4,658 matches
-
a școlii, grija excesivă a părinților pentru copii sau transformarea școlii Într-o sursă de anxietate; b) fuga cu caracter impulsiv care este un comportament repetitiv și vine pe neașteptate. Vagabondajul poate fi o continuare a fugii, este o atitudine deliberată față de mediul familial, școală și față de muncă. Copilul are conștiința Întregii sale conduite. La toate acestea se poate adăuga opoziționismul provocator, pattern comportamental caracterizat prin neascultare, negativism, provocare și opoziție față de autoritate. STUDIU DE CAZ TIP DE CAZ: TULBURĂRI DE
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
monitorizează și corectează evoluția fiecărui elev, după predare sau în final. Adresează întrebări educaților după predarea noilor informații. • În clasă este liniște, pasivitate. • Selectează conținutul, îl organizează linear și logic, pentru a-l prezenta și apoi urmărește, controlează însușirea lui. • Deliberează clar asupra prezentărilor, dar nu comunică inițial educaților obiectivele, sarcinile, metodologia învățării, criteriile de evaluare. Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Aplică tehnici de evaluare continuă, formativă și apoi verificări în contexte reale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
va putea, dacă nu va recurge și la alte acțiuni complementare, de sprijin, de clarificare, de dezvoltare anume acțiunile de cercetare pedagogică științifică, chiar la nivelul practicii educaționale. Astfel, constatările, cunoștințele educatorilor pot fi apoi mobilizate, integrate, pot genera acțiuni deliberate de găsire de noi soluții, în baza formulării de întrebări, reflecții și ipoteze, proiecte de ameliorare. Mai mult, acestea să fie raportate nu doar la aspectul concret al acțiunile de formare, ci și la cel conceptual și epistemologic, pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea lor, la formularea de ipoteze, întrebări. Oricum, ea implică adoptarea unei atitudini deliberate pentru organizarea de noi experiențe și procese, formularea de întrebări asupra activității educaționale, a rezolvării mai eficiente a curriculumului, a pregătirii pentru viață a elevilor, a chiar dezvoltării profesionale și personale a educatorului. Constatăm că sunt suficiente argumente ca educatorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Consiliului și un rol important pentru Comisie 130. O actualizare a rolului Consiliului European a fost respinsă, deoarece acesta a fost privit ca și cum ar consolida poziția statelor membre mari. Parlamentul federal belgian își lasă reprezentanții lui în Parlamentul European să delibereze fără să îi constrângă anumite mandate și fără ca munca lor să fie însoțită de dezbateri. În fapt, unul din reprezentanții Parlamentului belgian a fost un membru al parlamentului subnațional, în timp ce celălalt nu a fost membru al niciunui parlament. Aceasta ne
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
1889 to 1939, published by the Inter-parliamentary Bureau (Payot, 1939); Printre principalii promotori amintim: Henry Richard, Edmond Thiaudiere, Eduard Loewenthal, Elihu Burrit; Y. Zarjevski, The people have the floor: A History of the Interparliamentary Union, 1989, p. 55. 114 Comitetul deliberează prin ridicarea mâinii și cu ușile închise, fiecare membru având dreptul la un vot. Există totuși și excepții referitoare la majoritatea necesară pentru aprobarea unor dispoziții legale și la sistemul de vot. 115 G. De Cesare, "L'Unione Interparlamentare e
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Ripeness is all. Come on. GLOUCESTER: And that's true too. Exeunt. Ce-are de gînd pentru Cordelia și Lear, Lupta sfîrșita și-ei în mînă noastră, Nu vor vedea iertarea-i; starea mea Cere să mă-apăr, nu-a delibera. (Iese) SCENĂ 2 (Un cîmp între cele două tabere. Intra, cu surle și steaguri, Lear, Cordelia și trupele lor; apoi ies. Intra Edgar și Gloucester). EDGAR: Tăicuța,-aici, ia umbra-acestui pom De bună gazdă. Roagă-te dreptatea Să-nvingă. De
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
împotriva țărilor denuclearizate 1259. Refuzul său de a ajunge la un compromis a determinat, în cele din urmă, Pactul de la Varșovia, să emită primul comunicat fără ca acesta să fi fost votat în unanimitate.1260 Încăpățînarea lui Ceaușescu era o încercare deliberată de a afirma și mai pregnant independența României. La doar trei luni după aceea, România a sprijinit tratatul de neproliferare, fără a face prea mult caz de acesta 1261. Faptul că România respingea cu perseverență conducerea sovietică i-a impresionat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
el a preluat "comanda aici". Prin această afirmație, Haig voia, fără îndoială, să-i asigure pe cetățenii americani că guvernul funcționa, încă, eficient. Și totuși, mulți dintre membrii Administrației dădeau un sens propriu afirmației lui Haig, luînd-o drept un afront deliberat față de vicepreședinte, cel ce trebuia să preia "comanda" guvernului, conform celui de-al 25-lea amendament. Haig n-a mai reușit niciodată să-și reabiliteze reputația după această afirmație, astfel încît, cincisprezece luni mai tîrziu, și-a dat demisia 2091
