2,957 matches
-
adevărate. Am căutat dovezi ale gândirii responsabile în afirmațiile critice pe care le-au făcut intervievații. Am definit, astfel, afirmațiile critice drept afirmațiile care faptele evidente. Această reacție se poate referi la orice situație (de pildă, la stilul părinților) atâta vreme cât denotă un act de judecată sau de evaluare din partea vorbitorului. Afirmațiile de acest tip reflectă gândirea critică și, astfel, poate fi clasificată ca gândire responsabilă. Ele sunt responsabile în măsura în care vorbitorul își exersează o capacitate de a evalua evenimentele în mod independent
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
elementele formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează nu este completă, fiind prezentată doar ca exemplu. Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul de expectanță a unui eveniment anume. Verbe ce denotă activități mentale de genul am crezut, am înțeles și am observat că, ar putea indica măsura în care o experiență este conștientizată și unui proces mental. Numirea coordonatelor temporale și spațiale poate fi un indicator al intenției de a păstra
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Flavius, Guilelmus Ockam, Pico della Mirandola, Toma d’Aquino, Laurentius Valla. Aproape că se poate spune că tot ceea ce era piesă rară în materie de execuție tipografică sau reprezenta o tipologie culturală a Europei l-a atras pe Batthyăny și denotă translația, cunoașterea și comunicarea unui homo europaeus modern. Și ce altceva am putea să gândim despre savantul episcop care dorea, prin institutul astronomic și prin biblioteca sa, să creeze un prim centru de cercetare științifică în Transilvania? Intențiile lui erau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
elevii școlii franciscane, parte circulând în diverse zone ale Europei mediane și ale aceleia Est-Centrale; între ele, am identificat un excelent Atlas compendiaris seu ita dictus scholasticus minor in usum erudiendae juventutis adornatus Excudentibus Homanianis Heredibus, editat la 1758. El denotă interesul și posibilitățile celor tineri de a cunoaște geografia lumii, deschizându-li-se și astfel orizontul, șansa comunicării, a descoperirii celor mai de seamă centre de cultură și de cult, de știință, a centrelor economice, politice, administrative ale Europei și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
foto sau video (eventual digitale), ale căror produse (fotografii, secvențe filmate) pot fi inserate în economia portofoliului. Datorită eterogenității și numărului mare de piese, elevul trebuie să recurgă la o organizare minimală, plecând de la anumite criterii de clasificare, ele însele denotând un grad de implicare și prelucrare a informațiilor de bază. Pe parcurs, poate ajunge la noi ordonări, structurile compuse devenind relevante la un moment dat. De un real interes pot fi indexurile construite de elevi sau adnotările ce se pot
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai mult decât pe noi”. În fine, Maria Magdalena se vede Învestită cu o funcție misionară, ea legitimând astfel răspândirea curentelor gnostice În paralel cu cel ortodox, petrinic. Faptul că o evanghelie Întreagă a fost așezată sub autoritatea numelui său denotă respectul de care personajul se bucura În rândul gnosticilor. Chiar dacă nu ea a redactat apocrifa respectivă, figura sa l-a inspirat de la primul până la ultimul cuvânt, propunând un scenariu soteriologic alternativ scenariului apostolic legitimat de Biserica principală. Cât despre Evanghelia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din verbul prodidomi. Îl folosește o singur dată, În capitolul 6, când Înșiră numele apostolilor aleși de Isus: kaˆ 'IoÚdan 'Iskarièq, Öj ™gšneto prodÒthj („și pe Iuda, care a devenit trădător”). Aici sensul termenului e clar acela de „trădător”. El denotă deja o maturizare a discursului despre Iuda, proces asupra căruia voi reveni mai Încolo. În rest, și Luca are peste tot verbul paradidomi, nu prodidomi, ca toți ceilalți evengheliști. Ca urmare a tuturor acestor explicații și În consens cu specialiștii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o definiție directă de genul „securitatea este... și se poate măsura astfel...”. De altfel, În majoritatea analizelor despre securitate se vorbește mult În jurul conceptului și mai puțin despre ceea ce este el de fapt. Acest lucru nu este neapărat negativ, ci denotă ideea că securitatea este dependentă de contextul spațial și temporal al obiectului său (Krause și Williams, 1997) și poate fi un act, o practică mai degrabă decât un lucru În sine (Buzan et al., 1998). 5.3. Studiul critic al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
