1,243 matches
-
aici un pescar Urasima, dar să tot fi trecut șapte sute de ani de atunci." (Urasima Taro: încetinirea timpului Kernbach : 1978, pp. 373-375). (h2d) Toate ceasurile lui Paul par să meargă mai încet, inima lui bate mai lent, gândurile i se deapănă mai lent, totul merge mai încet din punctul de vedere al lui Peter. Paul, în schimb, nu observă nimic neobișnuit, dar, după ce călătorește un timp și apoi se întoarce pe pământ, el va fi mai tânăr decât Peter, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
copleșitor. Bărbații sunt în mod radical incapabili de iubire. Sau, atunci cînd iubesc, e prea tîrziu. Stilul și tehnicile diferă considerabil (deși discursul științific e prezent în ambele romane, digresiune pitorescă la Orsenna, schelet narativ la Houellebecq) unul încă mai deapănă fasturi baroce și ondulează printre anfractuozitățile sufletului; celălalt se povestește cu distanță față de sine, de-pasionează o dezbatere ce taie cu bisturiul nefericirile unei generații care nu mai termină de plătit revoluțiile trăsnite ale părinților șaizecișioptiști. Greu ți-ai putea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tehnica sugerării prin acumulare, înregistrând fluxul unei gândiri deja atinse de maladiv și surprinse la frontiera dintre veghe și vis, atunci când succesiunea de idei din ce în ce mai vagi pune stăpânire pe psihic: "o moliciune plăcută cuprinse nervii omului, și gândul începu să depene pe fusul conștiinței bolnave (subl. mea) mai rar și tot mai rar și înmuind treptat formele și colorile închipuirilor... Gheorghe... Noaptea Paștelui... Talhar... Ieșii... O crâșmă în miezul târgului... O dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
calitatea de creator intelectual a acestuia. Imaginea scriitorului-artist165 atent la toate detaliile operei sale de sorginte populară nu s-a impus cu ușurință. Cititorul era convins că are în față paginile unui povestitor humuleștean care șade pe o laviță și deapănă povești. Lucrurile nu stăteau diferit în cazul nuvelisticii lui Slavici. Privirea atentă a naratorului desprins din gura satului a fost adesea confundată cu perspectiva scriitorului șirian, fie doar din cauza apartenenței regionale comune a acestora. Lectorul trecea complet cu vederea construcția
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în 1954. El cercetător al stațiunii Suceava iar eu inginer la Direcția Regională Suceava. Îmi amintesc revederea întâlnindu-ne într-o bună zi în zona actualei clădiri ce adăpostește Direcția județeană silvică, ne-am așezat pe zona înverzită a șanțului. Depănând amintiri, deodată m-a întrebat dacă nu vreau să lucrez în cercetare. Din mai multe privințe acest lucru nu s-a realizat. Poate și datorită înclinațiilor unele spre activități agricole care nu necesitau prea multă concentrare, exactitate și continuitate în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
că este un neștiutor în cele lumești (portretele cocoșului și cotoiului). Jocul-enigmă generat de întârzierea ancorării devine foarte interesant aici: (8) Cocoșul, cotoiul și șoricelul Un Șoricel, prea tânăr și neumblat prin lume, rămase gură-cască...Sau să vedem anume cum deapănă chiar dînsul Mămicii ce-a pățit: "Trecusem munții ăștia ce mi-au stîrnit uimirea Și, ca un Șoarece mare, umblam încolo-încoace, când două dobitoace mi-au și atras privirea: întîiul blînd și pașnic, în totul plin de vrajă, au celălalt
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
uimire! Dincolo de politică, oricum mi-a rămas foarte drag și, când se întâmplă să ne întâlnim, mă bucur. Acum câțiva ani am vorbit la lansarea unei cărți de texte politice scrise de el foarte bine scrise! -, aici, în Iași. Am depănat, atunci, o mulțime de amintiri despre începuturi. Ale noastre, că frații de peste Prut o luaseră ceva mai din vreme, profitând de glasnosti-ul lui Gorby... Da, se cam adună amintirile în noi... Dorin Popa: Da, Iurie Roșca a fost mereu foarte
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
suntem împreună. Uneori ne întâlneam și cu Țuți, căutam un refugiu undeva, la o vie cu cramă, prin “Doi Peri”. Și în fața unui butuc gros, tăiat perfect orizontal, cu paharele pline de vin chilimbariu, pui fripți cu mămăligă și mujdei, depănam toți trei aduceri aminte din viața noastră, căci acum, dragă doamne, aveam cu ce ne lăuda. Aceste momente erau de neuitat. Aveau farmecul lor și când ne despărțeam, o făceam cu mare părere de rău, căci eram prieteni și frați
