4,161 matches
-
devine interpretul acreditat al viselor faraonului, transformîndu-și astfel ghinionul în noroc și aducînd pe scena gîndirii chestiunea foarte contemporană (nouă) a contingenței, dar și pe cea a străinului singur capabil să descifreze ceea ce, devenind familiar, e ocultat: Iosif, un străin, descifrează semnele care egiptenilor le sînt invizibile. Toată această primă etapă a poveștii lui Sloterdijk se leagă de două momente esențiale ale gîndirii lui Derrida: „inventarea” diferanței, acel decalaj dintre semnificantul și semnificatul aflați mereu în mers și noua practică a
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
să-i comunice rânduri de optimism comunist:„Nu-ți mai trăncănesc altele, fiind stânjenit de «Vocea Americii» pe care o ascult la radio aici. Am provizoriu un aparat foarte bun care va mai rămâne încă la mine. Cât despre imperialiști, descifrând propriile lor încurcături și îngrijorări, cred că se vor duce dracului, fără prea multe eforturi. La nevoie, comuniștii sunt suficient de tari ca să-i sugrume.” (p.157) De la Blaj, scrisorile de dragoste îi aduc din nou vești care-l neliniștesc
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
care le furnizează Cronologia ce deschide volumul. Nu interesul documentar este cel care trebuie să guverneze lectura scrisorilor lui Brumaru, firește. Totuși, nu-mi pot reprima, ca istoric al literaturii postbelice, o anume frustrare față de parcimonia cu care ne sunt descifrate anumite evoluții și situații din biografia unui mare poet. Cu alte cuvinte, vreau să îl îndemn pe un prezumtiv tânăr cercetător către o ediție critică a întregii opere a lui Brumaru... Căci marele merit al celor trei volume de Opere
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
complex, variat și rafinat, dar un univers misterios, ivit pe neașteptate în cultura noastră și rămas pînă astăzi inexplicabil în ceea ce privește nucleul său ireductibil. Ar fi suficient să evocăm numeroasele tentative de a descoperi probabile surse ale acestei scrieri, de a descifra eventualele influențe exercitate asupra ei. S-au amintit, în legătură cu Cantemir, mistici ortodocși greci, scrieri alegorice și secrete din literatura bizantină, bestiarii medievale creștine, urme de literatură persană, arabă ori turcă. Fraza ciudată a Istoriei ieroglifice a fost dedusă pe rînd
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
ediție în 1988 și republicat acum la Humanitas). La vremea ei, explică aici criticul, cartea a fost citită inclusiv ca document politic incriminator. Gheorghe Grigurcu și Gelu Ionescu (acesta din urmă într-un comentariu radiofonic difuzat de Europa Liberă), au descifrat cu tâlc aluzia de fond la festivismul delirant al finalului de regim ceaușist. Până și motoul, aflăm, trimițând explicit la un vers sedițios al lui Arghezi („kitschul răbdat se-ntoarce în cuvinte”) putea da naștere la nenumărate suspiciuni, mai ales
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
în schimb ramificațiile ideatice. Farmecul anumitor formulări fericite nu-l lasă indiferent (îl consemnează de fiecare dată când se ivește ocazia). Dar nici nu-l impresionează într-atât încât să-i facă, vreodată, loc în demonstrația sa. Voncu preferă să descifreze, în texte și îndărătul lor, codurile mentale și dispozițiile spirituale. Așa procedează, de pildă, cu scrisorile, două la număr, pe care, aflat într-o situație cel puțin delicată, Antim i le trimite lui Brâncoveanu: le decodifică în esența lor reală
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
fi câteva zile mai târziu paralizată de evenimente și mai grave. Anume o serie de atentate în câteva puncte-cheie, cele mai multe dejucate cu succes, grație tandemului formidabil făcut de Costache Boerescu și de mentorul său, generalul Algiu. Cei doi reușesc să descifreze la timp modalitatea prin care membrii rețelei anarhiste comunică în voie chiar sub nasul poliției. N-am să dezvălui mai mult pentru a nu strica nicicum surpriza. Cert e că dificultatea cazului e demnă de inteligența unui Auguste Dupin. Foarte
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
ana, Elena Badea Adriana Săftoiu a "descifrat" declarațiile recente ale președintelui Traian Băsescu, referitoare la ceea ce se întâmplă în interiorul PDL. Potrivit fostului consilier prezidențial, președintele pare să creadă că singurii supraviețuitori "onorabili" ai guvernării PDL-iste catastrofale sunt Elena Udrea și Emil Boc. "Traian Băsescu trăiește o
Adriana Săftoiu vorbește despre obsesia pe care o trăiește Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39347_a_40672]
-
