3,498 matches
-
că elogiu adus nemuritului rotunjimii unui zâmbet din creioanele mutilate cresc înțelepciune în zidurile loteriei de vise traficul cuvintelor în limba de lemn dor de lume răspuns orb o altă eva a uitat să moară a crescut un arbore din delir mâinile învăța disprețul evei leagăn cuvântul în amarul din miere ramură franța dor ascuns în pântec de apă anotimpul pașilor înflorește glas culorilor sufletul poetului numărătorul din zi și celălalt glas vocea liniștii tale am fluturi sub cearcăne eu cel
POEMUL VASTITĂŢII-I de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355667_a_356996]
-
profanul ajunge licențiat, masterat și, de ce nu, doctor în științe, un super real al bunăvoinței celor din jur însă nu un intelectual. Rămâne un obscur cu toate diplomele lui reale, pătate de rugina minții, care îi împrăștie praful înecăcios al delirului neputinței și a desconsiderării adevăratei valori a diplomei. Trăim într-o lume reală pe care o împărțim adesea în nevoiți și nevoiași. Dacă ar fi să definim aceste două concepte superrealismul le-ar diseca coordonatele înțelesului pur cooptând nevoiții pentru
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
așa cum o știm - experimentează azi, acel ieri ce îi conturează profilul și dragostea: “mă uit la ceas și văd trecutul./ fluturi de mai, vibrând pe inima noastră.” (Ultima dublă). “In extremis”, poeta se vede obligată să penduleze “între taină și delir, picurând alchimic un fir pe care se vor strânge inimi de perle”. Această echilibristică sfărșește în recunoașterea plină de franchețe a unei neliniști existențiale, ce are ca rezultat destrămarea universului ce o ține captivă: “m-am tot luptat cu îndoiala
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
la veston? Conjunctura le era extrem de favorabila. Aveau acordul cabinetului 2, deoarece soția dictatorului fusese vizată direct în aluzia referitoare la dorința ei de implicare în viata politică, precum și sprijinul logistic al rușilor care se simțiseră ofuscați la apariția volumului "Delirul". Toate aceste fapte au speriat regimul și a intrat în alarmă. Lui Marin Preda trebuia să i se închidă gura. Mai cu seamă că după romanul „Cel mai iubit dintre pământeni”, devenise celebru, era adulat de mulțime, mergea prin țară
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
povestea la ai lui, lui Ilinca, că prevestea ceva, avea bănuiala morții păgubașe... „Mă urmăresc...” le spunea. „Cine?” - ł-a întrebat ea, soru-sa, Ilinca. Și el tăcea. Nu-i răspunsndea. Marin Preda a fost luat în vizorul securității după apariția romanului " Delirul", roman care readucea în actualitate profilul moral al mareșalului Antonescu. Prezentarea conducătorului României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial intr-o lumină pozitivă a fost considerată la timpul respectiv o încercare de reabilitare a celui care a ordonat
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
din perioada celui de-al Doilea Război Mondial intr-o lumină pozitivă a fost considerată la timpul respectiv o încercare de reabilitare a celui care a ordonat Armatei Romane să treacă Prutul pentru eliberarea Basarabiei. Notițele volumului al doilea din "Delirul", împreuna cu o valiza plina cu documente care se aflau în fișetul lui personal au dispărut imediat după moartea scriitorului. După unii investigatori ai acestui caz, Marin Preda devenise deosebit de incomod atât pentru ruși, care nu puteau uita înfrângerile suferite
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
s-a supărat. A căutat bona să stea cu ei, dar n-a găsit-o. Simțea nevoia să fie cu cineva, primea telefoane anonime în care era amenințat.,, Trebuie să vii să stai cu mine!” Cine îl amenința? După aparitia ,,Delirului” a urmat o perioadă de hăituire. Chiar soția lui, Elena Preda, primea bilete de amenințare pline de cuvinte obscene care erau semnate ,,Un grup de legionari”. Miza acestor amenințări era volumul al doilea al ,,Delirului”. La mare, Mircea Sântimbreanu, a
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
Cine îl amenința? După aparitia ,,Delirului” a urmat o perioadă de hăituire. Chiar soția lui, Elena Preda, primea bilete de amenințare pline de cuvinte obscene care erau semnate ,,Un grup de legionari”. Miza acestor amenințări era volumul al doilea al ,,Delirului”. La mare, Mircea Sântimbreanu, a venit la Elena și a întrebat-o: ,,Știți, a venit ambasadorul rus, Drozdenco, și m-a întrebat ce are de gând să scrie Marin Preda în volumul al doilea din ,,Delirul”... Spuneți-i domnului Preda
