4,097 matches
-
de informații. Din contra, trierea corespondenței, convorbirile telefonice, consultarea ceasului pun în pericol alianța terapeutică și riscă să-i alunge pe cei mai anxioși și mai sensibili. Nevoia de talent pedagogic ” Explicația amplifică întotdeauna implicarea”: aceasta ar trebui să fie deviza terapeutului în față întrebărilor pacientului său. Mult timp, medicina a crezut că este bine să țină pacientul departe de diagnostic, de un bagaj de cunoștințe medicale, chiar minime, împărtășite. Medicul se erija în savant atotputernic în mâinile căruia pacientul își
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reflectă deci Întreaga clasă muncitoare, ci prezintă interes numai pentru susținerea unor premise pe care se Întemeia mișcarea muncitorească aflată, la acea vreme, Într-o formă incipientă de organizare, În perspectiva redactării proiectului politic al proletariatului, În care se relua deviza iezuitului Ignațiu De Loyola, care spunea: „pace colibelor, război palatelor”. Formulăm aceste rezerve deoarece sociologiei Îi revine rolul de a pune diagnosticul social al tuturor transformărilor În curs: ea este, prin urmare, eminamente sincronică. Marxismul este eminamente diacronic și animat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care ar fi implicat ieșirea din pasivitate și apetitul pentru discuții critice. Frica de putere (mai precis, față de partidul conducător și loiala Securitate), de timpuriu inoculată, n-a reușit decât să-i hipertrofieze elevului Paul Cernat de atunci complexele identitare („deviza mea era «fuga, la adăpost»” - p. 47). Riturile de trecere la vârsta eroismului plin de făgăduințe n-au fost uitate: solemna înveșmântare în haina de pionier, cravata purpurie și insigna de rigoare au pregătit vizita la Doftana, taberele de îndoctrinare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
domenii care doresc să capteze atenția consumatorilor; concurența între sporturi; concurența între organizațiile din același sport concurența între sportivii aceleiași organizații concurență cu sine. Atât indivizii cât și organizațiile resimt competitivitatea mediului. Reușită este finalitatea ambilor, dar înțelegerea greșită a devizei "Citius, altius, fortius" conduce la dopaj sau forme de violență în cazul sportivului, în timp ce orientarea exclusivă spre profit duce la conduită neetica în cazul organizațiilor. În etapa actuala, în care toate formele de concurență par a se fi înăsprit, rolul
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
de problemă extrem de serioasă din multe puncte de vedere, Maël Donoso spunea într-un articol (La chute programmée de la diversité eurpéenne) din martie 2009 că: Uniunea Europeană a făcut din diversitate una dintre valorile-faruri ale existenței sale. A înscris-o în deviza sa, apărată și promovată, pretinsă uneori ca model. Cu toate acestea, partizanii unui spațiu politic european trebuie să bată în retragere cu această noțiune și să admită că, din multe puncte de vedere, Europa viitorului va fi mai unită, mai
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
specificități naționale. Dacă, într-o anumită măsură, diversitatea și policentrismul (sistem cu mai multe centre decizionale) sunt purtători efectivi ai proiectului european, în prezent, promovarea lor servește ca un compromis față de eurosceptici, iar lipsa de încredere a proeuropenilor deservește astfel deviza definitorie pentru Europa: Unită în diversitate. Răspunzând și altor nedumeriri legate de construcția europeană destul de confuză și neclară pentru mulți, Denoso spune: Fondând Uniunea, europenii au ales în mod deliberat să promoveze unitatea fără a renunța însă la diversitate. În
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Europei și de a reaminti că statele actuale s-au construit adeseori maltratând și eliminând diversitatea etnică, culturală, religioasă sau politică pe teritoriile lor.... Națiunile care există astăzi nu sunt mai naturale sau mai legitime decât va fi Europa federală. Deviza Unită în diversitate s-ar aplica mai bine Indiei decât Europei. Cu sutele lor de limbi regionale și cu mixtura lor culturală, indienii sunt mai bine plasați decât europenii când vine vorba despre diversitate. De ce nu ar trage Europa niște
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pașnic, prin care state cu istorii, limbi și culturi diferite s-au reunit, un proces care face din Europa un caz unic la această scară în civilizația umană și un laborator de excepție pentru a pregăti o viitoare federație mondială? Deviza Unită în diversitate este interesantă, dar își arată progresiv limitele. Deviza Unită prin drept s-ar potrivi poate mult mai bine Uniunii Europene! Față de punctele de vedere ale lui Denoso (care aparțin în realitate multor oameni) există numeroase rezerve. Federalizarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
