2,891 matches
-
evaluării modificărilor principalelor simptome psihiatrice sub tratament. Este larg răspândită pe plan internațional atât în forma sa completă cât și sub diferite subscale sindromice: de depresie (Montgomery și Asberg), de anxietate (Tyrer), de schizofrenie (Montgomery et al, 1978) sau pentru demență (Waintraub, 1993). Subscala pentru schizofrenie comportă 12 itemi, este intitulată Schizophrenia Change Scale sau SCS și explorează esențialmente simptomatologia pozitivă. Este totuși necesară utilizarea CPRS-ului în ansamblul său atunci când se dorește efectuarea acestor tipuri de evaluări (mai ales itemii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
va ¨mîngîia¨ o barbă imaginară, în timp ce francezul se va rade; * pentru a se autodesemna, japonezul își va atinge vîrful nasului, iar europeanul pieptul. Invers, același semnificant capătă în culturi diferite semnificații diferite: * atingerea tîmplei cu degetul arătător semnifică în Franța demența, dar în Olanda inteligența (în Olanda va trebui atins mijlocul frunții pentru a semnala nebunia); * cercul format din degetul mare și arătător semnifică în America O.K. iar în Rusia beția, în Japonia banii, iar în Brazilia o obscenitate (evident
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în această luptă absurdă pentru vârful piramidei sociale, nimeni nu mai cunoaște nici mamă, nici tată, nici copil, luptă pe viață și pe moarte, doar pentru sine. Adică pentru propriile ambiții și interese. Pentru orgoliul personal, pentru vanitatea împinsă până la demență. Speranța românului, s-a transformat ca într-o nepoveste, din zâna zorilor, în muma pădurii. Ori în spaima ciorilor. Românul încă așteaptă....ce mai așteaptă? Nu mai așteaptă nimic, zic unii. Și, când nu mai ai nimic de așteptat, ești
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de atunci o anumită deschidere spre Vest. Iugoslavia pornise deja în această direcție și ar fi putut foarte bine să se integreze rapid. De fapt erau deja integrați, de aceea îmi vine atât de greu să înțeleg actul lor de demență colectivă. Pentru că Iugoslavia era, dintre toate aceste țări est-europene, de departe cea mai integrată. S. A.: Și acolo, migrația în masă a forței de muncă fusese motorul dezvoltării, pe lângă sistemul de proprietate mixtă și "semiliberă întreprindere", precum și ajutorul economic american în schimbul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
înscenarea unui proces, dacă persistă. Peste amărăciunea lui (nu ne e greu s-o închipuim), peste inconvenientele de ordin practic peste noi (procurarea cărților), domină, o dată mai mult, impresia că țara asta a devenit pradă unui nebun care-și suprapune demența personală peste aceea inerentă oricărui comunist"84. Ultima măsură duce la dizolvarea timidei solidarități a scriitorilor, înscriși de acum în lupte personale. Disputele vechi dintre grupuri, alianțele de interes specifice vieții literare românești, revin pe primul plan. "Tezele" au fost
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în abisul lăuntric. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în poezia studiată Întreaga poezie a lui „Bacovia, poetul de plumb“ este „un solilocviu pe muche de cuțit, între luciditate și demență; ca și pe marii romantici, amorul și moartea îl obsedează, dar fără patetism retoric“. Această opinie critică formulată de către Pompiliu Constantinescu evidențiază, cred eu, nu numai două dintre temele poeziei Plumb, ci și noutatea viziunii bacoviene, în ruptură cu idealismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că procentul bolnavilor afectați de psihoze ar fi rămas constant în timp, dar datele existente lasă impresia că nu sunt suficient de verificate istoric. Ceea ce constituia pentru psihiatrii secolului al XVIII-lea și chiar al XIX-lea un caz de demență precoce (schizofrenie) nu poate fi identificat totdeauna cu ceea ce înțelege prin schizofrenie psihiatrul contemporan. Aceeași observație este valabilă și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
116 221 209 349 1119 Manie 180 82 98 70 62 490 Melancolie 139 141 52 50 42 425 Oligofrenie 212 192 183 171 160 1018 Delir 19 22 24 7 2 74 Altele 38 41 98 112 88 376 Demență precoce 42 40 39 121 *Reconstituit (arhiva A.S.I.) Ospiciul de la Mănăstirea Golia Mai vechi decât Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, deși situat în însuși centrul Iașului sau poate din acest motiv ospiciile fiind plasate, din considerente tacite, în zone retrase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
l-au cunoscut imaginea unui excelent conferențiar. A colaborat, în îndelungata sa activitate, la reviste românești și străine dintre cele mai importante. Dintre lucrările publicate, cităm articolele sale din revista Spitalul ("Nebunia lui Eminescu", "Nevropatia în antichitate", "Confuziunea mintală și demența precoce", din România Medicală ("Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii și științei"), din Revista științifică Adamachi ("Ce-i real și posibil în therapia sterilisans magna și în general în criminologie din București). A colaborat, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
