1,356 matches
-
hohote cristaline de râs. —Ta-ti, ta-ti, ta-ti! striga Betsy ca o sirenă. Sau nu, ca semnalul de încetare a stării de alarmă. Soția mea se răsuci spre ușă. Căldura și umezeala îi transformaseră părul într-o claie dezordonată. Îmi arătă zâmbetul de copil hrănit cu lapte. Asta, doctore Gabor, înseamnă „ieșit din comun“. —Spune-mi cum a fost la doctor! mă rugă soția. Duceam farfuriile goale pe blatul din bucătărie în timp ce ea își îndeplinea rutina familiară. Curățare, clătire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
care îl deschisese pe birou. —Tatăl dumneavoastră a murit la Auschwitz, corect? — Am mai vorbit despre asta. — În timpul trierii, în acea primă noapte, pe peronul gării. Am încuviințat. Răsfoi paginile din dosar. Erau pline cu mâzgălituri. Scrisul lui era la fel de dezordonat ca și biroul. Doar dacă nu a murit cu câteva luni mai târziu, când l-ați văzut cum a fost luat împreună cu un alt grup de bărbați, apoi ați văzut hainele în camionul care se întorsese. Nu îmi aminteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Fima 1 Făgăduința și compasiunea Cu cinci nopți Înaintea nenorocirii, Fima avu un vis pe care Îl notă la cinci și jumătate dimineața În jurnalul său. Era un carnet maroniu, care zăcea veșnic sub grămada dezordonată de ziare și reviste vechi, la picioarele patului. Își luase obiceiul să noteze În el tot ce văzuse peste noapte, stând Încă În pat, În timp ce primele raze de lumină ale zorilor răzbăteau prin crăpăturile obloanelor. Chiar dacă nu văzuse nimic sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În fiecare vară relua cu o pasiune reînnoită lecțiile de șofat și În fiecare toamnă pica din nou la examen. Se Întâmpla uneori ca vreo femeie Întâlnită la clinică sau În casa unor prieteni să-l Însoțească În apartamentul său dezordonat și În patul ale cărui așternuturi trebuiau schimbate. Descopereau imediat că Fima era mult mai interesat de satisfacția lor, decât de cea proprie. În ochii unora din ele lucrul ăsta era minunat și mișcător, dar altele se simțeau jenate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poate În felul de-a merge. Primăvara trecută, Dimi ceruse voie să crească două broaște țestoase și câțiva viermi de mătase Într-un mic spațiu de depozitare pe care Fima și Ted Îl goliseră pe terasa de serviciu a apartamentului dezordonat din Kiriat Yovel. Și cu toate că Fima trecea În ochii celorlalți și chiar În ai săi drept un leneș, un uituc și un zăpăcit irecuperabil, nu se Întâmplă nici măcar o dată În cursul verii să uite să curețe, să hrănească și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Arzt. Și mai țin minte ceasul lui: galben, pătrat, cu arătătoare fosforescente, din acelea care străluceau În Întuneric ca ochii unei fantome. Am o fotografie În care apare În uniformă britanică, dar nu prea arată a soldat, atât e de dezordonat. Și obosit. De fapt În fotografie e blond, zâmbitor, cu dinți albi și frumoși, și o mulțime de riduri mici și drăguțe În jurul ochilor. Nu e trist, doar obosit. Ține În brațe o pisică. Poate că suferea și el din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
marin, ca mireasma ascuțită a merelor stătute în vin, îmi biciuia sângele, așa cum îngenuncheat între picioarele ei desfăcute ca un „M”, sărutam musca roșcovană a părului, fixată ca o coroniță peste sex. Fata își trecu o mână prin cârlionții mei dezordonați ce-mi cădeau peste frunte, strângându-mi obrajii înfierbântați între pulpele de carne albă, caldă și catifelată, în zvâcnirea pântecului și ritmica înălțare a feselor ei mici și rotunde. Împerecherea urmă calculată, cu voite prelungiri și încrâncenări nerușinate, care ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în care tânărul maestru nemurise chipul și armonia trupului prea puțin pământesc al Hildei. Hilda picta și ea. Dar toate lucrările ei aveau aceeași temă: moartea. Mi-aduc aminte de o compoziție în ulei, lipsită cu totul de tehnică, concepută dezordonat, haotic: doi pomișori înfipți în gol cu tulpinile drepte și subțiri de culoare cafenie, împliniți în locul podoabei frunzelor cu două globuri măslinii, între care, pe un cer dezolant, vânăt-plumburiu, luna era ovală și galbenă ca lămâia. Fixate pe carton fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
