63,307 matches
-
în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. ... 32. Astfel, Curtea a mai reținut, în esență, că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
Constituție. ... 32. Astfel, Curtea a mai reținut, în esență, că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și nediscriminării, contravenind dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și pe cea a
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, și, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. ... 33. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 1 martie 2021. “ ; ... – Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020: „Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituțională a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. ... 19. Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea Constituțională a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art.
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
și după data de 21 martie 2020, dată la care a fost stabilită o nouă procedură de evaluare; procesul de restituire a fostelor proprietăți nu poate fi oprit sau întârziat și nici nu poate conduce la emiterea unor decizii de despăgubire disproporționate, deși vizează aceleași tipuri de imobile; cu scopul de a preveni apariția de noi litigii cu privire la valoarea despăgubirilor, cauzate de data soluționării dosarelor și de variațiile grilelor notariale; pentru a preîntâmpina impactul financiar negativ asupra bugetului de
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
a fostelor proprietăți nu poate fi oprit sau întârziat și nici nu poate conduce la emiterea unor decizii de despăgubire disproporționate, deși vizează aceleași tipuri de imobile; cu scopul de a preveni apariția de noi litigii cu privire la valoarea despăgubirilor, cauzate de data soluționării dosarelor și de variațiile grilelor notariale; pentru a preîntâmpina impactul financiar negativ asupra bugetului de stat prin aplicarea de sancțiuni de către instanțele de judecată naționale și internaționale; pentru a permite statului român să își poată
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
unanimitate, că nu este necesar să examineze fondul capătului de cerere formulat în raport cu art. 13 din Convenție; ... 5. hotărăște, cu patru voturi pentru și trei împotrivă: a) că statul pârât trebuie să plătească fiecărui reclamant, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, suma de 5.000 EUR (cinci mii de euro) pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
recunoscut în legislația națională, considerând că aceasta nu poate invalida o interpretare a legislației naționale dată de instanțele naționale decât dacă interpretarea adoptată este „arbitrară sau vădit nerezonabilă“. Astfel, având în vedere răspunsul dat de instanțele naționale la acțiunea în despăgubiri introdusă de reclamantul din Cauza Károly Nagy împotriva Ungariei, Curtea a statuat că declararea necompetenței acestora nu era nici arbitrară, nici vădit nerezonabilă și că, prin urmare, reclamantul nu a posedat niciodată un „drept“ cu privire la care se poate
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
degrevată integral de orice responsabilitate. (2) În nicio circumstanță și din niciun motiv, AFM nu poate fi trasă la răspundere și obligată la plata de daune-interese pe durata desfășurării proiectului și, ca urmare, AFM nu va accepta nicio cerere de despăgubire sau plăți suplimentare. (3) Contractul, în integralitatea sa, precum și toate drepturile și obligațiile decurgând din acesta nu pot face obiectul cesiunii. (4) Delegatul va adopta o conduită adecvată prin care va evita conflictul de interese și va informa imediat
GHID DE FINANȚARE din 23 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258611]
-
aproape imposibil ca o persoană achitată să obțină o hotărâre penală care să stabilească faptul că arestarea sa a fost nelegală. Susține că, dacă s-ar accepta interpretarea instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată, nu ar putea să primească despăgubiri pentru perioada cât a fost privată de libertate, ceea ce este o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de procedură penală, autoarea acesteia din Dosarul Curții nr. 2.358D/2019 susține, în esență, că se aduce atingere dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și libertatea individuală, având în vedere evoluția în timp a reglementărilor privind despăgubirea persoanelor care au suferit o restrângere a libertății personale în cadrul unui proces penal, soluția legislativă criticată fiind mult mai restrictivă față de cea din vechile reglementări, neexistând o justificare obiectivă legată de evoluția realităților sociale supuse reglementării juridice. ... 13
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
legii ca premisă a accesului la justiție. Are în vedere evoluția în timp, în aceeași materie, a dispozițiilor Codului de procedură penală și, în acest sens, reține că în Codul de procedură penală din anul 1936 exista o reglementare privind despăgubirea persoanelor deținute în prevenție pe nedrept. Ca urmare a reactualizării din anul 1948, dispozițiile art. 566 din actul normativ precizat prevedeau că „persoana care, fiind dată judecății, a fost achitată printr-o hotărâre definitivă sau față de care s-a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
din anul 1948, dispozițiile art. 566 din actul normativ precizat prevedeau că „persoana care, fiind dată judecății, a fost achitată printr-o hotărâre definitivă sau față de care s-a dat o ordonanță de neurmărire, rămasă definitivă, are drept la despăgubiri, dacă a fost deținută preventiv, însă numai în cazul când hotărârea constată că faptul pretins săvârșit nu s-a comis sau că nu a fost săvârșit de cel care a fost deținut preventiv“. Observă că dispozițiile art. 504 din Codul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
contractului social. Observă că, în tradiția juridică anterioară, exista o răspundere obiectivă a statului, raportată la rezultatul în sine al procedurii judiciare penale; prezenta relevanță foarte mare comportamentul onest al inculpatului în cadrul procesului penal, deoarece nu avea dreptul la despăgubiri persoana care a stânjenit ori a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele neoficiale se învârt în jurul noțiunii de privare nelegală de libertate, pe care trebuie să o aibă în vedere
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
libertate, pe care trebuie să o aibă în vedere instanța civilă după ce o constată o instanță penală, și toată lumea se așteaptă să se diminueze salariul magistraților ori acestora să le fie afectate bunurile personale pentru a se achita despăgubirile, pentru a se rezolva toate problemele și toate neajunsurile societății românești. Așadar, observă că există reglementări potrivit cărora magistrații trebuie să plătească pentru erori, dar care stabilesc că nu există eroare dacă nu există ceva nelegal și că ceva este
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
reglementare, nu este competentă să se pronunțe, date fiind dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Astfel că, întrucât se urmărește modificarea textului de lege în sensul lărgirii cazurilor de eroare judiciară pentru care se acordă dreptul la despăgubire, apreciază că acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituție. Invocă, totodată, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 374 din 28 mai 2019. ... 18
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de clasare/hotărâre judecătorească definitivă, că acuzația în materie penală adusă persoanei este neîntemeiată, limitările severe aduse libertății individuale a acesteia trebuie să fie compensate. Altfel, inviolabilitatea ar deveni un concept iluzoriu, care ar putea fi nesocotit fără niciun drept la despăgubire ori de câte ori autoritățile statale ar dori acest lucru. Or, dreptul la despăgubiri nu constituie un instrument juridic de garantare a libertății individuale (circumscris cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), ci de reparare a încălcării acesteia. ... 27. Curtea a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
severe aduse libertății individuale a acesteia trebuie să fie compensate. Altfel, inviolabilitatea ar deveni un concept iluzoriu, care ar putea fi nesocotit fără niciun drept la despăgubire ori de câte ori autoritățile statale ar dori acest lucru. Or, dreptul la despăgubiri nu constituie un instrument juridic de garantare a libertății individuale (circumscris cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), ci de reparare a încălcării acesteia. ... 27. Curtea a reamintit, de asemenea, în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, că rațiunea și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]