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
volumul al doilea al ,,Delirului”. La mare, Mircea Sântimbreanu, a venit la Elena și a întrebat-o: ,,Știți, a venit ambasadorul rus, Drozdenco, și m-a întrebat ce are de gând să scrie Marin Preda în volumul al doilea din ,,Delirul”... Spuneți-i domnului Preda să fie atent!” După un timp, altădată în București, seara, când a venit Preda acasă: ,, Ha, ha, ha, să vezi ce-am mai făcut astăzi!...Știi cine a venit la mine, la birou?' ,, Dacă nu spui
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
făcut astăzi!...Știi cine a venit la mine, la birou?' ,, Dacă nu spui, nu știu!”-i-a zis soția. Zice: ,,Ambasadorul sovietic!” După o pauză:,, Cum să vina el să mă întrebe ce am de gând să scriu mai departe în ,,Delirul”? ,, Ți-a pus chiar el întrebarea asta?”-l-a interogat soția.,, Da m-a întrebat direct: Ce aveți dumneavoastră de gând să scrieți în volumul al doilea din ,,Delirul”? Marin Preda a luat o poză serioasă și i-a zis: ,, Ia
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
să mă întrebe ce am de gând să scriu mai departe în ,,Delirul”? ,, Ți-a pus chiar el întrebarea asta?”-l-a interogat soția.,, Da m-a întrebat direct: Ce aveți dumneavoastră de gând să scrieți în volumul al doilea din ,,Delirul”? Marin Preda a luat o poză serioasă și i-a zis: ,, Ia ascultă, de când veniți voi să ne întrebați pe noi ce scriem în țara asta? Noi venim să vă întrebăm pe voi ce faceți?... Cum îți permiți dumneata să
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare și ale reprimării ei de către Ion Antonescu. Intră în contact cu refugiații ardeleni și se întâlnește cu siliștenii lui stabiliți în București. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” și în „Viața ca o pradă”. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (urmat și cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită greutăților materiale se hotărăște să renunțe la școală. În timpul verii nu mai revine în sat: „Aveam impresia că
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
mai târziu de Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura română fusese Anton Holban în nuvela Chinuri. Între 1943-1945 este luat în armată, experiență descrisă în operele de mai târziu, în romanele Viața ca o pradă și Delirul. În 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. Apoi din 1952devine redactor la revista „Viața românească”. În 1956 primește Premiul de Stat pentru romanul Moromeții. Un an mai târziu, în 1957, scriitorul efectuează o excursie în Vietnam. La întoarcere, se
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
Desfășurarea 1955 - Moromeții, roman, volumul I 1956 - Ferestre întunecate 1959 - Îndrăzneala 1962 - Risipitorii, roman 1967 - Moromeții, roman, volumul II 1968 - Intrusul, roman 1972 - Imposibila întoarcere, roman 1972 - Marele singuratic, roman 1973 - Întâlnirea din pământuri, roman (ediția a 2-a) 1975 - Delirul, roman 1977 - Viața ca o pradă, roman 1980 - Cel mai iubit dintre pământeni, roman Traducător Marin Preda a tradus din operele lui Dostoievski. Note 1. ^ a b Moromeții, prefață de Constantin Mohanu, Editura Cartea Românească, 1975 2. ^ Marin Preda, Imposibila
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
TRANDAFIRII Nu calc trandafirii în picioare, Nici desculț, nici încălțat, Te vreau pe tine simplă floare, Căci cu arome tu m-ai îmbătat. Să-mi oferi a buzelor petale, Culoarea roșie de trandafir, Parcurgând distanțele astrale, În al luminii nesfârșit delir. La multe clipe mai visez, Suntem rupți de realitate, Nu vreau să te întristez, Aceste gânduri de departe. Cred totuși că mai există iubire, În multe suflete ce rămân inocente, Dar drumul lor spre deplina fericire, Este trecut prin greutăți
NU CALC TRANDAFIRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369796_a_371125]
-
nou apa, așa cum cerul i-o tot dă cadou de câteva săptămâni bune. - Este cumva vreo regulă în acest ritual? - Nu știu, dar întreb și eu ca un înspăimântat ce am devenit! Am închis fereastra, poate mai înfund ceva din ,,delirul naturii”. - Nu este nici un chip! Sunt mică și mă uit spre icoană. Ne facem cruci și fiecare dă din buze, poate îl înduplecăm pe Sfântul Ilie. Nu știu de ce umblă cu caleașca prin cer și face atâta zgomot și de ce
