2,442 matches
-
dreptatea distributivă cere compensarea inegalităților ce sunt rezultatul neșansei oarbe (brute bad luck), însă nu și a celor care sunt rezultatul neșansei prin opțiune (option bad luck). "Șansa prin opțiune a precizat Dworkin este șansa ce rezultă în urma unui joc deliberat și calculat faptul că o persoană câștigă sau pierde ca urmare a acceptării unui risc pe care ar fi trebuit să-l anticipeze și pe care ar fi putut să-l refuze. Șansa oarbă este șansa care nu rezultă ca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau pierde ca urmare a acceptării unui risc pe care ar fi trebuit să-l anticipeze și pe care ar fi putut să-l refuze. Șansa oarbă este șansa care nu rezultă ca urmare a unor jocuri sau a asumării deliberate a unor riscuri"8. Egalitarienii șansei au fost convinși să aloce responsabilității individuale rolul determinant în evaluarea îndreptățirii unui individ la redistribuție de argumentul că "este corect din punct de vedere moral să-i considerăm pe indivizi responsabili pentru consecințele
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
din acesta"22 . În afară de aceasta, dacă luăm în calcul și ideea dworkiniană că existența oportunității asigurării medicale transformă neșansa oarbă în neșansă prin opțiune, de vreme ce "decizia de a cumpăra sau de a nu cumpăra ... o asigurare medicală este un joc deliberat și calculat"23, egalitarianismul șansei susține sau ar putea susține cel puțin încă o idee referitoare la distribuția justă a serviciilor medicale: aceea că dintre persoanele neasigurate medical, numai cele care nu sunt vinovate pentru acest fapt sunt îndreptățite la
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și utopie, Humanitas, București, 1997, capitolul "Dreptatea distributivă", pp. 197-231. 15 Dezvoltată mai întâi în celebra sa lucrare A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge, 1971. 16 Trebuie precizat, totuși, că libertarienii permit, în afara pieței, și existența unor mecanisme deliberate, dar nu guvernamentale, de redistribuție a bunurilor sau resurselor din cadrul societății. În această categorie intră, de pildă, actele filantropice. 17 Unii autori resping, de altfel, ideea că discuțiile pe seama dreptății (re)distributive sunt propriu-zis discuții despre dreptate. Dreptatea socială ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
această manevră; e) să elibereze bonul client la finalul cursei, pe baza căruia va Încasa contravaloarea prestației efectuate; f) să nu pretind) că plata pentru prestația efectuată decât suma prevăzută pe bonul client; g) să nu implice taxiul În mod deliberat, direct sau indirect, În activități cu caracter infracțional ori În alte acte antisociale; h) să anunțe organele de poliție, În cel mai scurt timp și cu prioritate, despre orice eveniment grav la care au participat sau au fost martori; i
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
strategiile emergente, neplanificate și care nu prezintă un obiectiv specific, dar sunt selectate pentru a face față influențelor venite din mediul extern. Deși acest tip de strategie s-a dovedit în cazul Body Gym la fel de eficientă ca și strategiile 60 deliberate, care sunt preconcepute, premeditate, de obicei controlate și monitorizate de la început până la atingerea obiectivului, managerul complexului ieșean rămâne constant în înclinația către strategiile deliberate. Odată înțeleasă natura strategiilor formulate și având stabilit «perimetrul» în care se vor aplica, se pot
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
tip de strategie s-a dovedit în cazul Body Gym la fel de eficientă ca și strategiile 60 deliberate, care sunt preconcepute, premeditate, de obicei controlate și monitorizate de la început până la atingerea obiectivului, managerul complexului ieșean rămâne constant în înclinația către strategiile deliberate. Odată înțeleasă natura strategiilor formulate și având stabilit «perimetrul» în care se vor aplica, se pot stabili opțiunile strategice, acestea urmând a fi evaluate și în final selectată strategia ce va fi în final implementată. În procesul de formulare a
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