ana, Elena Badea Mult discutata "coabitare" între Guvernul Ponta și președintele Traian Băsescu este interpretată într-un mod aparte de șeful statului, consideră fostul premier Adrian Năstase. Pentru a descifra ce înseamnă cuvântul "coabitare" pentru președintele Traian Băsescu, Adrian Năstase realizează pe blogul său o paralelă cu celebrul personaj "Cetățeanul Kane". În clipa morții, celebrul Cetățean Kane rostește un singur cuvânt: “Rosebud”. Începe o cursă teribilă pentru descifrarea acestui ultim
Năstase, despre coabitare, în viziunea lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39593_a_40918]
-
din necesitate - electronică și acustică, ajungând să facă și să repare stații și boxe, a construit chitări electrice - două din ele au ajuns la chitariști mai tineri (talentatul Boian Perin și-a dorit una ca să poată cânta „ca Arpi“), a descifrat structurile muzicii populare specifice diferitelor etnii din Banat (a colaborat cu numeroși soliști vocali și instrumentiști de primă mână). Fire generoasă, Arpi, amintindu-și cum l-au ajutat alții pe când se străduia să deprindă arta chitarei, nu a ezitat să
Agenda2005-31-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284025_a_285354]
-
concepții de stânga nu are nici o legătură cu apartenența la PSD, ce se afirma la noi a fi de stânga, și nici cu alte partide mici neparlamentare ce se afișează socialiste. Desigur însă că un articol de ziar nu poate descifra complexitatea “Weltanschauung”-ului(și el în curs de închegare) al celor ce au curajul să se afirme de stânga în mediul intelectual românesc, dominat până la sufocare de câțiva corifei ai spiritului de dreapta. Icsulescu Pt the Hobbesian: Iar dvs faceți
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
totul e acoperit de bandaje Lazăre, vino afar îmi strigă cineva în urechi cum să vin legat de bandaje lasă, nu te îngriji mergi merg ies din camera de operație ca din mormântul nestricăciunii intru în altă cameră unde se descifrează încă tainele lumii Îngere lasă-mă să te urmez nu du-te și spune cât bine ți-a făcut ție Dumnezeu Descartes mă-nsoțește îmi povestește cum dreapta judecată și credința sunt una așa cred și eu Cogito ergo sum Cogito
Așa cum îngerii curg by Theodor Damian () [Corola-journal/Imaginative/10306_a_11631]
-
-ncepe să vorbească abia când spada ți se îndreaptă spre inimă! Fără să știi, îngenunchezi, ca să ți se pună povara! ßi nici mîcar nu știi Cine vede Fecioara cu cei doi câini, cum se strecoară pe sub zidurile cetății, poate să descifreze inscripțiile de pe ele oricât de lăsate ar fi în pământ. Fecioara trece printre coloane cu câinii: cel din dreapta primește îmbucătura de pâine și cel din stânga se gudură pentru carnea, ce alunecă de pe oasele omului. Albe rămân oasele pe pietrele muntelui
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/10010_a_11335]
-
omul despre el însuși nu se compară și nu poate întrece greutatea crucii." Așadar, am dubii că mutarea accentului asupra temei (mai rău: atragerea naratorului însuși sub acest accent) sau genul de lectură facilă și behavioristă ne vor ajuta să descifrăm romanele lui Radu Aldulescu. Proteic ca disponibilitate și neobișnuit de versatil ca voce, povestitorul din Mirii nemuririi mimează de prea multe ori încât să-l putem identifica după două-trei lecturi sau patru-cinci întrebări. De ce sfârșitul romanului e, de la o propoziție
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
dobândite de la cei care există, nu făptuiesc, cum ar spune Cummings. Bună și necesară poate fi orice nobilă făptuire; dar poezia, frumosul, dragostea... pentru ele rămânem în viață. Opțiunile lui Ilie Constantin ilustrează parcă propriul său destin. Pe Arghezi îl descifrează prin închiderea comunicării și angoase ( Drumul s-a strâns din lume ca o sfoară/ Gheme de drumuri zac în heleșteu); pe Lucian Blaga prin luciditate și melancolie, prin capacitatea de a rezista față cu amenințările, ca și cu făgduielile noilor
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
Din ciclul “Viața locatarilor la bloc bate filmul”, am primit de la cititoarea Irulan (mersii!) o corespondență savuroasă, purtată prin bilețele lipite pe o ușă. O ușă dincolo de care se află subiectul discuției: o pisică. Ca să nu vă mai chinuiți să descifrați, vă ajut eu cu transcrierea celor două răvașe. PRIMUL BILEȚEL: “Ce deșteaptă ești!!! Îți la-și pisica nemâncată atâta timp!!! Să dea Dumnezeu să ai parte toată viața de mâncarea pe care i-ai lăsat-o pisici!!!!! Nu ai suflet
Bileţele, pisici, poponeţe şi penisuri de motan by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18984_a_20309]
-
