6,757 matches
-
revitalizarea familiei tradiționale franceze. Dar se confruntă cu o problemă: în 2017 influență creștină și numărul creștinilor francezi șunt nesemnificative. În plus, criza demografică își spune cuvîntul. Secularismul a distrus vitalitatea demografică a europenilor și familia. Colapsul familiei și cel demografic o fac pe Le Pen să-și dea seama, de la o vreme, că nu își va putea obține voturile necesare, că vorbește pereților. Consecințe și panică post-electorala Între timp, francezii intra în panică. Își scot banii din bancă ori îi
SARACIA SPIRITUALA A LUI MICHEL HOUELLEBECQ [Corola-blog/BlogPost/93418_a_94710]
-
din istorie a unei societăți în particular și a unui popor în general este cauzată pe de o parte de ignorarea voită și agresivă față de periferiile sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de altă parte, de indiferența față de creșterea demografică a pauperizării sociale, lucru care determină popularea până la refuz al subteranului social. Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forță poate mătura fără opreliști regimuri politice, sisteme sociale aparent armonios articulate, dar și valori culturale construite cu greu
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
abia În al doilea rând. Interconectarea economică și multiculturalismul, cum am spune noi acum, reprezintă obiective urmărite de el cu perseverență, după cum există un mare număr de elemente constitutive ale unei viziuni integraționiste și În plan politic, social, religios, militar, demografic. Voi menționa câteva dintre ele, pentru ca, astfel, concluzia - pe care o voi formula Îndată - să se sprijine pe argumente solide. Nu spun incontestabile sau definitive. Istoria nu operează cu așa ceva, aici totul este temporar și revizuibil, Într-o suită nesfârșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
retragere strategică la sudul Dunării a armatei și administrației, viața economică și socială pe teritoriul fostei provincii a continuat în forme modeste, dar nu poate fi vorba de o părăsire a teritoriului de către întreaga populație, lăsând în urmă un vid demografic. O problemă de interes științific a devenit, datorită unor cercuri interesate, o problemă politică de justificare a stăpânirii asupra unor teritorii românești. Deși puține, documentele istorice care dovedesc continuitatea dacică și daco-romană nu lipsesc în totalitate. Popoarele din jur i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înaintând prin părțile joase ale văilor, pe Berheciul superior și pe afluenții săi - Dunavățul și Dunaviciorul. Trebuie să facem precizarea că în tot evul mediu românesc, populația din Colinele Tutovei a fost rară, iar atunci când a fost înregistrată geografic sau demografic, multe așezări nu au fost consemnate. Chiar în harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir și tipărită în Olanda în 1737, în Colinele Tutovei au putut fi identificate 25 de așezări; mai bine apar în hartă limitele ținuturilor, a inutului Tecuci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un preot sau un dascăl, așa cum se obișnuia prin satele Moldovei. Când s-au organizat comunele, după reforma administrativă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, satul Fruntești pierduse întâietatea, satul Lunca, așezat într-o poziție centrală și în plină expansiune demografică, a devenit centru de comună. La început, s-au ales primarii din Fruntești, apoi, când s-au impus primari din Lunca, satul Fruntești s-a simțit izolat în cadrul comunei, izolându-se și considerându-se superior celorlalte sate. Ca peste tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nicolai Grămadă, O sută de ani de la cea dintâi împroprietărire a sătenilor în Bucovina, în Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1935. 43 Vasile Balș, Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice, 1780, în „Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice”, Editura Academiei Române, București, 1998, p.56-57 și 349. 44 Arhiva Primăriei Filipeni, loc.cit. 45 Ibidem 46 Nu se cunoscă trei nume dintre cei din categoria cu 4 boi, tabelele fiind rupte în partea de jos. S-ar putea ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