au reunit, un proces care face din Europa un caz unic la această scară în civilizația umană și un laborator de excepție pentru a pregăti o viitoare federație mondială? Deviza Unită în diversitate este interesantă, dar își arată progresiv limitele. Deviza Unită prin drept s-ar potrivi poate mult mai bine Uniunii Europene! Față de punctele de vedere ale lui Denoso (care aparțin în realitate multor oameni) există numeroase rezerve. Federalizarea Europei nu este pe placul multor oameni, fie ei europeni sau
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cam așa: Ă Uite ce e, Pip, nu trebuie niciodată să sari dintr-o ambarcațiune, decît... Restul, însă, era cît se poate vag, cum sînt totdeauna sfaturile, fie ele cele mai bune. „Ține-te bine în ambarcațiune“ reprezintă într-adevăr deviza cea mai înțeleaptă a vînătorilor de balena. Se întîmplă însă ca „Sari din ambarcațiune“ să fie o deviză mai nimerită în unele cazuri. Mai mult încă, dîndu-și parcă seama că, prin sfaturile lui generale, îi lăsa lui Pip o prea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
era cît se poate vag, cum sînt totdeauna sfaturile, fie ele cele mai bune. „Ține-te bine în ambarcațiune“ reprezintă într-adevăr deviza cea mai înțeleaptă a vînătorilor de balena. Se întîmplă însă ca „Sari din ambarcațiune“ să fie o deviză mai nimerită în unele cazuri. Mai mult încă, dîndu-și parcă seama că, prin sfaturile lui generale, îi lăsa lui Pip o prea mare libertate de a sări peste bord în alte ocazii, Stubb încetă brusc să-l mai povățuiască și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pregătitoare a Început Încă de prin februarie. În concepția plină de grandomanie a oficialilor, manifestarea se voia o trecere În revistă și o verificare a atașamentului partinic al „păturii”, al marelui batalion ne-muncitoresc: creatorii de valori științifice, tehnice, artistice. Deviza congresului era Pace-Cultură, iar manifestarea trebuia să cuprindă toate instituțiile culturale, științifice, de Învățământ și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu organizațiile sportive, Încheind cu facultățile, societățile de creație, institutele științifice ori Academia. Presa din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Reproducerea integrală sau aproape integrală a unor documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non multa sed multum” mi se pare a fi cealaltă deviză „repetiția e mama Învățării” - așadar din multele și vastele și Întotdeauna aberantele comentarii citite de mine, am citat foarte puține netrunchiate; și numai atunci când mi s-a părut că În gândirea și articulația ideilor am detectat un traseu generalizant, tipic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Căci, după 1948, a fost, cu adevărat, un larg front literar (În poezie, proză, dramaturgie, reportaj literar), care, spunând un categoric NU proletcultist Întregii experiențe literare anterioare, căuta să-și construiască o formulă viabilă, bazată pe o estetică ofensiv-ideologică (după deviza maiakovskiană „Marxismul - metodă de-a trage la țintă, folosește-o cu iscusință”), o literatură restrânsă tematic la actualitatea socialistă și la istoria „progresistă” (pre-comunism, ilegalitate). Direcțiile În sine puteau genera o literatură autentică dacă transfigurarea literară n-ar fi aplicat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
promotorii și ideologii ei, cam după 1966-67, atunci când, Într-un relativ dezgheț ideologic, Începe campania de recuperare a modernității literare și când membri marcanți ai generației 50 instituie strategia debarasării tacite de trecutul rușinos, a punerii acestuia În derizoriu, după deviza „să ne despărțim de trecut râzând”. Conduită pe care, aproximativ aceiași promotori și autori n-au avut-o după aigust 1944, față de literatura română interbelică. Dacă scoatem din ecuație RS și-l Înlocuim cu P, fie la nivelul terminologiei, fie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
79. 4. Persoana cea mai apropiată de Kant, în ultimii ani ai vieții sale, Ehrgott A.Ch. Wasianski, consemna, în amintirile pe care le-a pus pe hârtie după moartea filosofului, că acesta repeta adesea o propoziție, care devenise aproape deviza lui: „Credeți-mă că nenorocirea supremă este - de a prefera viața onoarei, și pentru a-ți prelungi viața să-ți pierzi toate motivele pentru a trăi”. (Vezi E.A.Ch. Wasianski, Immanuel Kant in seinen letzten Lebensjahren, Gräfe und Unzer Verlag, Königsberg
