79,897 matches
-
devenise o cunoaștere definitivă, atingînd un prag dincolo de care nu mai erau de așteptat răsturnări de perspectivă. La fel ca mecanica lui Newton, ca electrodinamica lui Maxwell sau ca termodinamica modernă, fizica atomică "înghețase": reprezenta un cîștig stabil, adică o descriere adevărată a unei anumite părți din realitate. Pentru Einstein, dimpotrivă, mecanica cuantică nu era o descriere adevărată, deoarece nu era nici completă și nici riguroasă. O teorie în care întîmplarea joacă un rol atît de important, în care calculul probabilistic
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
perspectivă. La fel ca mecanica lui Newton, ca electrodinamica lui Maxwell sau ca termodinamica modernă, fizica atomică "înghețase": reprezenta un cîștig stabil, adică o descriere adevărată a unei anumite părți din realitate. Pentru Einstein, dimpotrivă, mecanica cuantică nu era o descriere adevărată, deoarece nu era nici completă și nici riguroasă. O teorie în care întîmplarea joacă un rol atît de important, în care calculul probabilistic nu poate fi evitat și în care cunoașterii umane i se pune o li-mită răspicată
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
important, în care calculul probabilistic nu poate fi evitat și în care cunoașterii umane i se pune o li-mită răspicată (relația de nedeterminare a lui Heisenberg), o asemenea teorie nu putea să aibă în ochii lui Einstein statutul de descriere adevărată. Mai lipseau cîteva verigi a căror descoperire urma s-o preschimbe într-o cunoaștere riguroasă. Deocamdată însă, la sfîrșitul deceniului patru din secolul trecut, mecanica cuantică nu era pentru Einstein decît o disciplină incompletă ce își aștepta restauratorii. De
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
că o particulă a trecut în alta e totuna cu a spune că un cîmp a apărut prima oară sub forma unei particule și apoi sub forma celei de-a doua. Totul stă atunci în încercarea de a obține o descriere matematică a cîmpului originar. Odată obținută, pe baza ei se va putea explica matematic cum din cîmp se pot individualiza particulele și undele. E ca și cum dintr-o ordine inițială se deduce strict matematic variațiile pe care acea ordine le poate
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
care o dă cu aceste realități, generația este învinsă". (Reporter, 28 februarie 1934.) Dan Petrașincu se oprește asupra fervorii personajelor posedate de idei, cu toate deosebirile aparente dintre ele. Neliniștea și nerealizarea le caracterizează. Recenzentul consideră scenele violului servitoarei și descrierea grevei ceferiștilor drept paginile cele mai reușite ale cărții. E de părere însă că se resimte influența cărții lui André Malraux La condition humaine. într-un alt articol, Dan Petrașincu se referă la caracterul sterp al acestei generații îmbătrânită prematur
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
de figuri variate și pitorești, surprinse, fiecare, sub semnul unei trăsături dominante; aceleași discursuri apocrife puse în gura personajelor principale, gata să-și exercite talentul oratoric în ajunul bătăliilor ori al confruntărilor decisive; dar, mai ales, aceeași artă superioară în descrierea încleștărilor de mari mase umane, artă ce-i dă cititorului impresia că autorul s-a aflat de față la evenimentul narat, după un secol de la petrecerea lui - sau, în cazul lui Bălcescu, după două secole și jumătate: "în sfîrșit soarele
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
acestor maeștri spirituali este evidentă. Scrie Andrei Zanca și concluziile sale sunt cu atât mai credibile cu cât el este unul dintre cei care a trăit pe propria piele experiența exilului: "Actualitatea textelor Teresei de Avila nu constă atât în descrierea minuțioasă a trăirilor ei mistice, în observațiile psihologice, ci pur și simplu în dorul ei pus în practică după prietenia cu divinitatea. Această atitudine nu a dus la o înstrăinare de lume, ci dimpotrivă la apropierea de lume și om
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
un migălos efort de întreținere se numără printre cele mai bune argumente pro feministe. Căci dacă performanța de a arăta bine în public se plătește cu atîta risipă de timp înaintea oglinzii, atunci bărbații sunt negreșit egalii femeilor. Mai departe, descrierea ambianței pariziene trădează finețea ochiului psihologic al autoarei. Orașul bistrourilor, al cafenelor și muzeelor îi prilejuiesc Lavinie Betea reușite pagini de descriere cotidiană: "Bistroul parizian clasic e compus din două părți: localul, plin pînă la refuz în după-amiezele și serile