a fost instaurat regimul comunist în țara ocupată de ruși, echivalând, afirmă editoarea, pe bună dreptate, în introducere cu un veritabil roman-frescă. Numeroasele scrisori ce vin sau pornesc de la Alexandru Busuioceanu (1896-1961), axa coagulantă a volumului/volumelor fac să putem descifra o stare de spirit mai generală, psihologii frământate, oscilări între speranță și descurajare, idealuri, cel mai adesea înfrânte, destine, care, multe dintre ele au evoluat în modul cel mai dramatic. Dialoganții sunt nume cunoscute sau mai puțin cunoscute, uneori de-
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
seve necunoscute. Casele vechi știu atâtea, încât simt nevoia să transmită ceva, măcar o infimă parte din ceea ce au văzut, au auzit. Din tencuiala lor transpiră minuscule particule din trecut, șoapte, cuvinte, silabe, sunete nearticulate pe care încerc să le descifrez ca pe niște semne dintr-un tratat cabalistic, ca pe niște litere dintr-un alfabet pierdut. Zidurile astea au fost spălate de ploile sărate și calde aduse de norii goniți din Mediterana; au fost pișcate de acele furtuni de nisip
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
ambițiului», despre «bucuria vorbirii» care este dialogul, despre «plăcerile și riscurile jocului», despre «jocul cu literatura» sau «timpul în joc și joacă». Aflăm care este și în ce constă «puterea puterii» și că «politicianismul este o cangrenă intratabilă», ni se descifrează «mitul infailibilei gazete». Înțelegem cum poate fi limbajul o mască, dar și un mijloc de demascare, fiind, totodată, o «sechelă a limbii», că scrisul este o «perpetuă Judecată de Apoi», frica «un complex al anihilării eului» ori desacralizarea unui păcat
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
A intervenit mătușa L.: “De ce o întrebați pe ea, e doar un copil, știți bine că pe Gh. n-avea cum să-l vadă”. Înlemnise. Dacă întrebările vor continua? Când mătușa L. spusese: “e doar un copil”, în cuvintele ei descifrase un mesaj de încurajare, dar și un avertisment, adresat deopotrivă ei cât și noilor veniți: “întrebați-mă pe mine, ea n-are ce să vă spună”. Dintr-un motiv sau altul, o lăsaseră în pace. Însoțiți de mătușa L., intraseră
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
soare al portului mediteranean. A fost o dragoste de tinerețe. Astăzi, privind în urmă, știu că am iubit cu adevărat un singur personaj istoric, pe Mihail Kogălniceanu. Am publicat 7 volume din Oratoria lui, am scris despre el, i-am descifrat scrisorile, ceea ce e o adevărată încercare a răbdării, mă duc în fiecare an la mormăntul lui și fac puțină ordine în bălăriile și oțetarii care-l copleșesc. Îl simt aproape și uneori mă trezesc că îi spun din păsurile mele
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
aripile de culoarea scoarței de copac, de ce ariciul este prevăzut cu țepi, de ce bărbătușii atâtor păsări sunt mai exuberant împodobiți decât femelele. Natura>> făcuse toate acestea ca să-i camufleze, să-i apere... Existau, deci, anumite legi pe care le puteai descifra - și atunci toate lucrurile căpătau înțeles și noimă. Lumea nu se mai arăta ca o aglomerare de vietăți și întâmplări fără legătură între ele, ci se dovedea a fi rezultatul unei voințe unice și irezistibile. Așa cum mi se revela ea
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > STRĂDUINȚĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului STRĂDUINȚĂ! Mă străduiesc din hieroglife, Să te descifrez precum Champollion, Prin aceste scrieri apocrife, Să redevin pe drumul vieții om. Îmi ung angrenaje ruginite, Cu acele cuvinte de iubire, Pe care le aranjez, revizuite, Într-un scrin, pentru nemurire. Nu mai sunt acel tânăr izvor, Am devenit un
STRĂDUINŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360771_a_362100]
-
reprezentarea ta? Două fuioare de ceață răsărind dintr-un lac? Sau dintr-un râu? Cu trestii pe margine, în orice caz. Nu renunț la melosul din trestii’. ‘E minunat, oricum. Ne avem unul pe altul’. ‘O minte pătrunzătoare, capabilă să descifreze nevăzutele fire ale pasiunii (subl. n., E. D.), precum Flaubert sau Tolstoi, s-ar bucura să ne vadă’. ‘Să ne revadă, poate...’” (Autodialog XII) Iubirea se leagă, nemijlocit, firește, de locul, rolul și rostul umanului, în acest univers egal cu
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
a mări împărăția și e ocrotită și iubită de fiicele ei, care o îngrijesc mereu. Încearcă și vei înțelege cu certitudine că lumea albinelor este o lume perfectă, dumnezeiască. La început vei fi mai timid, mai stângaci dar încet, încet descifrezi, înțelegi, înveți și ești uimit de ce se întâmplă în stup. Urmărind din zori până seara harnicia acestor neobosite ,,gâzuțe”, ești fascinat de felul cum viețuiesc într-o armonie deplină, cum se înțeleg, cum sunt organizate. Muncesc continuu fără a se
ÎMPĂRĂŢIA LBINELOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358247_a_359576]