penel, cu reflex bizantin, ca la Adrian Maniu, povestesc despre o inocentă iubită. În fine, iubirea apare ca dar neorgolios și jertfă de sine, într-un poem cu adieri de franciscanism. Cu „un accent frumos” (G. Călinescu), tradiționalismul lui B. denotă și o fericită petrecere pe la școala modernă. SCRIERI: Darul voievozilor, Craiova, 1925; Prour pentru porți uitate, Craiova, 1934. Traduceri: Elena Văcărescu, Contesa de Noailles, Miresme de departe, Câmpulung Muscel, 1927 (în colaborare cu A. Pop-Marțian). Repere bibliografice: C. D. Fortunescu
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
orice tentativă de romanțare, de lansare în supoziții, valorificând fiecare amănunt cu precauție și discernământ critic, acordând fiecărei afirmații un suport documentar indubitabil. Totuși, exegezele lui B. nu sunt niște expuneri monotone și aride. Evocarea biografiei celor doi mari creatori denotă vibrație interioară, incitând permanent interesul și sensibilitatea cititorului. B. prezintă procesul formativ al personalității lui Lucian Blaga, al devenirii sale ca om, ca poet și filosof, în conexiune cu realitățile înconjurătoare, cu epoca în care a trăit și cu oamenii
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
un specialist de prestigiu. Pentru decriptarea sensurilor operei, B. folosește predilect demersul impresionist și pe cel al criticii istoriste, la care se adaugă în formularea judecăților estetice, și alte metode critice, cele sociopsiho-biografice, printre altele. Stilul nu evită metafora temperată, denotând implicarea uneori puternică, dominantă chiar a emoționalității, turnată însă mai totdeauna în expresii calme. Căci poeziile din placheta Dolores (1941), juvenile notații sentimentale, ori impresiile de călătorie din Jurnal italian (1973) și, mai apoi, din Itinerare paralele (1981), impregnate și
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
sa, care nu se dezminte, este aceea a unui conservator. Ambiția lui este aceea de a-și însoți demersul analitic și cel istoriografic prin considerații teoretice (Sine ira..., 1971, Noi și clasicii, 1975, Antract, 1979). Lecturile fidele, pline de bun-simț, denotă o înclinație spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și valoare, tradiție și inovație ș.a.). Criticul, pus pe disocieri, își propune să clarifice o noțiune sau alta, combătând
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
Romanul de mistere în literatura română (1981). Urmează romanul Orașul la ora amintirilor (1984), în care tema obsedantului deceniu este ilustrată prin personaje din medii diferite; sunt de evidențiat aici claritatea demersului narativ, dinamismul acțiunii. Câmpia nu este singură (1986) denotă influențele romanului sud-american, în folosirea planurilor narative multiple și îmbinarea fantasticului cu oniricul și realismul. Romanul vrea să fie reprezentarea etosului unei colectivități rurale, confruntată cu istoria. Aproapele nostru trădează (1992), subintitulat „roman semipolițist”, folosește tehnici ale prozei moderne (textualism
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
greșită a vieții are la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi conforme cu natura eului personal. Am prezentat mai sus aspectele atitudinii active. Ne vom ocupa În continuare de aspectele atitudinii pasive. Atitudinea pasivă denotă o slăbire a intereselor individului, o voință slabă, nehotărâre În acțiuni. Toate aceste trăsături, care sunt expresia unei personalități slabe, se vor reflecta În atitudinile față de viață, În modalitatea de utilizare și de realizare a acesteia de către persoana respectivă. De
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoanei În cauză. Atitudinile pasive orientate către lume și viață ale unui individ sunt reprezentate de amânarea acțiunilor sau chiar refuzul de a le efectua, negarea importanței acestora, abandonarea unor acțiuni Începute sau În curs de desfășurare etc. Această atitudine denotă, pe de o parte, o slabă motivare a persoanei, iar pe de altă parte, incapacitatea acesteia de a putea susține o acțiune, de a o finaliza. Condiția realizării În viață, a mulțumirii de sine, este dată de modul În care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mai cunoscute în rândul copiilor străzii sunt SIDA (66,7% dintre cei chestionați o menționează), sifilisul (menționată de 64,4% dintre copii), gonoreea (25,9%) și HIV (distinct, menționat de 13,3%). Echivalarea infecției cu virusul HIV cu boala SIDA denotă lipsa de informații corecte, dar și stereotipurile existente. Pe de altă parte, 15,6% dintre ei nu pot menționa nici o infecție cu transmitere sexuală! De asemenea, sunt menționate alte boli care nu sunt transmisibile pe cale sexuală dar care probabil sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cei care au răspuns au afirmat că nu apar semne vizibile, persoana infectată cu HIV arătând normal. Acestea reprezintă premisa pentru comportamente sexuale cu risc ridicat de infectare. 