25. Zosin P., Nevropatia în antichitate: neurastenia, paralizia generală și alcoolismul pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903, pp. 12-19. 26. Zosin P., Nebunia lui Eminescu, în revista Spitalul, nr. 11, 1903. 27. Zosin P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904 29. Zosin P., Dare de seamă despre mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Mănăstirea Neamțu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a Școlii de la Socola semnifică depășirea gândirii anatomo-clinice și abordarea unei gândiri biologice, în special biochimice. Gândirea anatomo-clinică, cu relații precise între cauza anatomică și efectul patologic era aplicabilă unui sector restrâns (în psihiatrie, în special, foarte restrâns, doar la demențele organice). Etapa interpretării biochimice a luminat câmpul etiologic și a permis conturarea unor noi premize terapeutice, fiziologice. Sub aceste incidențe, psihiatria se apropie progresiv de biochimie. În cadrul procesului respectiv, una din căile cele mai moderne era optica endocrină. Enorma cantitate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
două etape diferite din îndelungata sa carieră. Volumul "Biologia vârstelor" încununează această operă. În concepția lui C. I. Parhon formulată în 1923, psihozele bătrâneții reprezintă o accentuare patologică a unor trăsături specifice vârstei. "Cea mai caracteristică psihoză a bătrâneții este demența senilă scria el în 1933. ea reprezintă de fapt o fază mai avansată a ceea ce se numește psihologia bătrâneții. Întâi se observă o scădere a capacității de a crea, de a combina, de imaginație, de critică, o micșorare progresivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a nu lăsa loc decât sentimentelor egoiste în legătură cu necesitățile imediate (alimentație, tutun). Se observă foarte adesea un sentiment de nemulțumire pentru tot ce este nou, stări de anxietate și avariție"141. Chiar în sumarul concluziv al lucrării autorul insistă: "Patogenia demenței senile este aceeași cu a bătrâneții". Ca substrat biologic și anatomopatologic autorul menționează ipoteza unei intoxicații cu produse de dezasimilare. Tiroidele au un aspect hiperfuncțional (atrofia veziculelor, scleroza). Suprarenalele au un aspect hiperfuncțional. Testiculii au un aspect atrofic. Ficatul, pancreasul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
marile sindroame psihice. Cea mai importantă lucrare din această categorie ni se pare a fi "Câteva cuvinte asupra patogeniei și tratamentului psihozelor endogene". Abordând problema unor psihoze endogene, el reia vechea sa teorie referitoare la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în plus, ipotezele pe care le formulează cu această ocazie despre "demența precoce" (schizofrenia), pe care o abordează cu denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
teorie referitoare la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în plus, ipotezele pe care le formulează cu această ocazie despre "demența precoce" (schizofrenia), pe care o abordează cu denumirea de "sindromul schizofrenic". " Într-adevăr, afirmă C. I. Parhon, avem a face cu o entitate morbidă. Este extrem de probabil că factorii diferiți pot realiza acest sindrom." Pentru C. I. Parhon schizofrenia este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din patogenia demenței precoce". În completarea acestor opinii, C. I. Parhon a introdus, în tratamentul schizofreniei, insulina în doze mici, în opoziție cu cunoscuta metodă de șoc hipoglicemic insulinic preconizată de von Sackel. În terapia maniei și melancoliei, C. I. Parhon, în spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se pot observa mai ușor fenomenele de descărcare motrice sau tulburările psihice care caracterizează accesele epileptice". Aceste idei, verificate experimental, au revenit și mai târziu în opera lui C. I. Parhon. C. I. Parhon nu excludea rolul tiroidei în determinarea demenței senile ("trebuie să ne întrebăm dacă insuficiența sau alte alterații funcționale ale acestei glande nu pot să aibă partea lor în determinismul psihozei amintite") și a fost unul dintre primii psihiatri care au stabilit, în unele cazuri de imbecilitate, o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Cercetări extinse au fost întreprinse în privința relațiilor dintre paratiroide și unele tulburări psihice. Ele constituie obiectul a numeroase comunicări, dar concluziile nu au fost concludente. "Alterația acestor organe în epilepsie este frecventă... Încă mai nesigur este rolul acestei glande în demența precoce și se poate afirma același lucru despre importanța alterațiilor ei în evoluția altor psihoze" ("Opere alese", p. 131). Mai târziu, C. I. Parhon a revenit cu noi cercetări privind eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
expresie au unei constituții particulare (favorizând apariția unor boli psihice), fie ca o expresie endocrină a bolii în cauză. S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient de concludente, deși alterațiile suprarenalelor la pelagroși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat, de asemenea alterații la nivelul suprarenalelor, dar nu s-au putut contura concluzii certe. Cercetări privind funcțiile glandelor la bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme, dar absența spermatogenezei a fost semnalată ca o regulă. Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme, dar absența spermatogenezei a fost semnalată ca o regulă. Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
p. 792. 101. C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]