KorAP: Find »[drukola/base=deportare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...135 >

3,354 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

Întoarce mai repede acasă (cei mai mulți vor muri pe drum sau imediat după Întoarcere, din cauza bolii sau a epuizării) sau vor muri din pricina condițiilor grele de lucru și de viață. Se estimează la aproximativ 20% proporția celor care au pierit În urma deportării, ceea ce, adăugat la numărul germanilor ce au părăsit România Însoțind trupele germane În retragere, explică scăderea drastică a populației de etnie germană din România, un prim pas spre disoluția acesteia de mai târziu, În primul rând prin emigrare. Mărturiile publicate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
părăsit România Însoțind trupele germane În retragere, explică scăderea drastică a populației de etnie germană din România, un prim pas spre disoluția acesteia de mai târziu, În primul rând prin emigrare. Mărturiile publicate 5 vorbesc de tragedia familiilor despărțite prin deportare (adesea copiii celor deportați au rămas fără ambii părinți, plecați În direcții diferite, În grija bunicilor sau a unor rude Îndepărtate, ori au rămas pur și simplu pe stradă), de condițiile de muncă foarte grele, În frig și umezeală, de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și psihică, de boli, mizerie și frică, de dorul de casă. Abuzurile nu au lipsit. Pentru a completa numărul de persoane ce trebuiau trimise În URSS, câțiva țărani carașoveni din Reșița sunt ridicați direct de la piață, deși nu erau germani. Deportarea nu a fost singura măsura de represiune luată Împotriva populației germane din România În anii ’50. Pe lângă exproprierea pământurilor, a caselor, a inventarului agricol și a animalelor, În conformitate cu reforma agrară din martie 1945 (art. 3, alin. 9), se va duce

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
macedoneni cu „simpatii codreniste”. Consecințele unei astfel de politici sunt ușor de bănuit: schimbarea proporției etnice din sate, tensiuni Între cei nou-veniți și cei vechi În sat, manipularea politică a acestor tensiuni pentru a dezbina și a domina mai eficient. Deportările de populații nu vizau nici ele altceva decât o sporire a controlului asupra societății, pe care aceasta trebuia să o Înregistreze ca atare; ele trebuiau să genereze frică, să intimideze, să sporească sentimentul insecurității, toate arme eficiente pentru a aduce

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o sporire a controlului asupra societății, pe care aceasta trebuia să o Înregistreze ca atare; ele trebuiau să genereze frică, să intimideze, să sporească sentimentul insecurității, toate arme eficiente pentru a aduce populația la supunere. Anatomia unei deportăritc "Anatomia unei deportări" Chiar dacă intențiile politice erau clare, În deportarea germanilor În URSS din 1945 factorul etnic a fost precumpănitor. Altfel au stat lucrurile În 1951, când a avut loc a doua mare deplasare de populație. De data asta era vorba de zona

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
care aceasta trebuia să o Înregistreze ca atare; ele trebuiau să genereze frică, să intimideze, să sporească sentimentul insecurității, toate arme eficiente pentru a aduce populația la supunere. Anatomia unei deportăritc "Anatomia unei deportări" Chiar dacă intențiile politice erau clare, În deportarea germanilor În URSS din 1945 factorul etnic a fost precumpănitor. Altfel au stat lucrurile În 1951, când a avut loc a doua mare deplasare de populație. De data asta era vorba de zona de sud-vest și sud a țării, fiind

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
loc a doua mare deplasare de populație. De data asta era vorba de zona de sud-vest și sud a țării, fiind vizată populația situată la 25 km de frontiera cu Iugoslavia, de pe teritoriul Banatului și al părții sud-vestice a Olteniei. Deportarea s-a făcut cu Întreaga familie ce ocupa aceeași reședință, indiferent de vârstă, pe baza unor liste Întocmite din timp de autoritățile locale În colaborare cu Securitatea și ținute secrete. Pentru a masca și a legitima deportarea, În ordinul de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sud-vestice a Olteniei. Deportarea s-a făcut cu Întreaga familie ce ocupa aceeași reședință, indiferent de vârstă, pe baza unor liste Întocmite din timp de autoritățile locale În colaborare cu Securitatea și ținute secrete. Pentru a masca și a legitima deportarea, În ordinul de deportare, respectiv În Directiva cu caracter secret nr. 200/1951 ce făcea referință la Decizia Consiliului de Miniștri nr. 344 din 15 martie 1951, art. 67, era invocată necesitatea de a asigura siguranța de-a lungul frontierei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
s-a făcut cu Întreaga familie ce ocupa aceeași reședință, indiferent de vârstă, pe baza unor liste Întocmite din timp de autoritățile locale În colaborare cu Securitatea și ținute secrete. Pentru a masca și a legitima deportarea, În ordinul de deportare, respectiv În Directiva cu caracter secret nr. 200/1951 ce făcea referință la Decizia Consiliului de Miniștri nr. 344 din 15 martie 1951, art. 67, era invocată necesitatea de a asigura siguranța de-a lungul frontierei iugoslave, date fiind relațiile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Românie În care Gheorghiu-Dej aplica neabătut măsuri de tip stalinist. Propaganda În termeni cât se poate de agresivi Împotriva lui Tito făcea verosimil pretextul invocat, iar acuzația de „titoism” era o rațiune suficientă pentru a fi trecut pe listele de deportare. Dar nu era singura. Voi reveni asupra criteriilor care au stat la baza deportărilor atunci când voi discuta categoriile de persoane vizate de acestea. Obligați să-și părăsească În câteva ore casele, având dreptul de a lua cu ei doar ceea ce