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
public se plătește cu atîta risipă de timp înaintea oglinzii, atunci bărbații sunt negreșit egalii femeilor. Mai departe, descrierea ambianței pariziene trădează finețea ochiului psihologic al autoarei. Orașul bistrourilor, al cafenelor și muzeelor îi prilejuiesc Lavinie Betea reușite pagini de descriere cotidiană: "Bistroul parizian clasic e compus din două părți: localul, plin pînă la refuz în după-amiezele și serile ploioase sau friguroase, și cea prin care se revarsă în stradă. și consumatorii dinăuntru și cei din afară par împerecheați ca într-
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
a reconstitui și a explica atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
partidele politi-ce aflate în spatele lor - că e vorba de niște banale concursuri, organizate pentru ocuparea posturilor de manager de către firme interesate. Abilitățile cerute de conducerea unor unități teritoriale sau comunități locale nici nu diferă, de altfel, de cele solicitate în descrierile clasice ale "bunului manager". în fond, un președinte de consiliu județean sau un primar oarecare trebuie să fie, în primul rând, "gospodar".Un om, altfel spus, calculat, care știe ce lipsește "gospodăriei extinse" pe care o gestionează, un vizionar rece
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
de menționat, este aceea a traducătorilor și eseiștilor cerchiști la revista "Secolul 20", unde Ștefan Aug. Doinaș este redactor-șef adjunct din 1969 până în 1992 și unde colaborează sporadic Nicolae Balotă, I. Negoițescu, Ovidiu Cotruș, Ioanichie Olteanu. Disting, pentru acuratețea descrierii de istorie literară, între cerchismul manifestat programatic și ilustrat prin creații literare (poezie, îndeosebi balade) în "Revista Cercului Literar" în 1945 și euphorionismul postcerchist, niciodată concretizat, rămas în stadiul de proiect, așa cum apare în scrisorile dintre Radu Stanca și I.
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
-l încape. O vocație a totalității, condamnabilă, la urma urmei, într-un dicționar, carte prin excelență sistematică, dar atît de necesară medicinii (care n-a moștenit-o, în zilele noastre, de la ruda ei "primitivă", apropiată de vatră), amestecă definiții și descrieri ale bolilor - destul de exacte, pe urmele bunelor tratate franțuzești, pentru vremea în care au fost scrise, cu explicații la cuvinte de felul lui abator, sanatoriu, ori Dorna și Săcel, ca stațiuni balneo-climaterice. Șampania intră și ea, într-un dicționar medical
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
Maiu fără șampanie". Ca și vinul, a cărui faimă medicală s-a păstrat, în forme diferite, pînă azi, șampania e și ea bună de leac, în meningită și peritonită. N-am crede, însă felul doctorului Bianu de a trece de la descrieri de chefuri și înregistrări de concentrații alcoolice la recomandări vag băbești e de-a dreptul cuceritor... Obiectele de îmbrăcăminte, în limbajul neaoș al începutului de secol, plantele medicinale, denumirile din popor, cu mitologizarea aferentă, ale cîte unei boli - svîcnituri, oprirea
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
a mai fi evident că uciderea personajului - o farsă atroce pe care n-a putut-o anticipa - e realizată de țărani. Însă, în presa vremii, a avut grijă să publice numai aceste episoade. În Bijuterii de familie, episodul răscoalei (în descrierea căreia scriitorul preia sugestii din scrierea omonimă a lui Liviu Rebreanu) e gândit ca timp-limită, ca menghină în care deruta și instinctele tenebroase, care mustesc încă din copilărie în imaginarul celor două surori, explodează. În chip ambiguu este prins în
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
filă a cărții ea să își reintre pe deplin în drepturi. Rând pe rând cititorul este convins că monologul mai mult decât fantezist al lui Noimann este o călătorie prin mintea tulburată a unui bolnav mintal internat într-un sanatoriu, descrierea unui vis, aiureala unui creier înecat în alcool sau delirul unui mutilat aflat pe patul de spital, victimă a unui accident de tren, în urma căruia și-a pierdut un picior. Planurile se interferează fără încetare, totul este relativ, nimic nu
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
celor în cauză. Clujenii, în general, apar într-o lumină a prieteniei care îi face să pară desprinși dintr-un paradis al comuniunii sufletești. Totuși, din portretizarea lor nu lipsesc notele comice și chiar burlești. Când este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare vervă. Se poate vorbi de o adevărată performanță artistică, întrucât G. Călinescu însuși nici nu apare în episodul respectiv. Memorialistul
