1,902 matches
-
dați de știre pînă la capătul pămîntului, spuneți: "Domnul a răscumpărat pe robul Său Iacov! 21. Și nu vor suferi de sete în pustiurile în care-i va duce: ci va face să curgă pentru ei apă din stîncă, va despica stînca, și va curge apa. 22. Cei răi n-au pace, zice Domnul. $49 1. "Ascultați-Mă, ostroave! Luați aminte, popoare depărtate! Domnul M-a chemat din sînul mamei și M-a numit de la ieșirea din pîntecele mamei. 2. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Moise și a zis: "Unde este Acela, care i-a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfînt, 12. care povățuia dreapta lui Moise cu brațul Său cel slăvit, care despică apele înaintea lor, ca să-Și facă un Nume veșnic; 13. care îi călăuzea prin valuri, ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?" 14. "Ca fiara, care se coboară în vale, așa i-a dus Duhul Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vreme; vrăjmașii noștri au călcat în picioare locașul Tău cel sfînt. 19. Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai cîrmuit Tu, și peste care niciodată nu s-a chemat Numele Tău... $64 1. "O! de ai despica cerurile și Te-ai coborî, s-ar topi munții înaintea Ta, 2. ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ți-ar cunoaște atunci vrăjmașii Numele, și ar tremura neamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
era noapte, dar mi-a venit în minte imaginea mergătoarei pe funie care-și ține echilibrul cu ajutorul unei umbrele. Apoi, când ne-am apropiat unul de altul, am văzut că de fapt ținea pe umăr câteva coase ale căror lame despicau vântul, șuierând. Când am ajuns față în față, mi-am dat seama că nu aveam loc să trecem amândoi, am luat-o cumva în brațe, încercând să schimbăm locurile și i-am simțit trupul fierbinte în palmă. Podul se legăna
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să-ți vorbesc. Aveam să capăt, în sfârșit, explicația purtării ei și-mi dam seama că acea explicație nu poate să-mi producă nici o bucurie. Mi-a pus întrebarea care, prin fermitate și prin neobicinuință că venea din partea ei, a despicat aerul și a izbit în ureche ca un ciocan. - Ce ai de gând să faci cu mine? Încercai o paranteză care ar fi diminuat înțelesul vorbelor rostite, ar fi lungit conversația și ar fi creat atmosfera neprecisă ce nu i-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Catolicismul suferise prea mult persecuția "furnicii albe", a masonilor și a democraților, pentru ca să nu profite de un moment de acalmie și să dobândească un modus vivendi cu Republica. Urmările au fost, însă, dezastruoase pentru unitatea forțelor contra-revoluționare. Centrul Catolic a despicat în două, pentru totdeauna, opoziția antirepublicană, antidemocratică și antimasonă. Dacă în Portugalia monarhia n-a fost încă restaurată până astăzi, faptul se datorează, poate, acțiunii Centrului Catolic. Dar amânarea restaurării nu este efectul cel mai grav al creării Centrului. Infinit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
urmăritorilor se apropiase deja binișor. Doar atunci Frediana observă vârful săgeții. — Ești rănit! strigă ea. — Mișcă-te, îți spun, sau or să ne ajungă! Fata își sfâșie cu un gest hotărât poalele rochiei lungi de culoare ocru, tivită cu purpură, despicând-o până deasupra genunchilor, apoi coborî din car și încălecă bărbătește în fața lui Waltan, care imediat îl făcu pe Rutilan să se întoarcă și îi dădu pinteni, strigându-i tare în urechi. Frediana îi înconjură pieptul cu brațele și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
coate și privi în jur. „Ce... ce mi s-a întâmplat?“ se întrebă, dar nu auzi decât foarte slab sunetul propriei voci și nu-l recunoscu. Văzu că se găsea în fața trunchiului ars al copacului; trăsnetul îl carbonizase și îl despicase în două, până aproape de rădăcină. Din coroana sa bogată nu rămăseseră decât câteva cioturi înnegrite, iar de jur împrejur iarba dispăruse, lăsând locul unui disc negricios ce se întindea până la el. își aduse aminte atunci de fulgerul orbitor, simți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îndemnurile mulțimii, îl asaltă vijelios, pentru a nu știu câta oară, printr-o pătrundere în diagonală de o forță teribilă. Sebastianus pară lovitura cu scutul, se roti fulgerător pe piciorul stâng și lovi apoi cu dosul săbiei, fără măcar să privească, despicând