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu se află într-o lipsă a inteligenței, ci în lipsa fermității și a curajului de a te sluji de ea fără a fi condus de altcineva. Sapere aude! «Ai curajul să te servești de propria minte!Ă este, prin urmare, deviza luminării.” (Imm. Kant, „Răspuns la întrebarea: ce este luminarea” traducere de D. Flonta, în Filosofia practică a lui Kant, Polirom, Iași, 2000, p. 118.) 4. Fr. Meinecke, Schiller und der Imndividualitätsgedanke. Eine Studie über die Entstehungsgeschichte des Historismus, F. Meiner
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din starea de minorat, o stare la care ei se condamnă singuri atât timp cât nu reușesc să facă uz de propria lor rațiune. Imperativul kantian „Ai curajul de a te sluji de propria ta minte!”, imperativ pe care filosoful îl numește „deviza luminării”, reprezintă un apel adresat tuturor oamenilor. Este invitația adresată fiecărui om de a se împlini ca ființă omenească, de a deveni o persoană. În textul care debutează cu formularea acestei devize, expresii ca minorat, majorat, tutelă, tutori merită, cred
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ta minte!”, imperativ pe care filosoful îl numește „deviza luminării”, reprezintă un apel adresat tuturor oamenilor. Este invitația adresată fiecărui om de a se împlini ca ființă omenească, de a deveni o persoană. În textul care debutează cu formularea acestei devize, expresii ca minorat, majorat, tutelă, tutori merită, cred, întreaga noastră atenție. Din punct de vedere civil și legal membrii unei comunități se împart, cum se știe, în majori și minori. Prin dezvoltarea naturală a capacităților lor, ei încetează odată cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu facem pare să lipsească multora dintre cei ce îl afirmă. Nimic nu sfidează mai mult ideea kantiană a luminării decât o asemenea desprindere de orice semnificație morală a unor reprezentări, așteptări și practici socotite religioase. Formularea dată de către Kant devizei luminării - „Sapere aude! (Ai curajul să te servești de propria minte!)” - este un îndemn care nu a pierdut nimic în stringență și actualitate. Multe dintre nenorocirile și suferințele pe care le-a îndurat și le îndură omenirea pot fi puse
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
progres, făcut de femeie în ridicarea demnității sale, progres care se rezumă în stăruința a sta pe aceeași treaptă de cultură ca și bărbatul, a se bucura de aceleași drepturi, luând în schimb asupra sa aceleași datorii. Iată în rezumat deviza feminismului. Conflictul acesta s-a manifestat în timpul din urmă cu deosebire în Germania, prin noile teorii ce preocupă astăzi chestiunea feminină, cu toate că femeia și-a câștigat drepturi integre astăzi în al XX-lea secol de civilizație întâmpină piedici. Propaganda germană
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și astfel să asigure pacea, ferindu-ne de situații ca aceea din Spania. Alte comunicări D-na Zinuța Costriș, inspectoare de ocrotire, vorbește despre rolul femeii în menținerea sănătății și studiază marea importanță a instituției surorilor de caritate, a cărei deviză este conservarea elementelor vitale ale neamului. Cere ca tinerele absolvente ale liceelor și ale școlilor normale să fie îndemnate a urma școala de surori de ocrotire. Mai fac comunicări, d-na Iosif despre femeia ca educatoare a națiunii; d-na
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
domeniul managementului cunoașterii, inovării și învățării organizaționale; de exemplu, proiectul european MACIS își propune studierea impactului societății informaționale asupra organizațiilor și reproiectarea adecvată a conținutului disciplinelor din învățământul superior de management. La nivelul Uniunii Europene, majoritatea inițiativelor relevante sunt subsumate devizei „Europa inovației”, adresată prioritar tandemului universități-firme; Comisia Europeană asumă fie calitatea de organizator pentru manifestări cum este conferința-expoziție „KM Europe”, fie pe cea de observator și evaluator de rezultate și tendințe înregistrate în spațiul european, care sunt făcute publice. Se
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
salută inițiativa de a pune la dispoziția poeților „o încăpere a lor”, pentru a nu se simți „incomodați și incomozi între două catedre de doctrină sau de considerente”. Suplimentul are menirea de a înmănunchea cele mai diverse orientări poetice, sub deviza „Nici o școală literară: numai talente”. În primul număr, printre semnatari se află Tudor Arghezi (Seceta mare), Mihail Celarianu (La septembrie și octombrie, Meșterul necăjit, Paradis pe-nnoptat, Prin lumea cu păcate), Demostene Botez (În turn de fildeș), Sanda Movilă (Strigoii, Ultimul
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]