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
la care el nu se gândise. în jurnale, memorii, corespondență, specii sau subspecii, considerate prin excelență informative, pentru mulți, bune să umple subsolul, nu o dată, are și literatura partea ei, care trebuie recuperată. N-ar fi păcat să rămână pierdute descrierile plastice de natură și izbucnirile lirice ale lui Maiorescu din Epistolar, admirabila poezie spontană a lui Ion Barbu din scrisorile către Tudor Vianu, calitățile de prozatori, de romancieri virtuali și câteodată reali ale lui C. Argetoianu, Ion Ioanid, ale Mariei
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
trăsături sunt suportabile dintr-un singur motiv: Proust știe să depisteze culoarea termică a fiecărei întîmplări, rezonanța ei sufletească. Mai mult, prozatorul nu excelează în detalii, ci în scrutarea răsunetului lor interior. Tocmai de aceea, în mod paradoxal, la Proust descrierea detaliată nu cere lux de amănunte. El nu încarcă fraza cu informații, ci cu tribulațiile iscate pe marginea lor. Altfel spus, scriitorul nu înmulțește detaliile, ci le dilată. Așa se face că scrisul lui e prozastic fără să fie prozaic
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
conviețuirea cu imaginile suferinței n-are legătură nici cu conștiința, nici cu compasiunea, fotografiile de război nu-s bune de nimic." Lui Arturo Pérez-Reverte îi reușește o performanță rară: rememorează extraordinara poveste de dragoste trăită de Faulques și Olvido prin descrierea fotografiilor pe care ei le fac, derulează o bătălie a ideilor prin dialogul purtat de fotograf și croat, prin reflecții ce au ca punct de pornire tot fotografiile, narează căutarea obsesivă a lui Faulques analizând imaginile fotografiilor și pictura circulară
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
stilul oral, cu sintaxa lui poetică, cu figurile și mijloacele de expresie, cu tehnicile discursive proprii mediului lingvistic - asupra căruia au făcut observații de substanță K. Vossler, Ch. Bally, Jan Mukaéovsky, care sunt citați. Gh. Vrabie procedează la o meticuloasă descriere a fiecărei categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
a comportamentului colegilor de la locul de muncă pentru cineva căzut în dizgrația conducerii sau care tocmai și-a făcut publică intenția de a se transfera la altă firmă. Percepția acestei schimbări de atitudine este cu atât mai acută cu cât descrierea fenomenului este făcută din perspectiva celui care o simte pe propria piele: "De când se anunțase în firmă plecarea lui, Grigore Micu începuse să simtă un val de frig în jur. Nu că ar fi închegat relații apropiate cu toți colegii
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
analize, ci emite intuiții, motivîndu-și ascultătorii. Nu e reflexiv, ci confesiv. Nu meditează asupra unei teme, ci o pune în vibrație înfățișînd-o ca o mărturisire venită dinlăuntru. Nu despică firul în patru, ci îl face să zbîrnîie. La el, toate descrierile sunt participări nemijlocite. Nu vorbește decît de idei la care a luat parte trăindu-le, iar nu examinîndu-le conceptual. De aici și succesul lui. Elocvența sa, deși nu e savantă în expresie, e remarcabil de sugestivă. Dacă ar fi fost
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
CRONOLOGIC (III) 36. TITLUL LUCRĂRII: Burlesca pentru pian și orchestră (Fantezie și Fuga) DURATA APROXIMATIVĂ: 12 minute ANUL TERMINĂRII: 26 sept. 1937 București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. sp. 481 (partitură de copist, la Fondul de Difuzare 2053) DESCRIERE: manuscris în cerneală neagră, foarte îngrijit. Conține numerotare și indicații dinamice scrise cu creion roșu. La sfârșit este semnat P. Constantinescu și datat 26 sept. 1937, București. Pe pagina de gardă titlul scris cu cerneală este: Fantezie și Fugă pentru
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Bach și Simfonia a II-a de R. Schumann. 37. TITLUL LUCRĂRII: Simfonietta I. Allegro II. Moderato III. Allegro vivo IV. Agitato DURATA APROXIMATIVĂ: 16 minute ANUL TERMINĂRII: 15. V. 1937 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 489 DESCRIERE: manuscris în creion. Partea I are 45 de pagini și este datată la sfârșit: 29. IV. 937; Partea a II-a se desfășoară între paginile 46 și 64, unde apare data terminării: 1. V. 937; partea a III-a se
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]