1,285 matches
-
violenței decât s] o aplice altora; iar compasiunea sau „iubirea”, dup] cum o numește Gandhi, precum și umanitatea și umilință des]vârșit], trebuie s] susțin] acțiunea. Toate acestea, consider] el, pot fi generalizate pentru a forma un principiu al acțiunii non-violente dezinteresate. Acest principiu se aplic], mai apoi, în contextul acțiunilor sociale și politice, în cazul unei mișc]ri de r]sculare a maselor, în lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect, bazat pe recompense și pedepse, reprezint] modelul juridic (critic) de acțiune. O alt] abordare a acestor dou] modele este aceea c] manieră dezinteresat] de formare a caracterului poate fi orientat] spre nirvana, deoarece, în esență să, ea reprezint] o încercare de înl]turare a l]comiei, a urii și a minciunii, iar aceast] încercare de acumulare a meritelor vizeaz] o viat] mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu sunt conștiente de bun]tatea lor sau de r]splat]. R]splata de care vorbea Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum putem explica atunci virtutea drept]ții? Hume a sustinut c] benefic] pentru societate este practică acceptat] a regulilor cunoscute ale drept]ții, chiar dac] aceast] practic] cauzeaz] dificult]ți în unele situații. El a susținut, de asemenea, c] dorința dezinteresat] de a respecta aceste reguli se dezvolt] în mod natural, pe baza compasiunii pentru ceilalți. Astfel, din perspectiva lui Hume, putem vedea c] și virtutea supunerii fâț] de legi poate proveni în întregime din sentimentele și dorințele noastre. Kant a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o nis] pe care s] o umple. Dac] acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat numai de rațiune ori pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic]. F]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele unei clase ca fiind universale (MEW 3, pp. 46-49; CW 5 pp. 59-62; MEW 4, p. 477; CW 6, p. 501). Tocmai acest lucru îl fac și ideologiile morale: ele prezint] acțiunile în beneficiul unei clase ca fiind absolut dezinteresate, în slujba binelui comun, a drepturilor și a bun]st]rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de preocupări cărora individul poate să li se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de preocupări cărora individul poate să li se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fenomen nu poate fi decât unul benefic, deoarece transformă istoria dintr-o religie laică, manipulată În profitul celor mai diverse cauze politice, Într-o „simplă” preocupare intelectuală, Într-o curiozitate oarecare, Într-un efort de cunoaștere mai curat și mai dezinteresat, atât pentru comunitatea specialiștilor, cât și pentru ansamblul societății. Pentru istoricii tradiționaliști Însă, pierderea rolului lor sacerdotal, de oficianți ai cultului care celebrează valorile naționale, nu poate reprezenta altceva decât o catastrofă intolerabilă. Istoriografia „modernistă”, „liberală” sau, mai corect, „revizionistă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al XIV-lea îl întrerupea, zicând « Le Nôtre, îți dau douăzeci de mii de franci». Această dărnicie magnifică a fost atât de des repetată încât l-a enervat pe Le Nôtre, al cărui suflet era pe atât de nobil și dezinteresat, pe cât era de generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o anumită acțiune concretă. Poezia adevărată ne afectează într-un mod mai subtil. Arta creează un fel de cadru oare scoate conținutul operei din lumea realității. Putem deci reintroduce în analiza noastră semantică unele dintre conceptele obișnuite ale esteticii: "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare". Trebuie însă din nou să subliniem că distincția dintre artă și nonartă, dintre literatură și expresia lingvistică neliterară este fluidă. Funcția estetică se poate extinde la mesaje lingvistice dintre cele mai variate. Ar însemna să avem o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
care le-am discutat - organizarea, expresia personală, sesizarea și exploatarea resurselor limbii, lipsa scopului practic și, desigur, caracterul fictiv - nu constituie altceva decât reformularea, într-un cadru de analiză semantică, a unor străvechi termeni estetici, ca "unitate în varietate", "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare", "invenție", "imaginație", "creație". Fiecare dintre acești termeni surprinde un aspect al operei literare, o trăsătură caracteristică a direcțiilor ei semantice. Nici unul, luat singur, nu este satisfăcător. Se impune, așadar, cel puțin o concluzie: opera de artă literară
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
se recunoaște nici grija, îndemânarea și munca de elaborare a artistului, nici seriozitatea și importanța poeziei ; iar când ni se spune că poezia este "muncă" sau "meșteșug", simțim că se ignoră bucuria ei si ceea ce Kant a numit "caracterul ei dezinteresat". Se cade deci să definim funcția artei in așa fel încât să facem dreptate și lui dulce și lui utile. Formula lui Horațiu însăși ne pune pe drumul cel bun dacă, ținând seama de faptul că precizia în folosirea terminologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
numai să coexiste, ci și să fuzioneze. Trebuie să subliniem că plăcerea literaturii nu este doar o plăcere preferată dintr-o listă lungă de plăceri posibile, ci o "plăcere superioară", deoarece se referă la o activitate de tip superior : contemplarea dezinteresată. 57 Utilitatea literaturii - seriozitatea, caracterul instructiv - este și ea o seriozitate plăcută, adică nu seriozitatea unei datorii care trebuie îndeplinită sau a unei lecții care trebuie învățată, ci o seriozitate estetică, o seriozitate a percepției. Relativistul căruia îi place poezia