însângerată de la Bromberg“, el se urmărește pe sine, ba nu, pe băiatul care, prin intermediul volumelor scoase de Knackfuß, admiră mai întâi polivalența lui Klinger, pictorul, sculptorul, desenatorul, dar care acum, după ce într-un alt volum a fost fascinat de biografia dezordonată a lui Caravaggio, dorește să fie ucenic în atelierul lui Anselm Feuerbach. În prezent, preferințele lui se îndreaptă spre cercul germanilor din Roma. Artist vrea el să se facă, și încă unul neapărat celebru. Călătorului în timp venit de la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sau impus, subiectul lucrării antemenționate; laptele, remediul instinctiv al ulcerosului, a fost, după Înțeleptele cercetări ale lui Farrel du Bosc, casta și alba muză a acestor Georgice moderne. Instalarea unui telescop pe azotea odăiței de serviciu și studiul febril și dezordonat al celor mai răspândite opere ale lui Flammarion, pregătesc a doua perioadă. Lună (1924) marchează cel mai poetic succes al autorului, sesamul care Îi deschide larg poarta cea mare a Parnasului. Apoi, anii de tăcere. Loomis deja nu mai frecventează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de ce a insistat el de atâtea ori asupra faptului că rigoarea, care trebuie să guverneze Întotdeauna desfășurarea povestirii polițiste, cere și ea cu necesitate ca ficțiunea să se supună autorului, tocmai pentru ca astfel acesta să poată ține piept confuzei și dezordonatei realități. Borges a subliniat adesea importanța atât a invenției, cât și a rigorii construcției, a Îndepărtării de realismul descriptivist, prin ingeniozitatea și eleganța subiectului și a soluției alese, dar și prin explicarea caracterului personajelor cu ajutorul comportamentului ( În cazul nostru, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
drept, un loc bine determinat printre cei mai celebri colegi de literatură: Auguste Dupin al lui E.A. Poe, Sherlock Holmes și prietenul său, doctorul Watson, ai lui Conan Doyle, Hercule Poirot și Mrs. Marple ai Agathei Christie. Ei opun infracțiunii dezordonate - logica anchetei; impresiei superficiale - cercetarea minuțioasă; eterogenului, prolixității și turbulenței - organizarea; emoției - ordinea și claritatea; delictului - norma, legea; anarhiei - pe omul legii. Dar se Încadrează, oare, don Isidro În toate aceste tipare? Este el unul dintre detectivii-„poeții“ ceruți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bunătate. S-a îndepărtat de mine și m-a privit în ochi. —Așa ești. Deci, pentru început, putem să scăpăm de toate astea, a continuat el strângând hârtiile de pe masă și dându-le de-o parte sub forma unui morman dezordonat. De ce? l-am întrebat eu. Pentru că n-o să vindem apartamentul. James mi-a zâmbit. Și mi-a privit, cu ceva mai multă atenție chipul alb ca varul, marcat de o expresie șocată. —Of, Doamne, a zis pocnindu-se dramatic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca o telenovelă cu mineri. La sfîrșitul lunii martie, luna cadourilor, Dan și Sașa, din păcate intelectuali chiar dacă ingineri, amîndoi de treizeci și șase de ani, amatori de canguri și alte animale capitaliste rapide, amatori mai ales după fuga lor dezordonată din fața cîtorva rînduri de ortaci compacți ce-au luat-o Înaintea sîrbilor din gară În privința modificării trăsăturilor celor doi, fusese tot o problemă de estetică, cu deosebire a nasului de oameni ce lucrează subversiv cu intelectul, desfăceau, pe la unsprezece noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dorit - păpuși de câțiva centimetri, „imcredibile“, vorba ei (când le-a văzut pe o tarabă). Nu și-a dorit păpuși mari. Acum îi poartă numele, toate trei. Seamănă cu ea pe când avea părul scurt. Tot răsfoiește cartea cu familia cea dezordonată. Am ascultat-o în câteva rânduri povestind și altora cu concluzie cu tot : „Important e că se iubesc”. Dicteu automat. Scoate tot felul de chestii „imcredibile“. A doua zi de Crăciun, în drum spre fam. Voicu : „Reclame se destramă în
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
că mi-a lăsat mai mult decît niște nenorociți de zece dolari! Bud Îi dădu o carte de vizită de la Biroul Omucideri. — Ăsta e numărul meu de la serviciu. Să mă suni, bine? Kathy smulse un Panda de pe pat. — Duke era dezordonat și nepriceput, dar nu-mi păsa. Avea un zîmbet drăguț și o cicatrice simpatică pe piept și nu urla niciodată la mine. Tăticu’ și cu unchiu’ Arthur mereu țipau la mine, dar Duke n-a țipat niciodată. Nu-i așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Dudley. Un pat rabatabil, lăsat Întins. Pe pereți peisaje marine ieftine. Un șifonier. Un dulap În perete. Baia și chicineta nu aveau uși. Totul era curat și ordonat. Întregul apartament lucea de curățenie - asta deși Kathy spusese că „Duke era dezordonat și nepriceput“. Căutare după detalii - Încă un truc Învățat de la Dudley. Un telefon pe o margine de masă, un control prin sertare: creioane, Însă nici o agendă de adrese, nici un carnețel cu tîrfe. Un teanc de „Pagini Galbene“, amestecate - comitatele Los
