1,201 matches
-
simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
totuși „un animal care există“ și că ne aflăm „în pragul unei revoluții, pentru care poate că nici nu suntem pregătiți“. Dan Lungu - pragmatism epic Daniel Cristea-Enache Oricât ar crede unii și alții contrariul, criticii literari nu îi citesc în devălmășie pe toți scriitorii adevărați sau închipuiți care apar într-o anumită perioadă. Fiecare critic are niște autori ai lui (mai tineri sau deja clasici în viațăă pe care i-a parcurs carte după carte și despre care a scris texte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Baudelaire. Desigur, în Pléiade! Mănânci cu poftă zațul cu grunji mari, folosind un creion chimic drept linguriță, nemaiținând seama de arsurile ce-ți rășpăluiesc stomacul cu un glaspapir apăsat peste mucoasa fragedă... Și visezi, pierdut în viața altuia, tânjești, în devălmășie, înfiorat de o groază parfumată exotic, la mângâierile sifiliticei Louchette, la Dorothée, la veșnic nesățioasa Jeanne Duval (bănuită a fi având un vagin dublu!), la actrița Marie Daubrun (căsătorită cu unul din cei mai buni prieteni ai săi), la superba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
un ins obtuz, suferind de ulcer, care-și trata deseori subalternii în raport cu duritatea crizelor, a chinurilor suportate de stomacul lui. Înalt, slab, osos, cu figură cadaverică, Iliescu preluase lucrările unității de vreo zece ani. Găsise toate actele contabile într-o devălmășie de nedescris, luni întregi, zi și noapte reconstituise evidențele contabile, își neglijase familia și organismul și acum spunea oricui voia să-1 asculte că de atunci se pricopsise cu ulcerul gastro-duodenal ce-1 însoțise ceas de ceas, primăvară de primăvară, mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-și dea seama, încremeni în prag: peste tot, pe birou, pe brațul canapelei, pe măsuța de la telefon, pe covor, pe scaune, pe etajeră, peste tot zăceau, în dezordine cărți, articole din ziare, interviuri, recenzii, fotografii ale creatorului total, o devălmășie, așa cum rămăseseră încremenite după șocul primit cu câteva seri înainte. A, uite, Nik, izbucni plăcut surprinsă Nina, culegând de pe speteaza unui scaun o carte a creatorului total, mai ții minte, e o lucrare excelentă, cutremurătoare, ca o biblie. Știi, Carmina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
isprava făcută. Carmina tremura din toate încheieturile. Reveni în odaie. Parcă era într-un iad, câteva scrumiere pline, husele de pe canapea și fotoliu smulse, răsucite de fundurile celor doi soți, cești pline de zaț și mucuri înfipte, pahare, o întreagă devălmășie de cărți, acele cărți răvășite, niște obiecte în fond ce aparțineau acum unui executat și a căror prezență apăsa. Le culese cu pioșenie de parcă erau lucruri sfinte, le alinie cotor lângă cotor și le depozită într-un raft mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un ins obtuz, suferind de ulcer, care-și trata deseori subalternii în raport cu duritatea crizelor, a chinurilor suportate de stomacul lui. Înalt, slab, osos, cu figură cadaverică, Iliescu preluase lucrările unității de vreo zece ani. Găsise toate actele contabile într-o devălmășie de nedescris, luni întregi, zi și noapte reconstituise evidențele contabile, își neglijase familia și organismul și acum spunea oricui voia să-l asculte că de atunci se pricopsise cu ulcerul gastro-duodenal ce-l însoțise ceas de ceas, primăvară de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sub geamuri, ticluite, neatinse, ca în biblioteca Sidoniei, și-a regăsit vechiul loc la marginea canapelei, blana de urs așternută sub picioare, sau mânerele sertarelor aflate în partea de jos a bibliotecii, acele sertare burdușite cu plicuri, blestematele plicuri ale devălmășiei. Ar fi vrut să închidă ochii și să rămână așa, un timp, nu știa cât anume și în ea una câte una să se reorganizeze celulele, să regăsească jocul uitat al ambiției, gustat cu atâta nesaț cândva, aici, în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în întâmpinare coborând maiestos treptele. Cine a venit? A întrebat din hol fetița blondă. Fratele tău și femeia aia frumoasă? Fana a fulgerat înapoi cu privirea, a făcut cu mâna un gest imprecis: Lasă, taci acum. Prin curte era o devălmășie de frunze. Ajunsă lângă ei a luat mâna lui Ovidiu și mâna Carminei, le-a strâns între degetele sale. A spus cu un fel de patetism: Mă bucur foarte mult pentru voi. Ochii îi înotau în lacrimi. S-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bagajele. O făcu tremurând din toate încheieturile ca și cum urma să vină seismul și ea trebuia neapărat, în cel mai scurt timp, să dispară. Trânti în geamantan de-a valma crema de față, costumul de baie, fuste, perii, rochii, toate în devălmășie, după cum îi ieșeau în cale, apoi aflată la gară, în fața ghișeului de bilete, să încerce să se împace cu gândul că nu-i spusese niciodată "te iubesc". Biet orgoliu! O întâlnise pe Emilia în curtea uzinei, aproape de poartă. Era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
orizontul tuturor surprizelor: idei și date circulând la modul folcloric, preluate tale-quale, fără „a se face caz” de ideea responsabilității personale. Lipsa de autoritate și de spirit critic nu par să deranjeze; preluarea și interpretarea după ureche duc la o devălmășie „post-modernă” cel puțin derutantă. Comunicarea „culturală” pe internet devine un exercițiu „la comun”, un „bun” în care participantul poate, când și cum vrea, să-și moaie tocul (mai precis, tastele!), sau doar să-și „bage picioarele”... La adăpostul anonimatului apar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
orizontul tuturor surprizelor: idei și date circulând la modul folcloric, preluate tale-quale, fără „a se face caz” de ideea responsabilității personale. Lipsa de autoritate și de spirit critic nu par să deranjeze; preluarea și interpretarea după ureche duc la o devălmășie „post-modernă” cel puțin derutantă. Comunicarea „culturală” pe internet devine un exercițiu „la comun”, un „bun” în care participantul poate, când și cum vrea, să-și moaie tocul (mai precis, tastele!), sau doar să-și „bage picioarele”... La adăpostul anonimatului apar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem de resurse, unitatea de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
impunere a regulilor și de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice și a influenței capitalismului, dar și sub presiunea unor boieri locali, regulile referitoare la proprietate și exploatarea resurselor comune se schimbă. Este interesant de urmărit modul în care relaționează regulile de la cele trei nivele, menționate mai sus, în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă substanțial în funcție de gradul de cunoaștere și de percepția pe care participanții o au despre aceste reguli. Regulile de la nivelul operațional sunt cel mai des aplicate. Regulile de alegere colectivă presupun participarea în adunarea obștească a tuturor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivel colectiv se află și ele deseori în conflict cu cele de la nivel constituțional. Un exemplu în acest sens este modalitatea de percepere a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional, regulile erau mai ușor respectate pentru că exista o capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de ordin moral care țin de relația
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces de încercare și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]