1,022 matches
-
prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială este cauzată de o insuficientă maturare socio-afectivă asociată cu carențe instructiv-educative, caracteristice grupurilor din care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a societății; falsa percepție socială a celor din jur; lipsa anticipării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; respingerea rolului social acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretinde colectivitatea. c. Căutarea satisfacției materiale sau morale prin infracțiune. În actuala situație socio-economică tendința de a lua din bunul celuilalt este tot mai accentuată. Însă în cazul indivizilor care reușesc să-și depășească tensiunile (a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
o rezistență semnificativ scăzută în fața excitanților din mediul ambiant decât la ceilalți indivizi. Stimularea excesivă provine din sensibilitatea deosebită a infractorului cât și din forța specifică a stimulului, în condițiile în care lipsesc inhibițiile pe linie socială. d. Duplicitatea comportamentului delincvent reprezintă comportamentul simulat al delincventului, care fiind conștient de caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimulează comportamentul pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie cea a autorităților). Atât predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
excitanților din mediul ambiant decât la ceilalți indivizi. Stimularea excesivă provine din sensibilitatea deosebită a infractorului cât și din forța specifică a stimulului, în condițiile în care lipsesc inhibițiile pe linie socială. d. Duplicitatea comportamentului delincvent reprezintă comportamentul simulat al delincventului, care fiind conștient de caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimulează comportamentul pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie cea a autorităților). Atât predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu are legături cu actul comis. La nivelul proceselor psihice (de la cele primare senzația, percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin imaturitate intelectivă (intelectuală) se înțelege o capacitate redusă pentru stabilirea unui raport relațional între câștiguri și pierderi în cazul proiectării și realizării unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor După cum reiese
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin imaturitate intelectivă (intelectuală) se înțelege o capacitate redusă pentru stabilirea unui raport relațional între câștiguri și pierderi în cazul proiectării și realizării unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor După cum reiese din "teoriile comportamentului deviant" analizate mai sus, precum și a factorilor prezentați, este lesne de înțeles că demersul de elaborare a unei taxonomii a delincvenței trebuie să
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este corelația între structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
spre acte violente lipsite de sens. * Criminali sociopați pot comite ușor acte grave de infracțiune dat fiind minimalizarea sentimentului de anxietate sau vinovăție. Ei se caracterizează printr-o personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată sau inexistentă. Cu toate că mulți delincvenți prezintă elementul sociopatic, ar fi o exagerare să afirmăm că toți indivizii care manifestă comportamente devianțe, sub diferite forme și grade, sunt catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V. Dragomirescu (1976, p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată sau inexistentă. Cu toate că mulți delincvenți prezintă elementul sociopatic, ar fi o exagerare să afirmăm că toți indivizii care manifestă comportamente devianțe, sub diferite forme și grade, sunt catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V. Dragomirescu (1976, p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului, acesta considerând semnificative afecțiunile psihiatrice în predilecția individului către comportamente antisociale, delincvente. Autorul amintit sugerează următoarele tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sugerează următoarele tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din cele mai diverse. d) personalitatea demențială autorul consideră definitoriu în diagnosticarea degradării personalității în sensul unei regresiuni a eficienței proceselor psihice globale obiectivată în conduite predominant agresive impulsive, reactive sau instabile. Pentru analiza și, chiar, judecata faptelor comise de delincvenți este extrem de semnificativ a se ține seama de gradul de sănătate psihică a individului cu scopul de a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