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
te unești cu Dumnezeu și se împlinește. Spaimele îți pier și mersul ți se schimbă, se face ușor ca și cum trupul n-ar avea greutate. — Nu știu. Sunt multe de spus. Aș vrea să le găsesc un capăt și să le depăn. Dar se învălmășesc toate. Nu știu cum să încep. — N-are importanță cum începi. Totul este să începi. De oriunde pornești, logica vorbirii te obligă să le cântărești pe toate și să le pui în ordine. Dă le drumul, mie sau oricui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin Știrbei. Vodă îl iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici. — Zamfira... Ei, ce mai face Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe fus pe vârtelniță, ce să facă, vrăji, asta face ea. Zice c-a dat leușteanul pe la grădinarii sârbi și ea s-a dus la Slobozie în mahalaua Broștenilor să adune leuștean ca să frece ușorul casei. Jupâneasa Marica, torcând la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe ieromonah, nu vrea să mă rănească spunându-mi adevăratele lui frământări. Îi este milă de mine..., nu-i rău nici așa. Și în mersul liniștit al dobitoacelor sub bătaia blândă a soarelui ce aluneca spre apus, călugărul începu să depene povestea sfântului pustnic și a leului pe care cuviosul l-a vindecat scoțându-i un ghimpe din labă; leul apoi, când sfântul s-a mutat din lumea aceasta, a plâns pe mormântul pustnicului până ce a murit și el. Au mers
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și se așezau în fața focului turcește. Cine le spusese să vină poate nici ei nu știau, dar veneau dintr-un sentiment de solidaritate sau de compasiune, ca la un fel de priveghi. Amintiri, povești vesele și triste prinseră a se depăna. Să fi fost adunați acolo cei trei prinți și încă douăzeci, douăzeci și cinci de bărbați de vârste diferite; printre ei însă nu era nici un Cantacuzin, și de acest lucru erau conștienți fiecare din cei prezenți. — Cum ar putea să fie? Că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Boca” Descriere: O mărturie a doamnei Aspazia Oțel Petrescu, fost deținut politic. Filmul ne redă povestea emoționantă a întâlnirii dintre doamna Aspazia Oțel Petrescu și Părintele Arsenie Boca. Una dintre elevele preferate ale lui Lucian Blaga, supraviețuitoare a temnițelor comuniste, deapănă acum, la 87 de ani, întâmplări despre Sâmbăta de Sus și despre „Sfântul Ardealului” petrecute în urmă cu peste 60 de ani. „Simțeai cum împreună cu Părintele cântă copacii, cântau păsările, trilurile lor se împletau cu cele ale psalmodiei părinților. Simțeai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorba, cu fapta, cu gândul, așa cum spune ea. Este și un pic haioasă. Trântește câte o vorbă de duh, când te aștepți mai puțin. De câte ori ne Întâlnim, stăm ore În șir de vorbă iar eu trebuie, musai, să o ascult. Deapănă amintiri din copilărie și tinerețe sau despre năzdrăvăniile noastre, când eram mici. Eu am răbdare cu ea, dar sora mea cea mică la care locuiește, Îmi spune că repetă aceleași povești zi de zi și nu mai are răbdare să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
se întețesc, furia cerului mă caută. În obrazul de argilă roșcată, cu porii mari, se deschid povârnișuri și văi, căderi abrupte, taluzuri tandre, coline arse de vânturi. Văd ceafa viguroasă, lobul îndelung ornamentat al urechii, ascult murmurul pe care îl deapănă, ca un ceasornic înfundat, lunecarea cadențată a trenului. Fruntea rugoasă a femeii, surâsul imaginar ; m-ar veghea, ocrotire maternă, ascunsă în muțenie. „Suflu înviorător e spiritul protector al ploii. Formează ceața, conduce norii și face să cadă apa care împodobește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
își dă seama de toate acestea, mâine nu va mai naște nici un gând, ci va fi grămăjoară de creieri morți, năpădiți de sânge închegat... Și totuși hârtia râdea pe masă, parcă ar mai fi fost vreo speranță undeva... Apostol Bologa depăna amintiri de prin romane și cronici, unde, în clipa supremă, sosește în goana calului solul aducător de iertare și de viață. Descoperirea îl bucură numai câteva clipe, pe urmă se înfurie și rosti răspicat: ― Voi muri negreșit peste... Peste câte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