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Totodată, se resimte puternic oroarea de individualizare, ce ține de aceeași viziune clasică. Călinescu argumentează că Revoluția Franceză a fost dominată în ceea ce privește actanții ei de viziunea clasică. Aristocrații nu au fost surprinși de ghilotină, preferând în continuare să converseze, să delibereze. De cealaltă parte, revoluționarii "aveau o satisfacție într-un fel livrescă de a repeta momente antice." Este desigur o viziune îngroșată, specifică lui Călinescu. A transpune Revoluția Franceză în cheie clasică pare un paradox pe care însă savoarea persuasivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
literare Deși nu admite că limba literară are alt statut decît cea populară, Eugen C o ș e r i u observă, cum era firesc, că, în general, finalitatea se manifestă în mod spontan și inedit, iar nu ca intenție deliberată de modificare a limbii interindividuale, dar finalitatea poate fi și intenționată în "activitatea normativă a unei instituții academice, crearea convențională a unor limbi literare, convențiile terminologice etc."217 Așadar, poate exista o activitate normativă a unei instituții academice, dar Coșeriu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a realității prin modele explicative derivate din experiență. Geoeconomia nu este încă o știință. Statutul și afirmațiile sale încă nu sunt statuate. Deocamdată, ea experimentează și oferă recomandări. Cunoaște rea pe care aspiră să o producă este orientată în mod deliberat spre acțiune, dar se exprimă paradoxal traversînd un ansamblu de conjuncturi uneori deliberat contradictorii: geografie și virtualitate, modelare și practică, intenționalitate și emergență, continuitate și ruptură. Dintr-un anumit punct de vedere, ea se înscrie în proiectul baconian al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
puțin o sută de ani. Oamenii trăiesc mai mult, se simt mai în formă și beneficiază de condiții materiale mai bune. Fiecăruia i se recunoaște dreptul de a fi stăpân pe viața sa; nașterea unui copil este consecința unei alegeri deliberate; comportamentele sexuale sunt rezultatul exclusiv al înclinațiilor bărbaților și femeilor. Partea de timp ce nu este alocată muncii reprezintă în țările cele mai dezvoltate între 82 și 89% din durata totală a timpului cât un individ nu doarme. Timpul și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
timp, alte milioane de copii subnutriți, rezultat direct al unor reforme bugetare, fiscale și sociale cu totul îndoielnice din punct de vedere moral. Poate că unii cititori vor găsi această judecată părtinitoare, dar ideea principală e că Africaxe "Africa" este deliberat slăbită de politicile impuse popoarelor sale împotriva voinței lor și, mai ales, împotriva intereselor strategice și de securitate ale continentului, pe termen lung. Contradicțiile Africii și responsabilitățile sale politice și economice nu sunt nici ele trecute cu vederea. Începând cu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
se stabilește o anumită procedură de vot (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților); pot cere ca anumite ședințe ale Camerei să fie secrete (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților). 8) Comisiile parlamentare Rolul principal al corpurilor legiuitoare este de a delibera asupra problemelor care le sunt supuse spre adoptare ori spre deliberare. Dar, pentru aceasta, este necesară efectuarea prealabilă a unor lucrări pregătitoare de către organele specializate, care constă în examinarea inițiativelor, a amendamentelor propuse etc. Caracteristica comună tuturor comisiilor parlamentare, indiferent
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
adopte în mod valabil cele trei categorii de acte prevăzute de art. 67 din Constituție. Articolul 67 din Constituție stabilește o regulă generală, care este reluată de regulamentele Senatului și Camerei Deputaților și la alte acte și probleme asupra cărora deliberează. În timpul ședințelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Camerei verificarea cvorumului legal, dar numai la ședințele de vot final. În ceea ce privește decizia de suspendare a lucrărilor Camerei, dacă în urma verificării cvorumului se constată că acesta nu este întrunit, președintele este obligat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
României, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național; g) consultarea prealabilă a președinților Camerelor legislative și a liderilor grupurilor parlamentare în privința dizolvării parlamentului. În cazurile de la lit. a)-f), parlamentul deliberează și decide prin vot. În cazurile de la lit. f) și g), punctul de vedere al parlamentului, respectiv al președinților Camerelor și al liderilor grupurilor parlamentare, este pur consultativ. Acordarea și retragerea încrederii guvernului Programul de guvernare și lista membrilor guvernului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
