2,257 matches
-
mâinile care-au netezit obrazul pământului...să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu...o să vedeți cum ați făcut din voi un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
au intrat în cămăruța ceea, și au început a striga: Ungurean Tatiana, cine e? Eu, a zis fetița. Scoală și hai! Mihăilă Serghei? Eu! Scoală și hai! Pe toți trei i-au sculat. Așa, în cămașă, fără chiloți, fără pantaloni, desculți, cum erau. Haide după mine, le-a zis. Dar io dau să merg cu dînșii și miliționerul îmi trage una după ceafă. Tu aicea! Numai ei. Am început a răcni. Io ce mă fac fără dînșii, io nu pot merge
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > INIMA TA Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu vii la mine fără să știi Diferența dintre foc și scânteie Să străbați desculț, cu coroană de spini Distanță pe drumul Golgotei Între a dori și a iubi O femeie Îți voi desena pe piept o ușă fermecata O deschid să văd, inima ta E plecată? Spune-i că a căutat-o cineva. O să
INIMA TA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340090_a_341419]
-
Ciulei, iar traducerea din engleză a textului tragediei shakespeariene o făcuse Florian Nicolau. Pe Desdemona o interpreta actrița Emilia Hodiș Croitoru. Surpriza mea aniversară de astăzi este cadoul cu cele 10 afișe: Hangița, cu premiera din 24 nov. 1953, Mireasa desculță din stagiunea 1951-52 la care Radu avea ca asistent pe Ion Hândoreanu, (1m/.75m), Cetatea de foc, 1951-52, ca a 4-a premieră, Lupii, cu spectacolul din 29 ianuarie 1953, asistent de regie același Ion Hândoreanu, Citadela sfărâmată, Suflete tari
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
de a permuta determinantul lingvistic al membrelor umane (pulpa mâinii, de ex.) se regăsește în perimetrul altui deziderat de întrebuințare, când, la un moment dat, verbul umblă, atribuit în mod obișnuit, viețuitoarelor terestre, își răsfrânge semantismul asupra aerului: „aerul umblă desculț”. Volumul Ochiul de foc, apărut la ed. Autograf, își are normele estetice în modernism, iar viziunile, declamate uneori fără interes eufonic, sunt încadrabile în lirica neomodernistă. Schimbarea clasei gramaticale a cuvintelor, dispoziție curentă la N.N. Negulescu, amintește de poetica stănesciană
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
celor apropiați sau, în situația unei culturi de bază, dacă o vom avea, în sinele nostru. În pilde marcante, regăsim modelul Iisus: „Ploua, cu crucea-n spate - / Înspre Golgota cea / Sătulă de păcate - / Iisus încet mergea. // Cu-aceeași strajă oarbă, / Desculț și mititel / Tot clătinând din barbă / Urmam și eu ca El“. Comparația este salvarea de la prezentul presant. Ce deprindem din asumarea instanțelor comune? Puterea de a ierta erorile față de noi, care ne prăbușesc, numai în fațada socială, ale celor care
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
ca și în poezie, Pare frumos tot ce spui, Dar subtextul? Fiecare cu morții săi, cu viii săi, Cu ce a-mplinit și nu a împlinit. Șerpi încolăciți pe același sceptru, Fiecare e rege în inima lui, Chiar și atunci când umblă desculț, Trupul își schimbă conturul, sufletul nu, Amfore suntem, amforele se sparg, Vinul de mult a secat, aburul lui - hrană le este Norilor, îngerilor, mai știi, Poate lui Dumnezeu, Să nu hulim. Numele nu e de nici un folos, Eu îți sunt
CE POŢI SĂ SPUI? de BORIS MEHR în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340745_a_342074]
-
pletoasă, din cele găsite de el în lunca Râului Doamnei. Pornind de la descrierea sugerată de poet, ne putem imagina cu ușurință peisajul idilic, în care copilașul George se hârjonea, pe furiș de privirile mamei, cu „iubita”, o fecioară, probabil, plângăcioasă, desculță și pletoasă ca salcia „coborâtă cu pleoapele în lacul din palma pădurii”. Cochetând cu gingășia, Eul liric retrăiește cu nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe furiș”, într-un peisaj mirific, cuibul natal, fabulos, în care „stele desculțe
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
desculță și pletoasă ca salcia „coborâtă cu pleoapele în lacul din palma pădurii”. Cochetând cu gingășia, Eul liric retrăiește cu nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe furiș”, într-un peisaj mirific, cuibul natal, fabulos, în care „stele desculțe făceau cu ochiul, / dudul se mărginea de-o bancă / strâmbă de bătrânețe”. (Din amintirile mele, dacă nu mă înșel, dudul și bătrâna bancă chiar au existat în fața casei părintești din Domnești, a poetului George Baciu). Din anii copilăriei, poetul reține