apărătoarea de la ceafă a coifului adversarului său, în momentul în care acesta, împins de propriul elan, trecea pe lângă el. Gualfard presimțise lovitura și se împinsese înainte, rămânând aplecat, astfel că sabia lui Sebastianus îl atinse când aproape că ieșise din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a cavaleriei. Degetele sale, prinse în laț, îl apărau de mușcătura frânghiei, însă, în același timp îl și sufocau. Totul se învârtea în jurul său, urechile îi vâjâiau. Se izbi apoi cu capul de ceva foarte tare și coiful i se despică. Simți atunci un huruit sumbru ce îi cotropea mintea și, dintr-odată, în față nu mai era decât întuneric. 28 Kyrie eleison! Criste eleison! Kyrie eleison! Criste eleison! Sub nava centrală a micii biserici, cântecul călugărilor se ridica încet, curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
însă văzu, ca o confirmare, reacția fulgerătoare a lui Reinwalt. într-o clipită, acesta își trase calul îndărăt, puse mâna pe securea pe care o purta la șa și, răsucindu-se, îl lovi teribil, de sus, pe sâcâitorul său sfătuitor, despicându-i țeasta. Cei care până în acel moment fuseseră de partea lui Geremar dădură înapoi, fixând stupefiați trupul său care acum, neînsuflețit, aluneca încetișor din șa și cădea moale în praf. Nici unul dintre ei nu suflase, dar de pe terasă scena fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Bet-Șemeș secerau grînele în vale: au ridicat ochii, au zărit chivotul, și s-au bucurat cînd l-au văzut. 14. Carul a ajuns în cîmpul lui Iosua din Bet-Șemeș, și s-a oprit acolo. Acolo era o piatră mare. Au despicat lemnele carului, și vacile le-au adus ca ardere de tot Domnului. 15. Leviții au coborît chivotul Domnului, și lada de lîngă el în care se aflau lucrurile de aur, și le-au pus pe toate pe piatra cea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
era noapte, dar mi-a venit în minte imaginea mergătoarei pe funie care-și ține echilibrul cu ajutorul unei umbrele. Apoi, când ne-am apropiat unul de altul, am văzut că de fapt ținea pe umăr câteva coase ale căror lame despicau vântul, șuierând. Când am ajuns față în față, mi-am dat seama că nu aveam loc să trecem amândoi, am luat-o cumva în brațe, încercând să schimbăm locurile și i-am simțit trupul fierbinte în palmă. Podul se legăna
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și-a exprimat cu hotărâre preferința pentru zările nelămurite dinspre apus, de unde izvorăsc apele multe, pe care le aduce în câmpie Ozana. Am fost surprins de preferința ei pentru sublim, stare de suflet eminent masculină. Sensibilitatea ei... Dar văd că despic în mai mult de patru firul de păr (blond și puțin bronzat) al Adelei. După un ceas de izolare cu Ea în albastru (simt bine că lucrurile au ajuns la majusculă, ca la optsprezece ani!), ne-am luat adio cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sau italiană). Se poate spune și, fără îndoială, se va spune că poemele din ultima perioadă a lui Seymour arată ca un fel de traducere în engleză a unui gen de haiku dublu, dacă există așa ceva, și nu vreau să despic firul în patru, dar țin să subliniez probabilitatea ca, în 1970, vreun membru blazat, dar hazos al unei catedre de literatură engleză - nu-i imposibil să fiu chiar eu acela, Doamne apără-mă - să emită o butadă nostimă afirmând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
-mi faci și tu astfel de năzbâtii...“ Într-o zi, Îi căzu Biblia În mână, și bătrâna Începu să interpreteze scene din Vechiul și Noul Testament. Când era Isaac, când Iacov, când Rebeca și când Moise, ridicând toiagul peste Marea Roșie și despicându-i apele În două. Pe Mașa, În schimb, o puse să-l interpreteze pe Iisus, iar ea se mulțumi să fie Maria Magdalena. De multe ori, jocul era Împins spre sacrilegiu. Bătrâna tot insista să-i spele Mașei picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mintea tututor. Dincolo de graniță, pământul părea pustiu. Bisericile străluciră un timp, apoi crucile aurite fuseseră date jos de pe cupole, iar clopotele, sparte În bucăți și urcate În mărfare. Tătucul Stalin avea nevoie de gloanțe și statui. Icoanele fuseseră și ele despicate cu toporul și stivuite În chilii, pentru a servi drept lemne de foc. O mănăstire, despre care babulea Îi vorbise de atâtea ori, fusese transformată În post de poliție, iar alta, În grajd. Vaci