și delegarea autorității. În cazul particular al complexului Body Gym, cei mai mulți salariați doresc să cunoască în mod concret care le sunt responsabilitățile și sarcinile, managerul constatând că, în lipsa unei înțelegeri clare a sarcinilor atribuite se confruntă cu ignorarea în mod deliberat a unor activități sau omiterea din greșeală a îndeplinirii unor sarcini, sau chiar cu apariția unor fricțiuni între salariații care doresc sau au impresia că realizează aceleași activități. Descrierea postului rezolvă acest tip de problemă, fiind sinonimă cu descrierea activităților
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, tară corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informată, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri, trebuie aleasă în mod deliberat a doua. Lucrurile nu ar exista pentru noi, dacă ele nu ar fi concepute de noi. Dar noi nu am exista nici atît fără ele, căci ele sunt elementele de referință care ne ghidează în lume. Dacă nu am admite
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
contrare, argumentate, cu privire la tratamentul bolnavilor incurabili nu considerăm că ar fi posibile altfel de derogări: „Medicul trebuie să încerce reducerea suferinței bolnavului incurabil, să asigure demnitatea muribundului, dar în nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea în mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conștient“ (art. 23, Codul de Deontologie Medicală). „Medicul nu va înlesni sinuciderile sau autovătămările prin sfaturi, recomandări, împrumutarea de instrumente, oferirea de otrăvuri etc. Medicul va
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu atât mai mult cu cât art. 23 din Codul de Deontologie Medicală prevede că „medicul trebuie să încerce reducerea suferinței bolnavului incurabil, să asigure demnitatea muribundului, dar în nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea în mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conștient“. 2. Uciderea din culpă, conform art. 178 Cod penal. Infracțiunea de bază constă în „uciderea din culpă a unei persoane“, însă ceea ce interesează în mod
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
personalității La intrarea în școală, majoritatea proceselor de cunoaștere (intelectuale), afective și volitive ale copilului se găsesc în stadiul primelor etape al dezvoltării. Acest lucru solicită învățătorului multă înțelegere, tact, dar și perseverență în îndeplinirea obiectivelor instructiv educative urmărite, acționarea deliberat concepută pentru sprijinirea dezvoltării activității psihice a elevilor. Se cunoaște caracterul instabil și relativ superficial, specific majorității proceselor intelectuale (atenția, gândirea, percepția), posibilitatea redusă de dirijare și susținere a acestora prin efortul voinței. Se cunosc inconsistența, deseori absența motivelor care
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
decât o pot face cuvintele. Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
aceste „puncte de vedere pozitive“ nu sunt formulate ca atare în textele lui Wittgenstein. Și aceasta deoarece Wittgenstein ar fi suferit de boala numită „dislexie“ (?!). „Dacă lucrurile stau așa, urmează că metoda expunerii filozofice la Wittgenstein nu a fost alegerea deliberată a unui gen sau stil literar, ci ea a fost impusă de dislexia lui, care se pare că a făcut ca lui să-i fie extrem de greu să articuleze verbal structuri lingvistice și alte structuri simbolice mai lungi, cum sunt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile deliberate. În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există o tensiune între
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
străină, închisă și rece ca un laborator ultradotat, tot mai departe de lumea reală. Ea este și intens amprentată ideologic. "Sistemul axiologic, cultura, mentalitatea, comportamentul, chiar și "credințele" (politice, sociale, economice etc.) mentalului modern pivotează metodologic în jurul îndoielii. În mod deliberat, îndoiala este proclamată drept criteriu formativ al reflexiei moderne" (Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru Rareș și modelul lor ceresc, Humanitas, București, 2001, p.25). Teorii mai noi sunt la originea unei revoluții așteptate: teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ei: "1 lectorul să recunoască prezența, într-un text, a altui text; 2 să identifice acest hipotext; 3 să măsoare distanța dintre hipotext și hipertext" 38. Atunci când este vorba despre reeditarea specifică MER, condițiile sunt satisfăcute numai în cazul actului deliberat, care ia forma ceremonialului. (H8a) Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să aibă aceleași proprietăți ca acelea ale păsării mitice Phoenix (autoincendierea periodică și regenerarea din propria cenușă ca formă de reproducere)172. Utilizarea adjectivului participial tăiată cu sens pasiv notează faptul că incendierea, deci moartea, nu se face ca act deliberat, de această dată, ci este impusă. Într-o notă clasică de interpretare, Alex Ștefănescu realizează o analiză stilistică a acestui poem, reprezentativ, de altfel, pentru întreg primul volum: "Poeta apare pe scenă, țănând într-o mână capul, iar, în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
