KorAP: Find »[drukola/base=deporta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...139 >

3,462 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

evrei... Mi se pare Însă că centrul companiilor de muncă românești era În altă parte. Și acolo m-am Întâlnit cu evrei din partea de nord a Ungariei, care fusese luată de la Cehoslovacia. „Acolo” unde? Unde erați dumneavoastră, de unde ați fost deportați? - Din Cluj, că eu sunt născut la Cluj. La puține zile după ce am ajuns acolo s-a făcut deportarea. Deportarea tuturor evreilor din Cluj, precum și din toată Ungaria - atunci Clujul și partea de nord a Transilvaniei erau În Ungaria. Din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
De altfel același lucru s-a Întâmplat și cu cei evacuați din Kaufering, cei care n-au rezistat celor trei zile de marș. Cine nu putea să meargă era Împușcat. (septembrie 2002) „Noi figurăm ca prizonieri de război, nu ca deportați, ca să nu ni se dea despăgubiri” interviu cu Gross Alexandru (n. 1931) Mihai Vakulovski: Domnule Alexandru Gross, cu ce se ocupau părinții dumneavoastră Înainte de război? Alexandru Gross: Eu m-am născut la 17 iulie 1931 În comuna Topa Sâncrai - atunci

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
aici, uitați-vă, pe baza unei legi... Deci n-a fost Holocaust... Aici scrie că ați fost prizonier de război. Așa era Încadrarea pentru cei care au fost prizonieri de război. Pentru că, după legile internaționale, noi practic n-am fost deportați de statul român, ci de statul maghiar, că Ardealul a fost ocupat de unguri și noi am fost deportați de pe acest teritoriu. Aveți Întâmplări, cazuri pe care le-ați văzut și nu le puteți uita? Da, sunt... În Auschwitz, În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
război. Așa era Încadrarea pentru cei care au fost prizonieri de război. Pentru că, după legile internaționale, noi practic n-am fost deportați de statul român, ci de statul maghiar, că Ardealul a fost ocupat de unguri și noi am fost deportați de pe acest teritoriu. Aveți Întâmplări, cazuri pe care le-ați văzut și nu le puteți uita? Da, sunt... În Auschwitz, În lagărul E, după ce-am fost selectați pentru lagărul F, am fost duși În lagărul D - unii dintre noi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
dat un telefon și atâta am zis: „Mama!” - un țipăt și a venit repede. Așa ne-am Întâlnit. A fost ceva de neuitat. Ne-am regăsit și a fost pur și simplu o minune, că la Oradea, de unde am fost deportați aproape 30.000 de evrei, 10% s-au Întors și doar vreo 4-5 familii așa, ca a noastră, mamă, tată și fiu... A fost o minune că ne-am regăsit. (februarie 2003) „Buchenwald nu era un lagăr de nimicire” interviu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
descrie pas cu pas cum i s-a deschis viziunea despre lagăr. (februarie 2003) „Mi-au smuls pruncul din brațe și l-au pus pe șine” interviu cu Elisabeta Freundlich (cu două intervenții ale soțului ei, Andrei Freundlich, și el deportat În lagărele naziste) Mihai Vakulovski: Doamnă Elisabeta Freundlich, ce făceau părinții dumneavoastră Înainte de război și cum ați aflat de legile antisemite? Elisabeta Freundlich: Tatăl meu, născut la Satu Mare, era comerciant, avea o firmă angro de fier și coloniale, În Casa

