1,495 matches
-
Dahl; ea poate cuprinde "o cultură politică mixtă" de activiști civici, dependenți pasivi și persoane rupte de politică. Almond (1995: 7) a caracterizat această viziune asupra democrației (un sistem cu nici prea multă, nici prea puțină participare) drept un echilibru dezirabil, în care există respect pentru autoritatea de care au nevoie liderii pentru a oferi politici eficiente, iar populația are destulă încredere în eficiența instituțiilor democratice în a le indica liderilor direcția cea bună. Conceptul de cultură politică este uneori lărgit
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
intră într-un conflict logic, dar prioritățile diferă. În timp ce Berlin (1969: 125) sprijină multe obiective ale bunăstării propuse în numele "libertății față de", insistă de asemenea pe faptul că definiția libertății nu ar trebui lărgită pentru a include scopuri pozitive, oricît de dezirabile ar fi acestea: Totul este ceea ce este: libertatea este libertate, și nu egalitate sau echitate sau dreptate sau cultură sau fericirea oamenilor". Într-un regim comunist, libertatea sau absența libertății nu era numai o problemă filosofică: ea avea relevanță imediată
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
esențială a oricărui tip de afacereă, eficiență (trebuie manifestată o atenție deosebită asupra modului în care sunt folosite resursele în îndeplinirea obiectivelor firmeiă, cota de piață (să fii lider pe piață sau să deții o cotă cât mai importantă este dezirabil din multe puncte vedere, dar mai ales pentru a câștiga avantaje la costuri față de concurență, deoarece, logic, ceilalți vor deține o pondere mai mică din piață și 28 Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu, Strategiile competitive ale firmei, Ed. Polirom, Iași, 2005
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol pozitiv, articol negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.) sau prezentări ale adversarilor președintelui României prin asociere cu acțiuni non-dezirabile pentru opinia publică (corupție, politicianism etc); 2. articol negativ articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
președintelui României prin asociere cu acțiuni non-dezirabile pentru opinia publică (corupție, politicianism etc); 2. articol negativ articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu prin asociere cu acțiuni indezirabile pentru opinia publică sau prezentări ale adversarilor prin asociere cu activități dezirabile pentru opinia publică; 3. articol neutru articol care prezintă echidistant ambele puncte de vedere sau îi critică pe reprezentanții ambelor puncte de vedere sau îi laudă pe reprezentanții ambelor puncte de vedere; articol care nu este nici pozitiv, nici negativ
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.) exprimate într-o formă necritică, admirativă, vădit elogioasă; sau prezentări ale adversarilor președintelui României prin asociere cu acțiuni non-dezirabile pentru opinia publică (corupție, politicianism etc.), exprimate într-o manieră
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
exprimate într-o manieră necritică, denigratorie; 2. articol tendențios negativ articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu prin asociere cu acțiuni indezirabile pentru opinia publică exprimate într-o manieră necritică, denigratorie; sau prezentări ale adversarilor prin asociere cu activități dezirabile pentru opinia publică exprimate într-o formă necritică, admirativă, vădit elogioasă; 3. articol neutru articol care prezintă într-o manieră echilibrată puncte de vedere. Deși se aseamănă, există diferențe notabile între un articol pozitiv sau negativ și unul pozitiv sau
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă a veacului XX, ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i) regimul politic, ii) mentalitatea colectivă, și iii) modelul uman tipul antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a imigranților, exprimată prin metafora "creuzetului american" (the American melting pot). Mesajul era: sunteți bineveniți, uitați trecutul dacă puteți, schimbați-vă numele dacă nu sună prea anglo-saxon, deveniți americani. O politică de stimulare și respectare a diversității culturale a devenit dezirabilă după mișcările anilor șaizeci, în care o serie de grupuri etnice și de altă natură și-au afirmat importanța și dreptul la dialog cultural cu majoritatea, multă vreme WASP (white, anglo-saxon, protestant). O primă măsură de promovare a minorităților în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai mult decât un agent economic; • să considere comunitatea locală drept o parte interesată, dând înapoi societății, prin diverse acțiuni, o parte din beneficiile operațiunilor sale; • să aibă o abordare proactivă; • să recunoască importanța protejării mediului. Angajarea corporației în acțiuni dezirabile din punct de vedere social aduce pe termen lung îmbunătățirea poziției pe piață, prin creșterea gradului de recunoaștere și apreciere din partea consumatorilor (Collins, McLaughlin, 1996). Responsabilitatea socială corporatistă se manifestă pe patru niveluri de influență (Davies, 2003). Primul nivel este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