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
urmă de cochetărie? De douăzeci de ani nu le-a purtat și încă și înainte tot în cutii le ținuse. Cum o mai fi arătând casa? S-a ridicat și a ieșit pe balcolnul-terasă. Sub cerul presărat cu stele sclipeau dezordonat luminile orașului. Nu se văd decât luminile, la distanță întunericul înghite siluetele arborilor și ale acoperișurilor. Doar țuguiul uriaș se profilează pe cer, dar el e foarte aproape. N-are cum să-și vadă fosta casă, nici măcar locul aproximativ în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pielea capului, transparentă ca un pergament. Pielea feței i se zbârcise, era străvezie. Pomeții și oasele capului i se conturau foarte limpede, părea un craniu învelit într-o pânză subțire, ușor colorată. Mâinile îi tremurau, deasupra oaselor mici se încrucișau dezordonat venele umflate, de un albastru pământiu, cu bulbucături din loc în loc, ca mușuroaie, în care pulsa sângele gros, acoperite de o piele zbârcită, subțire și alb-pământie și ea. Cămașa în care era îmbrăcată se umezise în jurul gâtului, al umerilor osoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
hârtiile alea la o parte, nu văd nimic din cauza lor“, zise Ileana Roman, cufundată în fotoliul moale și imens, cu brațele ca niște coapse de elefant îmbrăcate în pluș cenușiu, sprijinindu-și ceafa și părul negru strâns într-un coc dezordonat de plușul tot cenușiu al spetezei și ghemuindu-se mai bine sub pledul tras până peste umeri, în dreptul gâtului. Încă dârdâia, dar nu se atinsese de ceaiul fierbinte pus pe o măsuță alăturată. Era trasă la față, cu cearcăne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mult nepoți și la botezurile unor prunci ce vor fi fost de acum părinți și ei, adrese, însemnări ordonate și caligrafiate pe foi smulse din caiete școlare, învelite cu atenție în coperți de vinilin și legate cu ață colorată, însemnări dezordonate pe hârtii îngălbenite de vreme, nici măcar întregi toate, alteori câte un singur nume sau câte un singur cuvânt cu înțelesul definitiv pecetluit, cu cerneala decolorată bătând acum în nuanțe delicat mov, ca petalele de petunii presate multă vreme între foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
alterarea pe care ar putea-o aduce clipa. Clipa și ispita. Pentru că numai astfel, alăturându-le, poți înțelege disperarea de-a te dărui iubirii, aproape deznădejdea de-a o face și teama paralizantă de acțiune, care uneori ia forma moralității dezordonate. Închis în el din principii morale? Nu, este posibil să fi fost la început, să fi avut tendința mai degrabă, ce fusese de multă vreme depășită. Se afla deja la extrema cealaltă, donjuanescă, gustând parfumul și imediat părăsind floarea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe raft, m-am dus tiptil pe palier și, reluându-mi programul anterior (și cu siguranță deloc mai elegant) de explorare, am deschis ușa camerei lui Phoebe. Era cel mai mare dintre cele trei dormitoare; și de asemenea cel mai dezordonat, pentru că era clar că servea și drept cameră de locuit, și drept atelier. Diverse cutii cu vopsele, pensule înmuiate în lichid de curățat, ziare vechi împrăștiate pe pardoseală și cârpe mânjite cu uleiuri multicolore, toate îi arătau ocupația; și în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
jumătate de oră până când o fată Înaltă și suplă și-a făcut apariția de după ușile de sticlă. O fustă din piele până sub genunchi Îi atârna de șolduri, iar părul bogat, roșu, Îi era prins Într-unul dintre acele aparent dezordonate, dar extrem de atrăgătoare cocuri drept În vârful capului. Pielea perfectă și palidă, fără măcar un pistrui sau coș, se Întindea impecabil peste cei mai Înalți pomeți pe care Îi văzusem vreodată. Nu a zâmbit. S-a așezat lângă mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
De regulă, Încercam să port pantofii Jimmy Choos, pe care mi‑i dăduse Jeffy, dar aveam nevoie de o zi pe săptămână să‑mi alin durerea din tălpi. Părul Îmi era curat și prins În genul acela de coc voit dezordonat pe care Emily Îl purta mereu fără vreun comentariu din partea ei, iar unghiile - deși nedate cu ojă - erau lungi și aveau o formă rezonabil de frumoasă. Mă răsesem la subraț În ultimele patruzeci și opt de ore. Și, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]