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
acționarului principal, omul de afaceri Leon Popescu (a cărui investiție „nebunească” se explică prin megalomania patologică ce-l va duce până la urmă într-un spital neuropsihiatric), realizarea filmului nu ar fi fost posibilă. Independența României nu este o „operă patriotică” dezinteresată, cum era prezentată în presa vremii - 35, numărul anilor scurși de la cucerirea independenței, nu era rotund, fiind mai degrabă un pretext găsit în 1912. Nici ca reconstituire istorică, cu caracter documentar, nu poate fi clasificat, întrucât sunt introduse episoade scenarizate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada împărțirii pământurilor boierești țăranilor sub presiunea activiștilor PCR, în anul 1946. Mitru Moț nu mai este un țăran comunistoid pur și dezinteresat încă din burta mamei sale. El vrea puterea, se consideră foarte dotat pentru conducere și politică, drept pentru care se autoproclamă primar, înșfăcând cheile și ștampila „fostului” Sofron. Când profesionistul de partid Ardeleanu îl întreabă, găsindu-l în biroul primarului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Sîntem mult prea săraci pentru a ne permite a risipi ceva ce nu ne aparține, dar putem beneficia de pe urma lui. Trebuie doar să-i asigurăm condițiile propice a se desfășura. Este vorba de o ambianță firească de căldură sufletească, iubire dezinteresată, altruism, dăruire, răbdare și înțelegere. Un talent cultivat este răsplata unei asemenea investiții de efort și resurse, societatea fiind în fapt marele cîștigător sau perdant, funcție de ea însăși, în ultimă instanță. Talentul e o minune pe care trebuie să o
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
Cu siguranța că fiecare dintre noi are ceva de dăruit, fiecare reprezintă o piatră de temelie În educația acestor copii, fiecare este o prezență vie, imposibil de Înlocuit. A fi conștient de această misiune și a te dărui total și dezinteresat pentru Înfăptuirea ei Înseamnă a fi un adevărat pedagog și mai ales un adevărat om, om care a descoperit În munca lui un adevăr simplu, dar esențial: Scopul educativ principal În activitatea cu elevii deficienți de auz este formarea unei
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
celuilalt asupra unor fapte, evenimente, găsindu-le chiar „geniale”, totuși, de cele mai multe ori, noi căutăm adevărul celor spuse, cu alte cuvinte ne interesează mai cu seamă cunoștințele cu un anumit grad de certitudine. Adevărul sau cunoștințele verosimile le căutăm uneori dezinteresat, doar din dorința de cunoaștere, dar de cele mai multe ori dintr-un interes pragmatic: deținând o reprezentare sau cunoaștere adecvată, adevărată asupra lumii, noi putem acționa într-un mod adecvat, eficient în cadrul ei. Problema este: cum ne dăm seama că intervenția
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în ce privește modul în care sunt produse, folosite, regularizate, instituționalizate și modul în care li se rezistă, nu este doar cunoașterea ci și puterea.” (Tim O’Sullivan, 2001:167). Însuși discursul științific poate fi contaminat de forme ideologice, el nefiind total dezinteresat, dar și datorită faptului că - după Khun și Feyerabend - teoriile științifice sunt produsele unei anumite comunități științifice, într-o anumită paradigmă, într-un anumit context, și, forțând nota, am putea asemăna paradigma cu o ideologie, doctrină. Cu toate acestea, fenomenul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de timp pentru a se construi, un deceniu fiind un interval destul de scurt. Pe de altă parte, se poate spune că s-au făcut pași în dobândirea unei abordări în care preocupările de securitate să fie împărtășite. Ajutorul prompt și dezinteresat oferit României de către Ungaria în eliminarea efectelor inundațiilor din vara anului 2005 e un exemplu în acest sens. Cazul este cu atât mai elocvent cu cât a implicat nu numai nivelul statal, ci o multitudine de tipuri de actori (comunități
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
răspunde cu solicitudine, cu discreție și, după cum ne-a mărturisit, cu multă bucurie, la toate chemările pe care școala i le adresează ori de câte ori are nevoie de experiența domniei sale, aceeași persoană apropiată de elevii școlii, pe care continuă să-i ajute dezinteresat, eficient și oportun, așa cum o face de peste două decenii, aceeași persoană bine intenționată, permanent preocupată de problemele școlii, toate aceste lucruri reieșind cu claritate și din dialogul pe care vi-l prezentăm în continuare, un dialog pe care dorim să
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
decalaj să se mențină în privința limbajului expresiv. 8. Evoluția pe parcursul terapiei logopedice Copilul a început terapia logopedică după împlinirea vârstei de 3,5 ani, părinții fiindîngrijorați de lipsa comunicării verbale și de manifestările discomportamentale. Inițial Adrian era foarte puțin cooperant, dezinteresat aproape total de încercările de stabilire a contactului și a unei modalități de comunicare verbală. Ședințele logopedice inițiale aveau un randament foarte scăzut, pentru că Adrian obosea repede și atunci se accentuau manifestările discomportamentale. S-au fixat o serie de obiective
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]