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
mă blestemi! Să-mi fie brațul lemn uscat Și să nu plângi, să nu te temi, Că ochii tăi nu-s de uitat. Dacă-ntr-o noapte ai să uiți Să mă blestemi a câta oară, O să-mi auzi pașii desculți Cum duc în brațe... o povară. Referință Bibliografică: De te-oi uita, să mă blestemi!... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 581, Anul II, 03 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DE TE-OI UITA, SĂ MĂ BLESTEMI!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340906_a_342235]
-
sa, orice tipar, stereotipie sau clișeu. Lângă el simțeai că trăiești cu adevărat. Iradia blândețe, dragoste, înțelegere și bucurie. Mulți cunosc întâmplarea petrecută într-o seară când, Părintele Galeriu, întorcându-se de la o slujbă făcută în parohie a venit acasă desculț. Doamna preoteasă, Argentina, mirată, l-a întrebat: „Ce s-a întâmplat?“. La care Părintele, retrăgându-se în casă, i-a spus: „Nimic, cineva mai sărac a avut nevoie de o pereche de pantofi“. Acesta era Părintele Galeriu!... Cel mai bine
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
-n fila neagră a tainelor sinistre Pe rândul secundar, doar versurile triste... Și cine să mai cânte sub lună, când pe cer S-au adunat doar aripi cu zboruri care pier? Se-adună nemiloase pădurile să-și piară Toți arborii desculți, pe-o strună de vioară... Și cântecul străpunge covorul de tăceri Al blândelor ispite, din nopțile de ieri; Mi te-așezai în vise cu dor și jurăminte Azi bântuie minciuna și toamna prin cuvinte... Și doar îți dăruisem o lacrimă
ALBASTRU FRÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341275_a_342604]
-
mi-e teamă că mai naște o iarnă-n primăvara noastră. Când pleacă ziua să mai cânte, prin alte gânduri, dimineți Eu mă-nvelesc cu noaptea noastră, tu rătăcești prin alte vieți. Când nu mai suntem anotimpuri și dincolo visăm desculți Să mă mai ningi cu veri și toamne și-n primăveri să mă asculți. Referință Bibliografică: Când să mă ningi / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta
CÂND SĂ MĂ NINGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341299_a_342628]
-
cer,/ norii plutesc în tăcere/ peste zilele noastre/ cuibărite-n bălăriile înalte;// doar pustiul întinderii,/ cu nisipurile secundei/ cântărindu-ne viața,/ așteaptă coacerea fructelor;// rănit, apusul plânge/ pe pământul de umbre.” - Lazăr Lădariu „pictează” „pământul de umbre” pe care pășește desculț, cu sfială, dar și ceremonios, aidoma unui straniu oficiant al unor străvechi și uitate ritualuri, reluând tema ce-i străbate, de altfel, întreaga operă: „O cruce singură urcă dealul,/ din când în când odihnindu-se,/ nimeni în jur,/ singurătatea doar
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
Gemenii erau îmbrăcați la fel: pantaloni de aba neagră și ilice de lână săină, împletite de mamă-sa. Diferența era la capete și la picioare: unul era încălțat în ghete, dar n-avea căciulă, iar celălalt avea căciulă, dar era desculț. Buturoagă îi îmbrăcase după puterile lui: le luase amândurora o pereche de ghete și o căciulă neagră de miel. Cum se descurcau, era treaba lor! Cine i-a pus să iasă doi în loc de unul? De ce n-au ținut cont și
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
iasă doi în loc de unul? De ce n-au ținut cont și de puterile lui economice, care erau programate pentru o singură naștere la doi ani? Stăteau unul lângă altul, uitându-se la ușa căminului, ca la o minune. Cel care era desculț stătea când pe un picior, când pe altul, când pe vârfuri, când pe câlcâie. Nici măcar ciorapi nu avea. Avea, în schimb, căciulă și îi era cald la cap: ținea capul drept pentru a cădea pe el câți fulgi or vrea
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
gâturile lebedelor în trestii subțiri, pe Nil, în umbra sfidătoare a Piramidelor. Înlăuntru, fețe destinse, distinse, ascultând, ca pe o rugă în munți, lumina căutând, primăvara, când aerul e proaspăt ca laptele crud iar în inimi coborâse însuși Iisus, călcând desculț prin tinerețea noastră de-a pururi prin lacrima verde a bărbatului cu sprâncenele înrourate și prin legănarea de doină în măduva fecioarelor odihnindu-se în ierburile-nalte... O lansare de carte cum nu a mai fost încă, o nuntă împărătească
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