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se poate de agresivi Împotriva lui Tito făcea verosimil pretextul invocat, iar acuzația de „titoism” era o rațiune suficientă pentru a fi trecut pe listele de deportare. Dar nu era singura. Voi reveni asupra criteriilor care au stat la baza deportărilor atunci când voi discuta categoriile de persoane vizate de acestea. Obligați să-și părăsească În câteva ore casele, având dreptul de a lua cu ei doar ceea ce Încăpea Într-o căruță, cei ridicați În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
doua zi de Rusalii, În anul respectiv) pentru a fi duși la gară și Îmbarcați În vagoane folosite de obicei la transportul animalelor aveau să pornească Într-o direcție necunoscută 8. Mulți credeau, datorită memoriei Încă recente pentru ei a deportărilor din URSS (mai ales cei ce erau refugiați de acolo, basarabeni și bucovineni, ale căror familii fuseseră deportate spre destinații necunoscute) sau spre URSS (cazul etnicilor germani), că vor fi duși În Siberia 9. Au ajuns În realitate, după o

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fost obligați să ridice prin muncă voluntară clădiri pentru primărie, școală, dispensar, magazin universal - și, din proprie inițiativă, uneori și câte o capelă, un loc de rugăciune mascat Într-o locuință. Cine erau deportații?tc "Cine erau deportații ?" Decizia de deportare amintită (nr. 200/1951) preciza categoriile de persoane ce urmau să fie deportate, făcând precizarea că e vorba de „elemente periculoase sau care pot deveni periculoase”21. Cu alte cuvinte, nu era vorba doar de culpe efective sau presupuse ca

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
la aprecierea subiectivă a autorității care avea putere de decizie. Nu e de mirare, În aceste condiții, că simplul denunț al unui consătean sau al unui individ pus pe răzbunare putea duce la includerea unei persoane nevinovate pe listele de deportare. Simpla examinare a listei cu categoriile vizate de deportare arată clar criteriul politic al acțiunii, de altfel explicit exprimat prin dispozițiile care, În noua decizie, modificau art. 6 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1154 din 26 octombrie 1950 după cum

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
decizie. Nu e de mirare, În aceste condiții, că simplul denunț al unui consătean sau al unui individ pus pe răzbunare putea duce la includerea unei persoane nevinovate pe listele de deportare. Simpla examinare a listei cu categoriile vizate de deportare arată clar criteriul politic al acțiunii, de altfel explicit exprimat prin dispozițiile care, În noua decizie, modificau art. 6 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1154 din 26 octombrie 1950 după cum urmează: Ministerul Afacerilor Interne va putea pe cale de decizie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
iasă ochii din cap”24. Politica lui Alexandru Drăghici, care i-a urmat În post, nu era alta. Violența limbajului nu era doar un exercițiu de retorică: de cele mai multe ori, se proceda În consecință. Mărirea până la insuportabil a cotelor, exproprierea, deportarea, anchetele În miez de noapte, ridicările intempestive de la domiciliu și la nevoie chiar lichidarea erau câteva dintre modurile de a pune În aplicare dispoziții care se conformau ideologiei luptei de clasă. „Dușmanii” nu se aflau Însă doar la sate, pentru că