grase, și altele costelive, numai piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Învățăcel... Își făceau un adevărat plan de bătaie: colindau Întâi rudele și familiile cu dare de mână, apoi mergeau și pe la ceilalți. Nu ocoleau nici casa preotului, situată la marginea satului, care le ieșea În Întâmpinare, Înălțându-și barba albă, despicat În două, și privindu-i cu ochi severi. Știau că nu trebuie să greșească nici o notă, așa că se străduiau din răsputeri să rotunjească frumos fiecare silabă, fiecare cuvânt. Banii strânși pe colind Îi Împărțeau În pridvorul bisericii. Fiecare dintre copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
face o reverență. „Parcă trăiesc Într-o lume cu două dimensiuni, nu trei“, Își spuse brigadierul. „Nu cumva alcoolul băut mi-a șters din memorie capacitatea de percepție și acum trăiesc Într-un univers simplificat?. Căci, continuă el să-și despice firul gândurilor În patru, trăgând un gât din borcănelul cu Royal, astfel de lucruri se petrec doar În filmele cu Micky Mouse...“ „Asta-i situația“, conchise, golindu-și paharul și trimițând spre gaura În care tocmai dispăruse șobolănița o bezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de plutire În spațiu...! Cu siguranță, acordurile melodiei Îi erau cunoscute dar, nu-și mai amintea cu ce ocazie a mai ascultat’o! Oare, a rămas fără memorie...? Deodată, balansul gheții luă proporții amenințătoare șuierând Înfricoșetor, iar pe alocuri se despica În uriașe părți de diferite dimensiuni, provocând prăpastii imposibile!! În cuprinse din nou frica, grăbind pașii; sări peste o „Crevasă” dar nu aprecie bine distanța, alunecând În despicătură formată...!! Cu o viteză amețitoare ce-i provoca o stare de leșin
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În interior, privind fără să Înțeleagă nimic. Pierdută În imensinatea presupunerilor, Îngenunchie alături de ce-l agresat. Se roti Într-o anumită poziție să-i poată vede fața ce era parțial acoperită cu sânge, refuzând să creadă ce vedea...! Simțind pămândul despicându-se sub picioarele sale, Atena scoase un strigăt de disperare În așa fel Încât curioșii lărgiră cerul. Se aplecă asupra lui Tony Pavone să-l poată vedea mai bine, cu lacrimi de durere, articulând : „Vai mie...!! Nefericita de mine...!! De ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Elya de a-i duce articolele avea să-l Întârzie poate prea mult. Dar - să luăm lucrurile pe rând. Zgomotul motorului lui Wallace se apropie. Hărmplaia Îi ataca țeasta. Îi dădea dureri de cap. Ochiul vătămat simțea presiune. Aerul fu despicat. Pe o parte zgândăreală, pe cealaltă un curent solitar, o strălucire insidioasă de primăvară. Vuind, strălucind, galben limpede, culoarea ciocului de pasăre, avionul Cessna mai făcu o voltă, mai jos, asupra casei. Copacii se cutremurară sub el. — O să se prăbușească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ăștia, a zis el. Au stat tăcuți un moment și au urmărit discuțiile din studio. După o vreme, s-a întors spre ea. — Te-ai simțit bine? a întrebat-o el. Sheba s-a prefăcut că se uită la vârfurile despicate de păr în oglindă. — Nu, nu prea, a răspuns ea. A fost destul de plicticos, de fapt. Nu plănuise să spună asta, dar, cumva, când a venit vorba, posomoreala a fost mai ușor de mimat decât entuziasmul. — O, draga mea, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
către vârf, dar ca să urce trebuia să se târască în patru labe - să se târască sus, acolo unde avionul pe care-l auzise mai devreme sau un altul ar fi putut s-o repereze. Sus, sus, sus, palmele îi erau despicate de granitul zidului, iar sângele cald era binevenit. Jina și-a îndesat degetele de la picioare în scobiturile stâncii și s-a săltat în sus. După o vreme, cu degetele numai bătături, abia mai reușind să se deplaseze, s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
dădea de furcă, și l-au trimis. bătrânul tăcea și își ținea ochii ațintiți în pământ, părea rușinat, iar copilul îl mustra. copilul îl tot mustra, îi reproșa lucruri teribile, bătrânul se rușina și mai tare, barba îi străpungea pieptul, despicându-l și inima îi ieșea la iveală o inimă fragedă ce se zbătea ca o pitulice, ai fi zis că e inima unui prunc. și bătrânul își văzu inima de prunc și-l cuprinse așa o sfială că își băgă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]