între anii 1711-1812, timp de o sută de ani, au avut loc șase războaie între Imperiul șarist (Rusia) și Imperiul Otoman (Turcia), toate desfășurate pe teritoriul rilor Române (Moldova și țara Românească) care au avut urmări grave asupra situației economice și demografice din teritoriul românesc. Imperiul șarist își ascundea politica expansionistă sub masca eliberării popoarelor creștine din Balcani de sub stăpânăirea Porții Otomane, iar această politică „a prins”, Rusia având mulți susținători în șările Române. Intenția Rusiei de a ocupa atât Moldova cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a pusă porecla, ocupația, un defect sau numele de botez urmat de numele tatălui. Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările sociale și demografice: dispariția satului de răzeși Filipeni, transformarea lui în sat de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni. Recensământul înregistreaz situația demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria Rosetti, născută înainte de 1762 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau numele de botez urmat de numele tatălui. Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările sociale și demografice: dispariția satului de răzeși Filipeni, transformarea lui în sat de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni. Recensământul înregistreaz situația demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria Rosetti, născută înainte de 1762 și decedată în 1794): - 30 toată suma caselor - 7 scădere rufeturile, însă: - 2 slugi - 2 nevolnici - 2 văduve - 1 vornică 23 rămași birnici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația militară care diversifică peisajul demografic:agricultori: 900 - meseriași: 30 - comercianți: 13 - liber profesioniști: 45 - muncitori: 6servitori: 30 - infirmi 10 (7 bărbați și 3 femei) - milițieni: 140 - rezerviști: 59 în perioada 1891-1896, numărul celor care plăteau impozite era de 443, cifr care reprezintă capi de familie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie 1912 Recensământul din 1912 completează cunoștințele despre localitățile țării, adăugând o „Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști care, până atunci, fusese comună aparte sau făcuseră comună cu Gloduri (Izvorul Berheciului) sau cu Obârșia. Rezultatele înregistrate în 1912 pot fi comparate cu cele înregistrate în 1899, când a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înregistrate în 1912 pot fi comparate cu cele înregistrate în 1899, când a avut loc un recensământ general: VIII. 3 Populația comunei Filipeni reflectatș în Recensșmântul General al populației României din 1930 Recensământul populației din 1930, lucrare complexă, reflectă situația demografică a României după realizarea Marii Uniri din 1918, lucrare amânată mai mult timp din cauza condițiilor interne nefavorabile, când erau alte priorități, legate de sudarea teritoriului, de unificare a legislației, dar și de condiționările socioeconomice (mișcări sociale, reforma agrară, criza economică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
externe nu erau favorabile; asupra României exercitându-se presiuni în legătură cu datoriile de război, împrumuturi, revizionismul vecinilor: URSS, Ungaria și Bulgaria etc. În 1930 recensământul populației n-a mai putut fi amânat, era necesar pentru a se cunoaște cu precizie potențialul demografică și forța productivă a țării, 310 cunoașterea sporului demografică după aportul provinciilor unite cu România: Basarabia, Bucovina și Transilvania. România crescuse teritorial de la 137.000 km2 în 1914, la 295.049 km2 la 1 decembrie 1918, iar ca populație înregistrează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în legătură cu datoriile de război, împrumuturi, revizionismul vecinilor: URSS, Ungaria și Bulgaria etc. În 1930 recensământul populației n-a mai putut fi amânat, era necesar pentru a se cunoaște cu precizie potențialul demografică și forța productivă a țării, 310 cunoașterea sporului demografică după aportul provinciilor unite cu România: Basarabia, Bucovina și Transilvania. România crescuse teritorial de la 137.000 km2 în 1914, la 295.049 km2 la 1 decembrie 1918, iar ca populație înregistrează o creștere de la 7.250.000 locuitori la 14
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Evident, erau absolvenți cu studii superioare din comuna Filipeni, dar nu locuiau în comună. Eram printre țările cu cel mai mare număr de analfabeți, oricât efort s-a făcut după 1918 pentru dezvoltarea învățământului. VIII. 4 Reducerea constantă a evoluției demografice Evoluția demografică în satele comunei Filipeni se integrează situației generale din țară. Încă din 1970 se constată o evoluție regresivă a natalității, deși până în 1990 se înregistrează constant o creștere absolută a populației înregistrat de la recensământul din 1930 până în 1990