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Învățători, medici, preoți care au Împărtășit aceeași soartă cu deportații țărani și care au muncit alături de ei, educându-le copiii, acordându-le asistență medicală sau spirituală sunt pomeniți cel mai adesea cu recunoștință În mărturii. Două sunt trăsăturile care deosebesc deportarea În Bărăgan de cea a germanilor În URSS: cea dintâi a vizat, conform principiului stigmatului colectiv, Întreaga familie, nu doar pe un membru al ei considerat vinovat și nu a avut decât prin efect indirect un caracter etnic (În sensul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare, ajungând la aproape un sfert din totalul celor deportați 25. O parte dintre ei abia se Întorseseră din URSS, unde fuseseră deportați ca etnici germani. Cei care scăpaseră de o primă deportare nu au mai scăpat acum. La Tomnatic, de pildă, e deportată aproape o treime din populația satului, adică 1.140 de persoane, ceea ce reprezintă o cifră record. Am Întâlnit aici cazuri În care femei germane se căsătoriseră cu români basarabeni

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ceea ce reprezintă o cifră record. Am Întâlnit aici cazuri În care femei germane se căsătoriseră cu români basarabeni, sperând să scape astfel de anatema identității germane, și fuseseră apoi deportate În Bărăgan pentru că toate familiile basarabenilor erau pe listele de deportare. Vechile tensiuni provocate de colonizarea În sat a basarabenilor și macedonenilor aveau să fie uitate de către germanii care În 1951 au Împărtășit o soartă comună cu ei. O situație oarecum specială era cea a sârbilor din Banat. Deși, cum am

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sârbi), 11 de alte naționalități. Din totalul de 3.433 de familii dislocate În regiunea București, rezultă din situația mai sus amintită că 1.031 de familii sunt fugite de pe teritoriul URSS. Pentru cei care nu cunosc mai Îndeaproape istoria deportărilor În Bărăgan e destul de greu de știut că aceste familii au fost deplasate forțat În Bărăgan din Banat Împreună cu românii, germanii, sârbii, maghiarii, bulgarii etc. din această regiune, după ce fuseseră colonizate acolo În anii 1945-1947 În urma refugiului lor din 1940

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
motivul pentru care a fost adus În Bărăgan, ne demonstrează schimbările de ordin politic intervenite după moartea lui Stalin, dar și continuitățile cu epoca dominată de tutela acestuia. Astfel, deși un raport al MAI din 10 aprilie 195630 explică măsura deportării prin rațiuni de securitate la frontieră, dacă urmărim acuzațiile aduse capilor de familie de pe listele cu cei care urmează a fi eliberați, constatăm acuzații dintre cele mai diverse: exploatare, naționalism, contrabandă, suspiciune de spionaj etc. Printre statisticitc "Printre statistici" Deși

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
urmează a fi eliberați, constatăm acuzații dintre cele mai diverse: exploatare, naționalism, contrabandă, suspiciune de spionaj etc. Printre statisticitc "Printre statistici" Deși nu este obiectivul prioritar al acestui studiu, interesat mai ales de mecanismele politice care au stat la baza deportărilor, contabilitatea victimelor poate fi un indiciu al amplorii fenomenului și un prilej de a reflecta la condițiile În care el a fost posibil, la legăturile Între diversele forțe implicate (Partid-Stat-Securitate) și la relațiile stabilite Între acestea pe fiecare nivel ierarhic

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se află acum În fotocopii În propria arhivă ridică la 40.320 de persoane, respectiv 12.791 de familii, totalul celor deportați 31. Tabelele publicate cuprind situația pe raioane și localități, dar și pe categoriile care au stat la baza deportării 32. Am Încercat să vedem În ce fel sunt prezente cifrele și clasificările În documentele secrete ale Mininsterului de Interne, mai ales În cele Întocmite În preajma și cu ocazia ridicării restricției de domiciliu obligatoriu. Această ridicare a restricției s-a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și pentru macedoneni, ce nu au dreptul să se stabilească În zona de frontieră din care fuseseră aduși În Bărăgan și nici În capitală. Același raport ne amintește că, În conformitate cu Decizia MAI nr. 200/1951, care a stat la originea deportării, pe lângă cei deportați În „localitățile speciale” din regiunile București, Constanța și Galați, au mai fost dislocate 620 de familii ce au avut dreptul să Își aleagă locul de domiciliu obligatoriu 34. Cifra includea 225 de familii ale cetățenilor străini (majoritatea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
1991-1997 și mai ales la Începutul acestui interval 39. Tuturor celor intervievați li s-a precizat că interesul meu pentru viața lor vine din nevoia și urgența pe care le simțeam În acei ani de a afla mai multe despre deportarea lor În Bărăgan, dar li s-a cerut În primul rând să-și povestească viața, fără nici o restricție suplimentară. Episodul deportării e raportat astfel la Întreaga existență a celui deportat și evaluat pe fundalul unui bilanț autobiografic. Majoritatea interlocutorilor mei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]