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
39 În Ungaria s-a introdus cartela de alimente. În ’40 au cedat Ardealul și primul oraș ocupat a fost Satu Mare, unde-s născută eu. Și a Început calvarul. Au Început restricțiile (soneria, iese - n. n.) Andrei Freundlich: Eu am fost deportat din Cluj. Împreună cu familia? Eu n-am avut familie. Am avut două surori - s-au dus câte una. Și cumnații. Și Încă un frate de-al meu, care a murit acum patru-cinci ani În Israel. Ați fost deportați Împreună? Nu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
am fost deportat din Cluj. Împreună cu familia? Eu n-am avut familie. Am avut două surori - s-au dus câte una. Și cumnații. Și Încă un frate de-al meu, care a murit acum patru-cinci ani În Israel. Ați fost deportați Împreună? Nu, el era Într-un detașament de armată - a intrat ca soldat și acolo a rămas. Numai dumneavoastră ați fost deportat? Nu, am avut două surori cu câte o fetiță, iar sora mai mare a avut și un băiat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
cumnații. Și Încă un frate de-al meu, care a murit acum patru-cinci ani În Israel. Ați fost deportați Împreună? Nu, el era Într-un detașament de armată - a intrat ca soldat și acolo a rămas. Numai dumneavoastră ați fost deportat? Nu, am avut două surori cu câte o fetiță, iar sora mai mare a avut și un băiat. Ați fost Împreună? Nu, nu. Când am ajuns În lagăr eu m-am dus Într-o parte, iar ele - În camion. Care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
minune, a reușit să se infiltreze În cealaltă coloană. De obicei Însă, selecțiile au avut o amploare mai mare. Legat de asta, trebuie să amintesc că lagărul Auschwitz-Birkenau s-a Întins pe un teritoriu foarte vast. De fapt noi, cei deportați din Ardealul de Nord la Birkenau, am ajuns parte din marele complex Auschwitz, unde au fost amplasate camerele de gazare și crematoriile. Chiar și lagărul Birkenau se Întindea pe un teritoriu vast. Într-o parte a căii ferate au fost

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
S-a făcut o selecție? - De asta au avut grijă jandarmii maghiari, astfel Încât la plecare să nu ai nimic. - Este valabil nu numai pentru Transilvania, ci și pentru Budapesta? - Și pentru Budapesta este valabil acest lucru. După ce mama a fost deportată, nimic nu s-a mai găsit În casa noastră. Au fost luate. Să știți că atunci când e vorba de jefuit, masele sunt foarte ușor de manipulat. Iar acest lucru e valabil și pentru România. Și soldații au jefuit când a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Târgu-Mureș, sigur că grupuri din astea de golani te acostau... vedeau că ești cu stea galbenă... - Ce discuții erau În familie? În 1944 ați simțit aceste noi legi? - Deja se vorbea despre o legislație care urma să apară, ca să fim deportați. Dar eu, sincer vorbind, nu credeam. Dacă eram mai conștienți fugeam, cum am auzit că a fugit unul În Transilvania, În partea română. Nici aici nu era o viață ușoară, dar măcar lucrurile nu luaseră o asemenea amploare. Nu credeam

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
credeam. Dacă eram mai conștienți fugeam, cum am auzit că a fugit unul În Transilvania, În partea română. Nici aici nu era o viață ușoară, dar măcar lucrurile nu luaseră o asemenea amploare. Nu credeam. Se zvonea că vom fi deportați, că vom fi duși În pusta maghiară, cum ar fi la noi Bărăganul, să lucrăm, dar nu credeam. Ziceam că sunt numai niște vorbe. Adică totul s-a Întâmplat foarte repede, Într-o lună, o lună și ceva. A fost

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
funcție, după care a trăit patru ani de zile, cât a durat ocupația maghiară, din cele acumulate. A reușit să-și salveze soția, care era evreică și era creștinată.... A reușit să o salveze, că de regulă și ăștia erau deportați. Cei din Miercurea, care au trecut la catolicism, au fost deportați, nu au fost iertați. El, ca român, nu a mai putut să facă nici o meserie - nu mai putea lucra ca funcționar de stat, deși el a fost foarte tolerant

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
durat ocupația maghiară, din cele acumulate. A reușit să-și salveze soția, care era evreică și era creștinată.... A reușit să o salveze, că de regulă și ăștia erau deportați. Cei din Miercurea, care au trecut la catolicism, au fost deportați, nu au fost iertați. El, ca român, nu a mai putut să facă nici o meserie - nu mai putea lucra ca funcționar de stat, deși el a fost foarte tolerant față de populația locală. - În primăvara lui ’44 au fost Încercări de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
trecuți acolo. Deși numele este trecut la monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-au spus că este unul dintre puținele cazuri când o parte din tabel a dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când trenul a trecut dincolo de Debrețin. Credeam că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
direct din detașamentul de muncă, la retragerea de pe frontul rusesc... Am uitat să vă spun că Armata a II-a Maghiară a fost la Cotul Donului - acolo a fost repartizată. La retragere, la Budapesta, am fost preluat de nemți și deportat la Dachau, unde am fost Închis aproximativ 11 luni. Am fost eliberați de americani. După Întoarcerea acasă mi-am reluat studiile și am lucrat ca inginer de automobile mai Întâi la autobază, apoi la Întreprinderea auto și apoi la minister