toată energia spre sensibil și imediat, ideea sfințeniei și a performanței în domeniul ascetic e redefinită în raport cu acest viciu de fond. Așa se face că scopurile cele mai înalte ale monahismului apar imaginate în expresiile grotescului. Asceza radicală e cultivare deliberată a murdăriei (D. Micu), iar adâncirea în lumea spiritului, pentru că trebuie arătată, nu poate îmbrăca decât expresiile burlescului. Memorabile sunt paginile grotești dedicate protosinghelului Macarie sau protosinghelului Visarion, caracterizat scurt și nemilos: Nu-i plăcea să vorbească, dar îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
I. Finley precizează și comentează: "Selecția prin tragere la sorți și retribuția acordată celui investit cu o misiune erau cheia succesului acestui sistem. Alegerile, spune Aristotel (Politica, IV, 1300b 4-5), sunt aristocratice și nedemocratice: ele introduc un element de alegere deliberată, de selecție a celor mai buni cetățeni, aristoi, în locul guvernării de către poporul întreg 79." În dêmokratia, tragerea la sorți, instaurată de Clistene, este regula; alegerile sunt o excepție. Atenienii au inventat un posibil care îi uimește și astăzi pe oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
contaminat (de ce nu s-a decis mai repede ca sîngele suspect să nu mai fie distribuit?; "încălzirea" sîngelui (nu se putea folosi mai devreme sînge încălzit?); testul de depistare (omologarea testului american Abott în Franța a fost întîrziată în mod deliberat, pentru a proteja testul Pasteur și a-i asigura piața?) Aceste întrebări și răspunsuri de-a gata (oferite în mod sistematic pe tavă de protagoniști, experți și jurnaliști) nu sunt practic deloc puse la îndoială. Timp de douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
au spus nu progresului. Singura țară modernă care nu s-a supus imperativului modernizării a fost Belgia. Tocmai pentru că ea a refuzat tehnica concentratelor, n-a cedat în fața presiunii comerciale a unei "tehnici și mai performante", a hotărît în mod deliberat să rămînă la tehnica crioliofili-zării, Belgia a reușit să salveze o sumedenie de vieți. Explicația este tehnică și biologică. Pentru a realiza produsele criocongelate e nevoie de sînge donat de una pînă la cinci persoane; cele crioliofilizate au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
oarecare și adună în doar câteva secunde informații pe care, într-o viață de colindat Pământul, nu le-am putea aduna singuri. Și asta de întâmplă 24 de ore din 24. În același timp, însă, această privire nu este una deliberată, selectivă sau controlată. Nu o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de camerele de luat vederi. De altfel, privirea este deformată, deoarece reportajele acordă o mai mare importanță anumitor teme, în funcție de disponibilitatea informației, de hotărârile luate în redacție
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informală, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri, trebuie aleasă în mod deliberat a doua. Lucrurile nu ar exista pentru noi, dacă ele nu ar fi concepute de noi. Dar noi nu am exista nici atît fără ele, căci ele sînt elementele de referință care ne ghidează în lume. Dacă nu am admite
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
putea numi "Sex, putere și bani", a pigmentat evidențierea unor diferențe majore între cele două siste me juridice, între practicile jurnalistice și îndeosebi aici frige de-a dreptul în problemele feministe și rasiale. Pe scurt, francezii le reproșează americanilor brutalitatea deliberată și umilirea inutilă a unui om căruia, pînă una alta, nu i s-a respectat statutul de suspect, întrebîndu-se dacă Statele Unite sunt cu adevărat o țară civilizată, în vreme ce americanii se îndoiesc că Franța chiar este o țară democratică, dacă elitele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]