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
absolvenți cu studii superioare din comuna Filipeni, dar nu locuiau în comună. Eram printre țările cu cel mai mare număr de analfabeți, oricât efort s-a făcut după 1918 pentru dezvoltarea învățământului. VIII. 4 Reducerea constantă a evoluției demografice Evoluția demografică în satele comunei Filipeni se integrează situației generale din țară. Încă din 1970 se constată o evoluție regresivă a natalității, deși până în 1990 se înregistrează constant o creștere absolută a populației înregistrat de la recensământul din 1930 până în 1990 (23.206
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă îmbătrânită, ceea ce explică, în bună măsură, rămânerea unor întinse suprafețe în stare de pârloagă. Exemplificăm situațiile semnalate prin indicarea populației pe comună și în fiecare sat în parte, ceea ce ne va da posibilitatea să facem comparații utile cu situația demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la recensământul din 1912 cu cea înregistrată după 90 de ani, în 2002, vom constata că, în 1912, comuna Filipeni (satele Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea Boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 2002 la 1189, din care 19 alimentate cu apă, cu canalizare proprie, 1086 cu instalație electrică, cu un număr de 2732 camere de locuit, în suprafață de 42.989 m2, bucătării 787 și 18 băi. Din punct de vedere demografic, comuna Filipeni reprezintă 0,3% din populația mediului rural. Ponderea localităților componente în populația totală este următoarea: n valoare absolută, pentru perioada 1966-2002, populația totală a scăzut cu 974 persoane, cu o rată medie anuală de 10,9%. Pentru perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezați cu învoială pe moșia boierească care avea 18-20 capete de vite, aveau livezi și vii și, deci, nu se punea problema mâncării. Condițiile economice și politice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care adăugăm cauze demografice, au făcut alimentația în familiile țărănești cu pământ insuficient, să devină o problemă. În momentul în care tot mai multe familii n-au mai avut vite, alimentația a îmbrăcat aspecte tragice: apariția bolilor datorate malnutriției, distrofia copiilor, anemiile, mortalitatea infantilă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secol, totul se va schimba în multiple direcții, deloc greu de anticipat. După ce le-am evocat în câteva rânduri la începutul acestei introduceri, iată acum și un rezumat de câteva pagini al prezentului eseu. Totul va începe printr-o revoluție demografică. Exceptând cazul cine știe cărei catastrofe de proporții, în 2050, Pământul va fi locuit de 9,5 miliarde de oameni, așadar cu 3 miliarde mai mult decât azi. Speranța de viață în țările cele mai bogate se va apropia de 100 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
târziu, în 753 î.e.n. - în vreme ce minuscula Atenă este pe cale să devină una dintre cele mai influente puteri ale lumii, nu atât prin armatele sale, cât prin ideile și operele ei de artă -, în China, de departe cea mai mare putere demografică a momentului, împărații Zhou se sfâșie între ei după ce și-au împărțit imperiul în mai multe regate combatante; în acest timp, pe un alt țărm al Mediteranei, pe fondul unei indiferențe generale, se pun bazele unui nou oraș: Roma. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
partea cea mai importantă a bogățiilor lumii, continuă „hora” imperiilor: mongolul Genghis Han, apoi turcul Tamerlan edifică imperii imense, care se întind de la Pacific până sub zidurile Vienei. Le conduc tot ca nomazi, prin mijlocirea forței și a fricii, copleșind demografic și economic lumea, băgând groaza în europeni, care se așteaptă ca în orice clipă să vadă aceste imense armate apărând la orizont. Apoi această primă formă de organizare negustorească șovăie: insecuritatea din Asia încetinește schimburile la foarte mare distanță; răcirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
active la întreprinderile cotate, gestionând activele unor particulari, și nu doar pe cele ale actorilor financiari. Ele își asumă deseori riscuri nelimitate și se hazardează în pariuri asupra riscurilor fără a dispune de suficientă finanțare! Centrul de gravitație economică și demografică al Statelor Unite se deplasează din nord-est înspre sud-vest: în 2006, California a fost primul dintre state în privința PIB-ului î13% din PIB-ul american pentru 12% din populație) și se află pe locul șase în lume, în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]