu deficienta mintală, autism, cât și la cele cu o inteligenta normală. Multe persoane cu autism (80-90%) au alte experiențe senzoriale (mai ales în ceea ce privește experiențele auditive/vizuale și tactile), în comparație cu non-autiștii. O caracteristica a persoanelor cu autism este tocmai o prelucrare a
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de prelucrare a stimulilor la nivelul creierului. Așadar: persoana în cauza aude, simte, miroase, vede și gustă, dar nu poate aduna aceste informații într-un întreg cu sens. Neînțelegând bine lumea, persoana cu autism nu poate reacționa adecvat! Simptome ale deficientei in I.S. Probleme de comportament: * hipo/hipersensibilitate la anumiți stimuli * dificultăți de concentrare Probleme de motricitate: * neîndemânare * mișcări automate (ca robotul) * hipo/hiperchinezie * auto/heteroagresivitate * dificultate în coordonare ochimana * căderi frecvente. Autism si probleme de percepție Caracteristica principala a autismului
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
unei înțelegeri de ansamblu a unei structuri dinamice a unui lucru, fenomen. Gestaltismul dă o explicație plauzibilă acestei categorii de situații. Astfel, G. Kneller consideră gândirea creatoare ca fiind în primul rând o reconstrucție a gestalturilor sau modelelor care sunt deficiente structural. Inspirația reprezintă în fond rezultatul unei intense stări de conștiință, al mobilizării efortului cognitiv la cea mai înaltă tensiune. Inspirația poate fi provocată de o întâmplare, fenomenul fiind cunoscut sub numele de serendipity (descoperirea sau intuirea a ceva nou
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pentru restabilirea funcțională a segmentului terminal. Regenerarea nervoasă poate fi defectuoasă sau să lipsească datorită îndepărtării prea mari a capetelor nervoase (în caz de pierdere de substanță nervoasă), existența unui obstacol sau scăderea puterii de regenerare a nervului. În regenerările deficiente la nivelul capătului proximal se observă o îngroșare, deseori mai dureroasă, numită nevrom, iar în capătul periferic același proces dar mult mai moderat constituind gliomul periferic descris de Nageotte. Aprecierea regenerării nervoase, în cazurile favorabile, se face prin constatarea revenirii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Învățarea limbajului și comunicării în condițiile deficienței de auz înv. Bujdei Ileana Grupul Școlar Bivolarie ,Vicovu -de -Sus La deficienții senzoriali rolul audiției este diminuat sau exclus, de aceea «văzul » devine « canalul » principal de recepție a mesajului prin intermediul labiolecturii, cititului și a celui transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: în momentul în
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
psihic, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
stabilire a contactelor cu oamenii. Comunicarea totală este fondată pe ideea recunoașterii de fapt că și copilul surd are aceleași nevoi speciale și afective ca toți ceilalți copii. De aceea comunicarea totală presupune un efort constant de a comunica cu deficientul de auz prin orice mijloc care îi poate ușura înțelegerea mesajului. Compensarea și educarea auzului deficitar cu ajutorul protezelor și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
deficientul de auz prin orice mijloc care îi poate ușura înțelegerea mesajului. Compensarea și educarea auzului deficitar cu ajutorul protezelor și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului de auz în societatea românească .
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
copil. Doar comunic altfel! Dacă vrei să mă ajuti, vorbește cu mine! Cel mai important pentru mine este să comunici cu mine, să mă cunoști, să ne împrietenim! Dacă și tu vrei să vorbești cu mine sau cu prietenii mei deficienți de auz, te pot ajuta cu câteva idei: Ca să înțeleg încă de la început este important ca fața ta să fie luminată și îndreptată spre mine, la același nivel cu a mea . Pentru că nu pot auzi cuvintele foarte clar și pentru
Despre Maria by Alina Popescu [Corola-publishinghouse/Science/83955_a_85280]
-
propozițiilor, continuându-se concomitent și cu exercițiile pentru îmbogățirea articulării sunetelor, a integrării lor ulterioare în cuvinte și propoziții. Metoda folosită preponderant a fost cea de analiză și de sinteză fonetică. Copilul a fost orientat spre școala specială (elevi cu deficient mintal) deoarece s-a avut în vedere atât deficitul intelectual, cât și deviațiile de comportament ce caracterizau prezența unor elemente de autism. Pentru pronunțarea corectă a sunetelor s au utilizat o serie de exerciții pentru gimnastica buzelor, exerciții pentru gimnastica
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
curriculară corespunzătoare, deși acest lucru s-a petrecut relativ târziu: după patru ani de școlarizare în învățământul special. Concluzii: Evoluția acestui caz ne permite să afirmăm că nu există rețete pentru un anumit moment de integrare a unui copil cu deficient mintal în școala obișnuită. Desigur este recomandată proba școlii de masă, dar aceasta poate să nu fie cea mai oportună decizie în toate cazurile. Probabil în acest caz ar fi rupt, ar fi fragmentat procesul recuperator terapeutic care a început
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
psihologul școlii și asistentul social) a conceput și derulat un program de intervenție focalizat pe: amplificarea contactelor între copil și persoana-suport (cu rol de substitute al familiei naturale); consilierea și suportul psihologic în vederea ameliorării tulburărilor de comportament și a compensării deficientelor din plan socialafectiv; terapia logopedică pentru recuperarea retardului de limbaj din punct de vedere articulator, al vocabularului și al construcțiilor verbale; terapia psihomotrică, în special în vederea compensării instabilității motrice; socializarea și formarea autonomiei personale și sociale pentru ameliorarea disfuctionalităților de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor în jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația înseamnă
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor în jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația înseamnă comunicare, adică împărtășire de idei. Ca act tranzacțional, inevitabil
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]