chiar, judecata faptelor comise de delincvenți este extrem de semnificativ a se ține seama de gradul de sănătate psihică a individului cu scopul de a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate psihologică atât sub aspect intelectiv cât și volutiv (Dragomirescu, 1976, p. 71). În absența implicării conștientizate a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și gravitatea faptei comise (Bogdan, 1973). În mod obișnuit infractorul, mai mult sau mai puțin conștient de gravitatea faptelor sale, comite diferite acte antisociale în condiții de mare discreție, ferit de ochii celorlalți, acest fapt reprezintă ceea ce specialiștii numesc "duplicitatea delincventului". Prudența manifestată permanent, aproape obsesiv, prezentarea unei minți oneste, a unui comportament "obișnuit" care să nu ridice nici cele mai mici suspiciuni față de persoana sa, reprezintă preocupări curente ale individului deviant, astfel că duplicitatea devine a doua natură a infractorului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a fiecărei caracteristici. În unele condiții individul "obișnuit" va apela la unele elemente duplicitare sau va prezenta o stabilitate afectiv-volitivă mai scăzută. Acest fapt, însă, nu reprezintă neapărat și faptul că respectivul individ va comite acte infracționale. În cazul subiectului delincvent trăsături amintite sunt mult mai frecvente și mult mai uzuale. Elementul modal al diferențierii este cel al trecerii sau nu la actul infracțional. De la aceste caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor de infractori, acest fapt
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea celor doi factori au fost dezvoltate patru tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut al adaptabilității sociale, cât și al capacității infracționale. Acești indivizi sunt considerați extrem de periculoși întrucât dețin resurse valide, au o poziție socială însemnată, cu un "angrenaj relațional" optim și pozează în oameni
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lor corespunzătoare. b2. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel scăzut al adaptabilității, însă o capacitate infracțională semnificativă reprezintă categoria recidiviștilor, în mod special, aceștia sunt ușor de identificat întrucât atrag mereu atenția asupra lor sau sunt permanent supravegheați. b3. tipul delincventului slab adapatat social și cu un potențial infracțional redus reprezintă categoria indivizilor aflați la limita inferioară a societății care comit diferite infracțiuni doar din rațiuni de subzistență. b4. tipul deviantului caracterizat printr-un nivel optim al adaptabilității social și un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
control a grupurilor de interese, prăbușirea consensului moral); partea grea este găsirea unor căi de a restaura consensul social și moral fără a lăsa vreun grup să-și impună poziția (familia trebuie relansată fără o întoarcere la mentalitatea anilor ’50; delincvenții și cei ce conduc sub influența alcoolului trebuie opriți fără a derapa către un stat polițienesc; răspândirea SIDA trebuie stopată fără a afecta viața privată). „Cu alte cuvinte”, continuă programul, „să restaurăm responsabilitățile sociale și un angajament în favoarea comunității, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Goană după Aur” din Silicon Valley, plătea pe unii dintre polițiștii săi să patruleze prin East Palo Alto, mai și dădea niște „credite nerambursabile” (cum spune guvernul român pomenilor occidentale) vecinilor sărmani, făcea orice putea pentru a-i ține pe delincvenți în „comunitatea” defavorizată (ei mai veneau uneori la cei bogați, chiar pentru a-i ucide). Oricum, segregarea părea să le priască tuturor, în primul rând „comunității multimilionarilor” (există și o „comunitate” de miliardari, Atherton, un fel de buncăr colectiv, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
e vinovat că nu bea și nu fumează ca un ele ment antisocial serios, e vinovat că nu recunoaște că a furat. În ultimă instanță, e vinovat pentru că se încăpățânează să fie om și nu un portret robot al tânărului delincvent în ceaușism. Dar lt. Popa este o creatură odrăslită de ceaușism ? Nu rezultă de nicăieri, asemenea polițiști se găsesc pe tot mapamondul. Până la urmă, doctorul nu mai vrea înapoi lucrurile furate, în valoare de 25-30.000 lei. E dispus să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o poziție diferită față de teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când sunt sprijiniți și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei teorii interacționist-simbolice ale devianței au generat o mulțime de cercetări empirice asupra delincvenței, care într-un fel sau altul, au urmărit armonizarea teoriilor. O integrare promisă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
neautorizat la fișiere sau de a folosi instrucțiuni sau secvențe de instrucțiuni nepermise. 6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informaticetc "6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informatice" De la început trebuie menționat că o mare parte a delincvenților își încetează misiunea prin utilizarea unor mijloace convenționale: intimidarea, anchetarea și apelarea la informatori. Cele mai importante metode de informare privind suspecții se bazează pe supravegherea lor discretă, lucrul în comun sau asocierea. De multe ori, persoanele ce se despart
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care se ocupă de curățenie, paznici), care, de multe ori, văd și știu foarte multe. Deși în capitolele anterioare au fost prezentate categoriile de atacatori, în cele care urmează se va face o scurtă descriere a patru tipuri reprezentative de delincvenți: delapidatorii, detractorii sau seducătorii, hackerii și trișorii. Delapidatorii au devenit hoți informatizați printr-o explicație foarte simplă: înregistrările la care trebuie să ajungă și modalitățile de acoperire a faptei sunt realizabile cu ajutorul calculatorului. De regulă, delapidatorii sunt de vârstă mijlocie
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]