se stabilește o anumită procedură de vot (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților); pot cere ca anumite ședințe ale Camerei să fie secrete (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților). 8) Comisiile parlamentare Rolul principal al corpurilor legiuitoare este de a delibera asupra problemelor care le sunt supuse spre adoptare ori spre deliberare. Dar, pentru aceasta, este necesară efectuarea prealabilă a unor lucrări pregătitoare de către organele specializate, care constă în examinarea inițiativelor, a amendamentelor propuse etc. Caracteristica comună tuturor comisiilor parlamentare, indiferent
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
adopte în mod valabil cele trei categorii de acte prevăzute de art. 67 din Constituție. Articolul 67 din Constituție stabilește o regulă generală, care este reluată de regulamentele Senatului și Camerei Deputaților și la alte acte și probleme asupra cărora deliberează. În timpul ședințelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Camerei verificarea cvorumului legal, dar numai la ședințele de vot final. În ceea ce privește decizia de suspendare a lucrărilor Camerei, dacă în urma verificării cvorumului se constată că acesta nu este întrunit, președintele este obligat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
României, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național; g) consultarea prealabilă a președinților Camerelor legislative și a liderilor grupurilor parlamentare în privința dizolvării parlamentului. În cazurile de la lit. a)-f), parlamentul deliberează și decide prin vot. În cazurile de la lit. f) și g), punctul de vedere al parlamentului, respectiv al președinților Camerelor și al liderilor grupurilor parlamentare, este pur consultativ. Acordarea și retragerea încrederii guvernului Programul de guvernare și lista membrilor guvernului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
unde indivizii trebuie să caute informația importantă și, folosind metoda „încercare și eroare” în învățare, să adecveze informația corectă. Performanța în luarea deciziei este, de asemenea, mai mare la indivizii care au tendința de a fi ordonați și de a delibera deciziile luate (Le Pine, Colquitt, Erez, 2000) deoarece luarea deciziei presupune adesea interpretarea unor informații neorganizate. Indivizii care iau în considerare indicii hazardate în luarea unor decizii sunt mai puțin eficienți decât indivizii care evaluează cu grijă valoarea indiciilor disponibile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
limpede, a gândit Faulques. Nu doar faptul că verdele accentua zâmbetul ori că ocrul nuanța o umbră, ci, mai ales, forma de a privi În adâncurile acestei teme. Structura. A luat felinărașul și l-a apropiat de zid, observând asemănările deliberate dintre orașul care ardea pe deal și vulcanul roșiatic pictat Într-un plan mai Îndepărtat, spre dreapta, la capătul unor ogoare sfârtecate, care sângerau ca și cum pământul ar fi fost Înjunghiat de o mână uriașă și puternică. O cunoscuse pe Olvido
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
treceai la casa următoare. Alegeam bărbații apți de luptă, aproximativ Între paisprezece și șaizeci de ani. Nimic din ceea ce nu știi. Dar nu violam femei, cum făceau ceilalți. Cel puțin, nu În mod organizat. Nu ca parte a unui program deliberat de teroare și purificare etnică. Pe bărbați Îi luau cu camioanele. Nu știu ce făceau cu ei. Nu-mi păsa, și nici nu-mi pasă. Fapt e că, ajungând la o casă din Vinkovci, un camarad a spus că el cunoștea acea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
blestemat. Amintește-ți de ce-s eu aici. - Diferența e că eu mi-am comis mârșăviile singur. Camera foto și cu mine. Punct. - E o Înfumurare să spui așa ceva. - Adevărat? - Ai avut noroc. - Nu - Faulques a ridicat un deget. A fost deliberat. Așa am ales de la Început. - Poate că greșești. Poate că dumneata ai fost Întotdeauna astfel, iar vorba „a alege” n-are nimic de-a face cu așa ceva. Asta ar explica totul, inclusiv supraviețuirea dumitale. Spunând asta, Markovic a arătat spre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
informare, lucrurile se schimbă. Puterea nu se mai ferește, supraveghează „la vedere”, își expune instrumentele și își afișează agenții. Ea urmărește astfel să afirme explicit omniprezența unei supravegheri căreia nu-i poate scăpa nimeni și să determine, prin această operațiune deliberată de intimidare, o supunere generalizată. Caracterul evident, ostentativ al supravegherii nu este altceva decât un element strategic: supravegherea nu mai încearcă să surprindă faptele „subversive”, ci să le împiedice fățiș; ea nu se mai ascunde, ci se arată. Din operațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]