percepute că imperative culturale și al c]ror conținut este determinat de factori diferiți, în principal de vocea tradiției, a convențiilor sau a obiceiurilor și de conștiință înțelepților. Dharma ofer], în acest caz, un „cadru” pentru ceea ce este potrivit sau dezirabil din punct de vedere etic la un moment dat. Dar ceea ce confer] coerent] conceptului în sine este, probabil, înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conotația unui sentiment subiectiv de mulțumire sau pl]cere (că și în expresia: „în culmea fericirii”). Grecii ins] atribuiau acest termen unei persoane, referindu-se la ceea ce ar fi, de fapt, sursa acestor sentimente, adic] posesia a ceea ce se consider] dezirabil, ceea ce pare mai degrab] o judecat] obiectiv]. Astfel, o persoan] poate fi considerat] eudaimon deoarece el sau ea este bogat], puternic], are copii s]n]toși ș.m.a.d.; dac] aceste lucruri pot induce un sentiment de mulțumire, atribuirea termenului nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] „în mod pl]cut” este r]spunsul lui Epicur la întrebarea lui Socrate, aceast] întrebare nu poate s] conțin] nici o referire esențial] la pl]cere. Este mai mult o invitație la reflecție asupra a ceea ce este cu adev]rât dezirabil în viața unui om: cum ar trebui s] tr]iasc] un om pentru a putea spune obiectiv c] a avut o viat] tr]it] cu succes? R]spunsul lui Socrate, care își g]sește ecoul în reacțiile tuturor celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se spune adesea c] acesta este un angajament fâț] de universalizare (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Acest angajament înseamn] c] orice teorie moral] face apel la valori dat fiind faptul c] opțiunea pentru anumite alegeri este considerat] acum o stare dezirabil]. Cel]lalt aspect al premisei noastre cheie este c], în cazul oric]rei valori sau st]ri considerate dezirabile, putem identifica un r]spuns conform teoriei consecințelor și unul opus acesteia. Putem folosi aici noțiunile de promovare sau de onorare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] orice teorie moral] face apel la valori dat fiind faptul c] opțiunea pentru anumite alegeri este considerat] acum o stare dezirabil]. Cel]lalt aspect al premisei noastre cheie este c], în cazul oric]rei valori sau st]ri considerate dezirabile, putem identifica un r]spuns conform teoriei consecințelor și unul opus acesteia. Putem folosi aici noțiunile de promovare sau de onorare a valorii. Sper c] afirmația mea este susținut] de tipurile de exemple prezentate la început. Am v]zut atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la început. Am v]zut atunci c] un agent poate alege s] onoreze său s] promoveze valori care au leg]tur] cu înțelegerea intelecual], loialitatea personal] și libertatea politic]. Prin analogie, aceleași posibilit]ți exist] și în cazul st]rilor dezirabile. Așa cum am v]zut, un agent poate alege s] onoreze o valoare asociat] în mod tradițional cu teoria consecințelor, cum ar fi cazul fericirii, desi incertitudinea ce caracterizez] opțiunile poate s] impieteze formă inițial] a strategiei; a onora aceast] valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necesit] onorare, cum ar fi loialitatea personal], respectul pentru ceilalți și pedepsirea f]r]delegilor. Cu totul diferit] este g]sirea unei justific]ri pentru faptul c] aceste valori sunt atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care le deosebesc de celelalte valori, dar de ce conteaz] aceste caracteristici atât de mult? Întrebarea nu este luat], de obicei, în calcul de c]tre oponenții teoriei consecințelor. În cazul lor, nu numai c] exist] dualitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere egalitarist. Dac] ne-am fi bazat exclusiv pe principiul oportunit]ții de șanse pentru a distribui pozițiile, ar fi fost mult mai probabil s] îi plas]m pe cei cu mai multe abilit]ți în pozițiile cele mai dezirabile. În timp ce aceste poziții implic], de obicei, o munc] mai satisf]c]toare la nivel intrinsec decât cea implicat] de alte poziții, practica ar fi reprezentat] de urm]rirea interesului celor cu abilit]ți mai multe pentru a avea o munc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai multe pentru a avea o munc] satisf]c]toare și nu de urm]rirea intereselor celor cu mai putine abilit]ți. Mai mult, datorit] faptului c] pozițiile dorite mai mult sunt pl]tite mai bine decât pozițiile mai puțin dezirabile, folosirea principiului egalit]ții de șanse pentru distribuirea pozițiilor ar avantajă interesele financiare ale celor care beneficiaz] de mai multe abilit]ți în detrimentul celor cu abilit]ți reduse. În general, distribuirea pozițiilor pe baza exclusiv] a egalit]ții de șanse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai bine interesele tuturor. Aceast] ap]rare a principiului egalit]ții de șanse este doar parțial]. Deși justific] o preocupare în a realiza o corespondent] între abilit]ți și poziția ocupat], ea nu justific] veniturile mai mari care însoțesc pozițiile dezirabile. Susțin]torii pieței afirm] deseori c] asemenea venituri sunt necesare pentru a încuraja persoanele cu mai multe abilit]ți s] obțin] calific]rile necesare dobândirii pozițiilor dorite mai mult. Acest argument nu este ins] foarte conving]tor datorit] faptului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
școli mai bune decât negrii, societatea susținând un sistem complex de aștept]ri și stereotipuri de care beneficiaz] cei dintâi în detrimentul oamenilor de culoare și al femeilor. Așadar, tratamentul preferențial nu trebuie s] fac] acea competiție pentru locurile și pozițiile dezirabile incorect]. Din contr], prin oferirea de compensații femeilor și negrilor datorit] faptului c] le-a fost refuzat] egalitatea de șanse în ceea ce privește obținerea de calific]ri, competiția trebuie s] devin] corect]. În America, obiecția este deseori ridicat] în sensul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rți a principiului egalit]ții de șanse este mai dificil de determinat ce fel de compensare trebuie acordat] celor care au fost discriminați. În mod particular, este evident faptul c] ceea ce trebuie f]cut este acordarea locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit]ții. Cel de-al doilea tip de teorie este teoria retributiv]. Exist] diferite versiuni ale acestei teorii, dar principalul aspect vizat este acela
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia, dac] sunt pe deplin rezonabili și informați. Totuși, dac] susținem un relativism moral metaetic trebuie s] recunoaștem c] vor există situații când cursul unor acțiuni dezirabile fâț] de alti indivizi cu valori diferite va inc]lca aceast] tr]s]tur] a moralei noastre. În acel moment, nici o regul] nu ne poate ar]ta ceea ce trebuie s] facem. S-ar p]rea c] lucrurile ar depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]