2,580 matches
-
pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul față cu colectiva Filmul, regizat de Geo Saizescu, trece drept o comedie. Prezența cunoscuților actori comici Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu ar putea fi o garanție în acest sens. Idila cu final fericit dintre Făniță (Papaiani) și Liorica (Florina Luican) l- ar intersecta și cu categoria romance. Și totuși, el este în primul rând un film de propagandă. Teza scenaristică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași: Iedul cu trei capre; Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată, Făt-Frumos Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță: România pitorească; 53 Balade populare: Miorița, Meșterul Manole. DE LA CONCRET LA ABSTRACT
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cuvântului românesc. Pe versurile lor am compus muzica pe care o cânt și azi pe scenă, cu aceeași plăcere. Pe unde și cu cine ai mai cântat? Am întreprins turnee prin toată țara, alături de actori și interpreți cu nume sonore: Dem Rădulescu, Florin Piersic, Mihai Fotino, Angela Similea, Dan Spătaru, Corina Chiriac, Angela Ciochină, Mircea Baniciu, Mihaela Runceanu, Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu etc. O mențiune specială aș vrea să fac pentru frumoasa și lunga colaborare cu grupul Savoy și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cuvântului românesc. Pe versurile lor am compus muzica pe care o cânt și azi pe scenă, cu aceeași plăcere. Pe unde și cu cine ai mai cântat? Am întreprins turnee prin toată țara, alături de actori și interpreți cu nume sonore: Dem Rădulescu, Florin Piersic, Mihai Fotino, Angela Similea, Dan Spătaru, Corina Chiriac, Angela Ciochină, Mircea Baniciu, Mihaela Runceanu, Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu etc. O mențiune specială aș vrea să fac pentru frumoasa și lunga colaborare cu grupul Savoy și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și "creator" și "posedat" în același timp, el îmbinând viziunea obsesivă a vieții cu preocuparea lucidă, meticuloasă pentru prezentarea acestei viziuni. *8 Poate cea mai influentă dintre antitezele moderne este cea stabilită de Nietzsche în Bie Geburt der Tragödie aus dem Geiste der Musik - 1872 (Nașterea tragediei din spiritul muzicii), cea dintre Apolo și Dionysos, cei doi zei ai artei la greci și cele două arte și procese artistice pe care le reprezintă: arta sculpturii și arta muzicii ; starea psihologică a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
În Întreținerea a doi bursieri, care au stat la pensionatul Colegiului Sf. Sava În anul școlar 1846-1847, arhiva Epitropiei Învățăturilor publice pomenește de suma de 4136 de lei. Întregul său patrimoniu livresc a fost donat aceluiași colegiu, biograful său, G. Dem. Teodorescu numindu-l pe Eufrosin Poteca, pe bună dreptate drept „unul dintre fondatorii Bibliotecii Statului și stipendiilor pentru elevii fără mijloace”. Generosul arhimandrit nu uită nici școala din satul său natal Nucșoara, Teleajen, județul Prahova, căreia Îi arvunește 100 de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
societate pentru cultivarea limbii române, in: Revista istorică, VII (1921), pp. 129-130. 82. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p. 163. 83. Arune pumnul, op.cit., vol. IV, 1, p. 37. 84. Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața și operile lui Eufrosin poteca (București, 1889), p. 57. 86. Iordache Mălinescu, precuvântare, in: petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia, (Buda, 1834). 87. I. Heliade-Rădulescu, Curierul românesc, no. 1, 8/20 april 1829. 88. N. Iorga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Caracteruri (București, 1825), p. 50. 95. Texte..., p. 44. 96. N. Iorga, op.cit., p. 61. 97. Adrian Marino, Iluminiștii și progresul, in: Lumea, 31/1965, pp. 21-23; idem, Iluminiștii români și progresul științei, ibidem, 20/1965, pp. 21-22. 98. G.Dem. Teodorescu, op.cit., p. 55. 99. Gr. pleșoianu, in: Marmontel, Aneta și Luben (București, 1829). 100. Adrian Marino, Din istoria teoriei «formelor fără fond», in: Anuar de lingvistică și istorie literară XIX, 1968, pp. 185-188; în ediția de față, pp. 151-156
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să fie omorât. Baba, care-l salvase la naștere, îi iese din nou în cale și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