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Chiar și șinele alea - le ridicam, le duceam până unde le duceam, iar mergeam 3-400 de metri după altă șină... Nu era o muncă ritmică, urmărită nemțește. Asta este enigma supraviețuirii mele și a altora. Spre deosebire de tata, care a fost deportat din Bistrița, din ghetou, dar din mai 1944 și, trecând prin Auschwitz, care era un lagăr de triere, mama a fost dusă direct la gazare, iar tata a fost dus la muncă, la o carieră de piatră la Ebensee, lângă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
teritorii sub stăpânire românească, dar nu făceau practic parte din România. Cei care erau la București, de exemplu, aveau enorm de mult de suferit, erau duși la muncă, tot felul de chestii, dar nu se compara cu cei care erau deportați În Transnistria. Diferența era, știu și eu, de la cer la pământ. Era cu totul altceva. De aceea primul șoc pe care l-am resimțit În 1940 a fost foarte puternic și foarte grav. Încetul cu Încetul ne-am Învățat cu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Părinții, ce-au crezut ei că trebuie - un vas de făcut ceai, niște ceai, niște zahăr... Nu mi-aduc aminte. Și ne-au dus acolo. Acolo a Început să circule un zvon cum că toți evreii din Ungaria vor fi deportați - nu deportați, vor fi transferați; cuvântul „deportare” nu l-am auzit deloc. Vor fi transferați dincolo de Dunăre - dincolo de Dunăre Însemna jumătate din Ungaria: nu știam unde, nu știam ce... Și pentru a organiza niște condiții mai bune de organizare și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
urmă, nemții dându-și seama că ăștia tot ajung În lagăr și că nu mai trebuie să-i judece, să-și piardă vremea cu el, pe ei trei și pe tata i-au trimis Înapoi În ghetou. De unde ne-au deportat În lagăr. Deci au fost niște fugi În România. Și ăsta este caz absolut autentic. Doi dintre martorii lor mai trăiesc și astăzi - și eu, și Vili. Este profesor de psihologie, doctor În psihologie, fost profesor la Universitatea din Tel

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
compară, bineînțeles, cu lagărele de concentrare din Germania. - Ce s-a Întâmplat cu oamenii care se aflau În detașamentele de muncă? - Au avut destine foarte variate: unii au murit pur și simplu și s-a rezolvat problema; unii au fost deportați, dar mai târziu, și n-au ajuns la Auschwitz, ci direct la Dachau, unii chiar și În alte lagăre - mi se pare că și la Bergen-Belsen; unii dintre ei au fost În aceste batalioane până la eliberare. Care este diferența dintre

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
exact fenomenul. Asta nu se poate descrie, că durează mult prea mult. A fost o campanie care avea două părți: evacuarea lagărelor, după care nimicirea ălora care nu au fost evacuați, distrugerea lagărelor respective și nimicirea ălora care au fost deportați În alte lagăre. Asta s-a făcut pe baza unor ordine care nu au mai putut fi respectate. Nu că n-ar fi vrut, dar nu se mai puteau respecta. În cazul nostru. În alte cazuri au fost alte motive

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Scrisori de dragoste spînzurate (din lagăr de concentrare); Jurnal Însîngerat; Limbajul morții; Dicționar de lagăr (cu o ediție În lb. italiană, tipărită la Florența, Dizionario del Lager) etc. Vezi nota 17. Kertész Imre (născut la Budapesta, În 1929) a fost deportat În 1944 la Auschwitz și Buchenwald de unde a fost eliberat În 1945. Traducător din limba germană și scriitor independent În Ungaria. A obținut Premiul Nobel pentru literatură În anul 2002. Jacques Fromenthal Halévy (1799‑1861), compozitor francez. Opera La Juive

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089

manualul de istorie integrată în mână și cu dicționarul moldoveano-român, îi amintim ca să știe și să nu uite: a) între 1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au fost executați, condamnați la muncă forțată, deportați; b) în 28 iunie 1948 au fost deportate 11.342 familii de chiaburi, moșieri și comercianți, toți moldoveni; c) în noaptea de 5-6 iunie 1949, 25.000 „moldoveni” din orașele Bolgrad, Cetatea Albă, Ismail și Chișinău au fost deportați în Siberia și la Torusk (Kazahstan); d) istoricul basarabean

Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat (2011) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]