rugați să căutăm împreună cu un instructor porthartul cu pricina pe la marginea izlazului și prin zăvoiul din apropiere. Nu mai avea importanță că ne zgâriem în tufișurile de cătină, nu mai avea importanță că ne înțepau mărăcinii, cei mai mulți dintre noi fiind desculți, nu mai avea importanță că părinții ne credeau stând acasă cuminți, dar ni se ceruse ajutorul la fel ca unor oameni mari. Și eram tare mândri de asta. Numai că așa cum se zice, aman bre, ioc porthartul! În cursul serii
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
18-20 aprilie 2009, va avea loc la Hickory, Conferința de Misiune a tineretului de pe Coasta de Est, unde vorbitori români și americani vor susține o serie de seminarii, urmate de o lucrare concretă de misiune în acest oraș. - Cine sunt “desculții” din Biserică Română Baptista din Hickory? În ce proiecte misionare e implicată biserică pe care o slujiți? Care este istoria corului AGAPE? Cine poate face parte din acest cor? - “Desculții” sunt un grup de frați entuziaști, veniți aici din Arad
PASTORUL NELU URS MUNCESTE DIN PLACERE SI SE BUCURA DE VIATA IN PARADISUL DIN HICKORY, CAROLINA DE NORD de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341833_a_343162]
-
o lucrare concretă de misiune în acest oraș. - Cine sunt “desculții” din Biserică Română Baptista din Hickory? În ce proiecte misionare e implicată biserică pe care o slujiți? Care este istoria corului AGAPE? Cine poate face parte din acest cor? - “Desculții” sunt un grup de frați entuziaști, veniți aici din Arad, care iubesc partasia prin muzică, rugăciune și mărturie - vestită printr-un program neregizat, “desculț”, ce s-a transformat într-o mișcare de trezire a tuturor românilor credincioși - “A Romanian Homecoming
PASTORUL NELU URS MUNCESTE DIN PLACERE SI SE BUCURA DE VIATA IN PARADISUL DIN HICKORY, CAROLINA DE NORD de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341833_a_343162]
-
pe care o slujiți? Care este istoria corului AGAPE? Cine poate face parte din acest cor? - “Desculții” sunt un grup de frați entuziaști, veniți aici din Arad, care iubesc partasia prin muzică, rugăciune și mărturie - vestită printr-un program neregizat, “desculț”, ce s-a transformat într-o mișcare de trezire a tuturor românilor credincioși - “A Romanian Homecoming”. Momentan, suntem implicați în proiecte specifice din România, cum ar fi cel al bisericii baptiste din Sighișoara - “Pâinea” sau în misiunea pentru românii din
PASTORUL NELU URS MUNCESTE DIN PLACERE SI SE BUCURA DE VIATA IN PARADISUL DIN HICKORY, CAROLINA DE NORD de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341833_a_343162]
-
uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea pentru ca îi vedeam ochii peste coaste căpițele de fân clipeau cu ugerele pline pentru că îl vedeam talpa desculță mângâia celălalt picior lângă femeia cu copilul în pântec coborâse o față cunoscută pe marginea patului fruntea avea optsprezece ani prin cămașa cu mânecile scurte am cules toate florile și i le-am întins Referință Bibliografică: amintire în mâneca scurtă
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
joasă, în parcare. Păși, drept și calm, pe dalele din granit negru de Suedia ale peronului, apoi intră în clădire fără să se poată bucura de adierea sărată a brizei oceanice. Nu părea preocupat nici de faptul că valetul umbla desculț, nefiindu-i teamă că o să răcească. Domnul Marinică Swordfish, era cu adevărat îngrijorat! Numai că altele erau grijile domniei sale... La sfârșitul mileniului al treilea, fostul orășel uitat de lume Krakl reușise, folosind abilitățile genetice ale locuitorilor săi, să devină o
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
de mlaștini tu care nu poți fi întoarcere tocmai asta caut întrebare asta caut eu colțurile cuvintelor care au fugit fără să fie atinse în privire starea lor primordială de dinaintea rostirii caut asta caut trestia din care se rup picioarele desculțe ale unui început de strigăt apoi a tăcut Referință Bibliografică: O singură dată / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 750, Anul III, 19 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Adrian Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
O SINGURĂ DATĂ de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342407_a_343736]
-
mergea spre Sihăstria. Ajungând la o mică poiană numită „Poiana Trapezei", l-a întâlnit pe fericitul episcop Ioan, care-l aștepta. Era mic de statură, cu capul descoperit, cu părul cărunt și era îmbrăcat cu o haină lungă de lână, desculț și încins cu o frânghie de cânepă. Nu avea nici toiag, nici traistă, ci numai o ață de metanii făcută de el. Văzând pe duhovnic, l-a binecuvântat cu amândouă mâinile și i-a zis cu glas profetic: „Părinte Teodul
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]