își ia cal, haine și bani pornind în căutarea celei sortite. O fată atât de frumoasă încât la soare te puteai uita, /iar la dânsa ba, cu părul de aur, ca o zână, din Viteazul cu mâna de aur [G. Dem. Teodorescu], nu putea fi scoasă din casă afară din pricina unui zmeu, care de multe ori încercase s-o răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
între notarea muzicală a cântecelor și textul lor. Prezentând inițial lucrarea fără textele literare, V. a fost nevoit să le introducă la recomandarea Academiei. Proveniența acestora este diversă, multe fiind preluate din colecțiile lui V. Alecsandri, Simion Florea Marian, G. Dem. Teodorescu. Altele sunt reproduse din manuscrise și publicații, după cum există și texte adunate de V. însuși de la informatori selectați întâmplător, din mediile cele mai diferite. Culegătorul nu face totdeauna distincție între creația populară și cea cultă sau aceea orășenească, realizată
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
Sunt incluse și câteva poezii de Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova și Andrei Mureșanu. Dintre speciile populare predomină cântecele, urmate de balade, de colinde și texte la paparude. În afara baladelor cunoscute din colecțiile lui V. Alecsandri, S. Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, merită reținute câteva piese reprezentative culese din Banat. Între „idile” și „romanțe” V. nu face o distincție netă, iar la „jocuri populare” își trece adesea propriile producții. El a continuat să publice arii populare și între 1900 și 1908
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
1980; Orașul cu un singur locuitor, București, 1982; Înțeleptul la ora de ceai, București, 1984; Cafeneaua Pas-Parol, București, 1992; Țara lui Gufy, București, 1992; Angajare de clovn, București, 1993; Du Pain plein les poches, Lyon, 1994; Und was soll mit dem Cello geschehen?, Frankfurt, 1994; L’Histoire des ours panda racontée par un saxophoniste qui a une petite amie à Francfort, Lyon, 1995; Les Partitions frauduleuses. Petit boulot pour vieux clown, Paris, 1995; Trois nuits avec Madox, Carnières-Morlanwelz (Belgia), 1995; Les
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
semnează Constantin Bivolaru, Ion Caraion, Ion Coltofeanu, Lucian Dumitrescu, Traian Lalescu, Alexandru Lungu, George Popa, în a doua li se alătură Ștefan Crăciun, Vasile I. Lușcan, Nanu Măinescu, Marin M. Negulescu, Panait Nicolae, C. Pârlea, George Ion Popescu, Marin Sârbulescu, Dem. Gh. Nolla, Lucian Valea, iar în ultima apar nume noi: Aurel Fediuc, N. Milcu, D. Nestorescu, Ion Pena, Alcom Ion Tudor. Intenția vădită a publicației este de a grupa exponenții tinerei generații și de a face cunoscut scrisul unui grup
ZARATHUSTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290707_a_292036]
-
Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
asemănate” sunt cele de circulație universală, pe care autorul le distinge de proverbele „particulare”, românești. Spre deosebire de predecesori, el adoptă o clasificare după conținut aproape completă, având în vedere lumea concretă din care iau naștere proverbul, zicala, expresia citată. După G. Dem. Teodorescu, care în 1877 publicase Cercetări asupra proverbelor române, Z., un bun cunoscător al literaturii de specialitate a vremii, se ocupă în prefața primului volum și de problemele teoretice ale speciei: enunță câteva opinii despre geneza și importanța proverbelor, discută
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
de a pune în lumină frumusețea și bogăția limbii române și este considerată una dintre cele mai mari colecții de acest fel din cultura universală. SCRIERI: Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. (Proverbele românilor), îngr. C. Ciuchindel, pref. Mitu Grosu, 1959; ed. vol. I-II, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003. Repere bibliografice: Jan Urban Jarník, „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
literară, socială și artistică”. Redactor: Petre Locusteanu. Cum indică și titlul, numele cel mai frecvent întâlnit în sumar este al redactorului, prezent cu versuri, proza, comentarii diverse, cronică literară etc. Colaborează cu poezie Octavian Goga, G. Topîrceanu, Cincinat Pavelescu, Mircea Dem. Rădulescu, Victor Eftimiu, George Gregorian, proza aparține lui B. Delavrancea (nuvelă Sadi-El Mahib), D. D. Pătrășcanu (Candidat fără noroc), H. G. Lecca, Al. Cazaban, I. C. Vissarion, G. Diamandy, iar fragmente de încercări teatrale dau Ion Peretz (Domnul Tudor) și Oreste (Rugăciune
ZIARUL MEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290734_a_292063]