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
și a recitat o epigrama... Vrei să ți-o spun? Daniel: Ok! Spune-o repede, dacă o mai ții minte! George: „Domnul Rocă e nebun/ Strânge pietre de pe drum/ Și le duce la cucoane/ Și le zice că-s bomboane!” Delir total la publicul din sală! La Belle Epoque! Adică: Labele poc, labele poc, labele poc... Daniel: Bravo, bravo! Bun epigramistu’! Ai noroc la cucoane, fiindcă le seduci cu pietre și cu bomboane! Mă inspiri să-ți dedic un cântec dragă
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
Șambelan, domnul învățător, ministrul Cultelor și Educației, iar eu, cu voia dumneavoastră, Cancelar. Restul funcțiilor le vom distribui oamenilor noștri, cei care vor pune umărul la această măreață înfăptuire, cea mai mare din zilele noastre... Aici se vedea un ușor delir însă auditoriul, fascinat de perspective, nu băgă în seamă acest amănunt nesemnificativ... - Atât am voie să vă spun acum și fiți siguri că avem de partea noastră mai multe din puterile lumii. La treabă, fraților! Își strânseră mâinile, se sărutară
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
cioburi de sticlă fetele hidoase? Mă strigi cu mii de voci și chemarea ta îmi sparge timpanele însetate de glasul tău strident, dar cât de necesar... Mă chemi la tine cu toată puterea, tipi, te zbați, te topești în neființă, Delirul tău mă amețește De ce nu pot să te ajut? Colivia ta e închisă cu lacăte negre, ruginițe, Si eu nu mai sunt în stare să le deschid.... Ce mult te vreau înapoi, ce dor îmi e de tine! Rupe tu
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
alb, cu un înger damnat, Serata se-nchide în toamna de ieri, Cu veștede frunze desculțe-n plăceri. Arăți către înger, însă nu-i vina lui, Cuvântul oprește-l, nu poți să îl spui, Și taina se-ngroapă undeva în delir, Cu flori sângerate într-un vechi cimitir. Dar nopțile sorții ne rup legământul Când scutură pomii de frunze pământul, Iar norii dansează sub umbre de lună Când albă în voaluri ea trece stăpână. Și nu știu care clipe-ale iubirii rebele, Purtase pe
CURG ȘOAPTE DE DUHURI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362575_a_363904]
-
localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedește a fi o temerară, având curajul (indus poate și de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedește a fi o temerară, având curajul (indus poate și de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
chel și spân Mânios se uită-n sus, (- Plouă des, fără sens, Am făcut aseară duș...). Tac... Privesc... Mă crucesc!... Doua țațe șed în drum, Nu e rost de adăpost, Când e clinci de bârfă, acum. Râd... Mă mir.... Ce delir!.... Ies și eu... ( Plouă mereu ....) V-am mințit!... Păcălit!.... Ceru-ntreg e-un curcubeu. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: PLOAIA / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie 2015. Drepturi de Autor
PLOAIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352840_a_354169]
-
prefață a lui Constantin Blănaru, aduce, în proza contemporană, un stil original, Sorin Coadă practicând un epic la hotarul lirismului, despre o realitate suspendată în absurd, complicată psihoafectiv. Narațiunea în sine este vagă, între imagistic și oniric, între inefabil și delir, personajele sunt himerice ținând ca atitudine doar de simbolistică, transformându-se, de fapt, în simboluri de iubire, de moarte, de viață. Locul ales, rural, plin de semnificații și mituri, de superstiții populare și tradiții, este prin el însuși, o magie
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
grimasa ca să-mi strice Tonusul spre care cât cu jind Am rispit averi pe câte un fleac Și prețuiesc acum oricare clipă Dar cand rămâi cu-o singură aripa La orișice efort presimți un trac Parcă-mi doresc vorace un delir S-ajung la cel din urmă adevăr Cu flori de miozotis prinse în păr Precum un redivivus rege Lear Am trecut prin lume călător Și-am încercat că Solomon să învăț Că numai din sminteala și dezvăț Nici un suflet n-
AM INCERCAT CA SOLOMON... de ION UNTARU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353010_a_354339]