40,7% dintre subiecți nu au putut identifica un singur simptom, ceea ce denotă superficialitatea informațiilor pe care le dețin! Simpla recunoaștere/enumerare nu este echivalentă cu cunoașterea modalităților de manifestare ori a evoluției. Acest procent crește la 63,7% atunci când li se solicită să menționeze simptome ale altor infecții cu transmitere sexuală. ● Testare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în timp ce alții menționează aspecte care nu asigură protecția împotriva infectării (să cunoști bine partenerul, medicamente, respectarea regulilor de igienă corporală sau alimentară). 18,5% dintre copiii străzii chestionați nu știu nici un mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă nevoia de informare și conștientizare. Tabelul 4. Modalități de protecție cunoscute folosirea prezervativului 60,7% abstinența 8,9% relație stabilă 0,7% folosirea seringii de către o singură persoană 2,2% folosirea de mănuși când ai contact cu sânge 1,5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau câteodată nu o fac pentru că nu le place (23,7%) sau pentru că au impresia că își pot da seama cine are o infecție cu transmitere sexuală (15,8%) și atunci nu mai e necesară această măsură de protecție. Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
poate fi legată de dorința lor de a da răspunsurile așteptate de lucrătorii sociali sau de ceilalți în general, ca un semn că normele sociale se mai mențin în conștiința copiilor străzii, chiar dacă la un nivel redus. De fapt, aceasta denotă un nivel redus de conștientizare a riscurilor la care se expun, prin comportamentul pe care îl au. În ceea ce îi privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, răspunsurile sunt mai apropiate de ceea ce este dezirabil social. 48
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
poate discuta în familie. Tocmai această reticență a familiei îi îndreptă pe copii spre alte surse de informare, care dețin informații incorecte și marcate de stereotipuri și prejudecăți. Asistenții sociali ocupă un loc aproape nesemnificativ între sursele de informare, ceea ce denotă faptul că aceștia nu au reprezentat o sursă de informare/educare (fie că interacțiunile cu aceștia au fost foarte reduse, fie au fost centrate pe alte aspecte), sugerând faptul că se poate face mai mult în această privință. ● Căi de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
infecțiilor cu transmitere sexuală, în timp ce 11,8% identifică sângele, 8,1% sărutul și 5,2% folosirea în comun a seringii. 28,1% dintre copiii romi incluși în cercetare nu cunosc nici o cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă o lipsă acută de informații, dar și necesitatea de intervenție în sensul creșterii nivelului de informare și conștientizare asupra infecțiilor transmisibile pe cale sexuală. Tabel 7. Modalități de transmitere cunoscute contact sexual 66,7% prin sânge 11,8% prin sărut 8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
9%), adică în general semne exterioare, vizibile. Distribuția răspunsurilor la această întrebare sugerează faptul că cea mai mare parte a copiilor romi chestionați sunt convinși că pot recunoaște o persoană seropozitivă, confirmând un stereotip general răspândit. În același timp, aceasta denotă și etichetarea persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un simptom relevă lipsa de informații de substanță, arătând că ceea ce se cunoaște despre HIV/SIDA este la un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
7%), folosirea de mănuși la contactul cu sângele sau folosirea seringii de către o singură persoană (4,5%). 8,1% consideră că, pentru a te proteja, trebuie să păstrezi distanța fizică față de persoanele infectate, existând alții care identifică alte modalități ce denotă teama față de cei infectați și stigmatizarea pe care aceștia trebuie să o suporte. Un procent mare dintre copiii romi chestionați (23,7%) nu știu cum se pot proteja pentru a nu contracta o infecție cu transmitere sexuală. Anturajul (50,9%), școala (19
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]