-
referință: Über das vergleichende Sprachstudium in Beziehung auf die verschiedenen Epochen der Sprachentwicklung, 1820; Über die Aufgabe des Geschichtsschreibers, 1821; Über die Entstehung der grammatischen Formen und ihren Einfluss auf die Ideenentwicklung, 1822; Über die Buchstabenschrift und ihren Zusammenhang mit dem Sprachbau, 1824; Über die Sprache der Südseeinseln, 1828; Über die Verschiedenheit des menschlichen Sprachbaus und ihren Einfluss auf die geistige Entwicklung des Menschengeschlechts, Königliche Akademie der Wissenschaften, Berlin, 1836 (trad. rom. Despre diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reputației Slovaciei (S.P. Ramet, op. cit., p. 141; F. Hoppenbrouwers, "Nationalistic tendencies in the Slovak Catholic Church", Religion in Eastern Europe, Princeton Theological Seminary, Princeton XVIII/6, decembrie 1998, acces la 2 februarie 2002; J. Zentko, "Beziehung zwischen der Kirche und dem Staat in der Slowakei in den Jahren von 1992 bis 2000", 2000, acces la 1 martie 2003, www.kath-theologie.uni-osnabrueck.de/ lehrende/ spieker/projekt/symposion/zentko.pdf, p. 4). 32 F. Hoppenbrouwers, op. cit. 33 Ibid. 34 P. Fiala, op. cit., p.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Criticism. A Short History, New York, 1957, pp. 749-750. 7. Adolf von Hildebrand, Das Problem der Form in der bildenden Kunst, ed. a Ill-a, Strassburg, 1901. Vezi, de asemenea, Hermann Konnerth, Die Kunsttheorie Conrad Fiedlers, Munchen, 1909 ; Alois Riehl, Bemerkungen zu dem Problem der Form in der Dichtkunst, în Vierteljahrschrift fur wissenschaftliche Philosophic, XXI (1897), pp. 283-306, XXII (1898), pp. 96-114 (o aplicare a noțiunii de pură vizibilitate la literatură); Benedetto Croce, La teoria dell'arte come pura visibilită, în Nuovi saggi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Literaturwissen-schaft, în Zeitschrift fur Asthetik, XXVIII (1934), pp. 254-260. 11. August Wilhelm Schlegel, Uber dramatische Kunst und Literatur, 3 vol., Heidelberg, 1809-11 ; Friedrich Schlegel, Geschichte der alien und neuen Literatur, Viena, 1815; Friedrich Bouterwek, Geschichte der Poesie und Beredsamkeit seit dem Ende des dreizfehn-ten Jahrhunderts, 13 vol., Gottingen, 1801-19; Simonde de Sis-mondi, De la litterature du midi de l'Europe, 4 vol., Paris, 1813; Henry Hallam, An Introduction to the Literature of the Fifteenth, Sixteenth, and Seventeenth Centuries, 4 vol. Londra, 1836-1839
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
populare) : V. Alecsandri, Poezii popiilare ale Românilor, 1852-1853, ultima ediție București, 1966 (apărută si în traducere franceză, Paris, 1855 și germană, Berlin, 1857) ; B. P. Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Bucureștij 1878-1881, 3 voi. (mai ales voi. al II-lea) ; G. Dem Teodorescu, Poezii populare românești, București, 1885 ; Ion Urban Jarnik, Basmele românilor, București, 1895 ; luliu Zanne, Proverbele românilor, 10 vol., București, 1895-1903, reeditat selectiv, București, 1959 (l voi.) ; Tudor Pamfile, Cîntece de țară, București, 1913, reeditat București, 1960 ; Ov. Densusianu, Flori
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
român comparat, București, 1929 ; idem, Aromînii, sinteză etnografică, istorică și filologică, București, 1932 (primele două lucrări ale lui Papahagi au rămas litografiate) ; Marcu Beza, Paganism in Rumanian Folklore, London, 1928 ; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumănischen Mărchen und Mărchen Varianten. Nach dem System der Marchentypen Anti Aarnes, Helsinki, 1928; N. Cartojan, Cărțile populare în literatura română, 2 vol., București, 1929-1938, sinteză de aceeași valoare cu cea a lui C'. Șăineanu, pregătită prin numeroase "monografii" ale unor cărți populare, pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
delegatul român Ardeleanu (Nicolae Goldberger) la Congresul Internaționalei Comuniste din 1935, care a arătat că unii dintre lideri „au o mentalitate antifascistă”. De asemenea, o primă conlucrare cu elementele de conducere ale P.N.Ț. a avut loc prin participarea lui Dem. Dobrescu la acțiunile întreprinse pentru apărarea lui Petre Constantinescu-Iași, la conferințele antifasciste și antirăzboinice organizate, în realitate, de mișcarea comunistă. Asupra mișcării comuniste, D.G.P. a elaborat constant materiale de analiză și sinteză, care au arătat atât apartenența mișcării la directivele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]