civilă, n-are decât să pună mâna pe clanță și să plece... departe... să trăiască... Poate că nici santinela nu mai e pe coridor... Poate că afară îl așteaptă Ilona și Klapka și preotul Bote-anu. Dar, în vreme ce-și depănă nădejdile strălucitoare, ușa se deschise iar, și în prag se arătă preotul Constantin Boteanu, înalt, slăbuț, cu patrafirul pe piept, cu o carte subsuoară, cu crucea în mână. O clipă se uită blând, nedumerit, apoi intră, închise ușa și merse
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cultivat și cu resurse de imaginație), romanul se înalță în sfere de cunoaștere mai pretențioase, ceea ce-i dă substanță academică. Există însă și multă „viață” în tot ce se scrie; indiferent de modul de tratare, eroii, avizi de cunoaștere, își deapănă destinele : dramatice, ludice, cu moșteniri tradiționale, cu griji personale, cu fereală de cele rele, de ispită (Mașa își apără cu strășnicie puditatea, deși ar fi gata, gata să cadă în păcat!!). O carte plină de informație, plăcut prezentată, nu poate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
soție, odihnească-se în pace! - Odihna n-o s-o cunoască niciodată! Am eu grijă de asta, spuse Joan Maynard. Se instala apoi mai confortabil în scaun și adăugă, cu vocea caldă: - Povestește, dragul meu. Și soțul ei începu să-și depene povestea: - Când aveam zece ani, mă fascina pendula cea mare din hol. O s-o vedeți, la plecare. Într-o bună zi, am deschis ușița de jos și mă jucam cu pendulul. Atunci, am văzut că pe el erau scrise niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
De ce nu ești și tu cu celelalte surate ale tale și să colinzi zările? -O să iu sinceră cu tine și o să-ți spun ce lucru îngrozitor mi s-a întâmplat. Oftă și după o mică pauză începu să-și depene povestea ei. M-am împrietenit cu un șoim și acesta m-a dus în turnul din palatul reginei. Am crezut că îmi este prieten adevărat. Dar n-a fost așa. M-a învațat să fur bijuterii din casele oamenilor. Trebuia
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
anunțând la curtea domneasca și la Înalta poartă, cauza întârzierii, iar alaiul plecă să-și îndeplinească menirea și toate s-au împrăștiat, fiindcă se apropia vremea culesului grânelor, legumelor... apoi a fructelor și viilor până se așternea zăpada, când se depănau la gura sobei povești frumoase cu zmei, feciori de împărați, feți frumoși, Ilene Cosânzene și salvatori miraculoși, în timp ce, în altă cameră se năștea o fetiță minunată, ce va fi iubită de mama ei! Pe acele meleaguri existau legi dure printre
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ore matinale, când se crăpa de ziuă, după câte o noapte de pomină, sau de la treabă, dar niciodată nu am avut răgazul să ascult dacă se aud cocoșii cântând la mine în cartier. Am petrecut o noapte în casă, singur, depănând amintiri sau, mai bine zis, analizând amintiri, pentru că a depăna cred că se spune atunci când mai ești cu cineva. Eu am fost singur în noaptea asta, uite chiar la așa ceva nu mă așteptam. Am mai stat până dimineața, dansând, discutând
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
noapte de pomină, sau de la treabă, dar niciodată nu am avut răgazul să ascult dacă se aud cocoșii cântând la mine în cartier. Am petrecut o noapte în casă, singur, depănând amintiri sau, mai bine zis, analizând amintiri, pentru că a depăna cred că se spune atunci când mai ești cu cineva. Eu am fost singur în noaptea asta, uite chiar la așa ceva nu mă așteptam. Am mai stat până dimineața, dansând, discutând, jucând cărți, îmbătîndu-mă, făcând dragoste, călătorind, muncind, ba chiar și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
viața grea și dură reușești Numai dacă viitorul, prin muncă, îți clădești. Bunului coleg și prieten, C. Enea Trudind o viață ca învățător și ziarist, Ai dovedit că ești un vrednic normalist. Acum, când spre a treia „tinerețe” te îndrepți, Depeni amintiri și strănepoți aștepți. D-lui Dumitru Grumăzescu Sunteți un colecționar împătimit, Și om de afaceri iscusit. „Galeriile” sunt, în actuala conjunctură, O oază de frumos și de cultură. Amicului meu, prof. Ion Grigoraș Când în tinerețe-abia intram, Și cu
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]