2,244 matches
-
și, prin nu se știe ce concurs de împrejurări, este hirotonisit, devenind diacon. La trei ani de la căsătorie, fără vreun motiv aparent, Bunea pleacă de acasă, lăsându-și soția în mahalaua biserica cu Sivinele. Rătăcind ceva vreme prin țară, proaspătul diacon se îndreaptă spre Moldova și ajunge la Iași unde decide să rămână timp de un an de zile, după care p leacă, nu spune de ce, și se stabilește la Rădeni, sat probabil în apropierea Iașului. După ceva timp, pleacă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face parte din cinul preoțesc și-i arată protopopului cartea de hirotonie pe care o păstrase cu grijă atâția ani. Bănuind că este ceva în neregulă cu acest diacon, protopopul îl pune la închisoare timp de opt săptămâni, după care îl tunde, îi confiscă documentul și-i dă totuși voie să se însoare fără să-l întrebe dacă este cumva căsătorit în țara Românească. Timp de 17 ani s-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
părăsească de bună voie „toate cele lumești“. Bineînțeles că drumul urmat de Bunea nu este același cu cel urmat de Voico, dar el ne oferă o idee despre „călătoriile“ în spațiu și timp ale celor din trecutele vremi. Ca și diaconul, și Voico a rătăcit ici și colo, oprindu-se să se odihnească o vreme și cheltuind economiile pe care le avea asupra sa, după care a plecat din nou la drum până ce s-a încrucișat cu soția lui plecată pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe poduri în desfătări, care sunt spre defăimarea cinului pre o țesc“. Așa dar, mănăstirea joacă rolul unui „aparat de transformat in di vi zii“. Lo cul ne bu ni lor este tot la mănăstire. Ig na tie ie ro diacon, căruia i „s-au întâmplat de s-au smintit mintea și nebun de multă vreme umblând pă ulițele Bucureștilor spre râsul norodului“, este închis la Snagov; la aceeași mănăstire ajunge și Nicolae care dă foc caselor din mahalalele Bucureștilor, sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deși nu voia să plece din Humulești. Apoi va scrie: Moș Ion Roată și Unirea și Moș Ion Roată și CuzaVodă. Se căsătorește cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la biserica 40 de Sfinți-Iași. La 26 dec. 1859 e hirotonisit diacon la biserica "Sfânta Treime". În acest an școlar, este elev strălucit la Școala preparandala vasiliană de la Trei Ierarhi ădirector și profesor Titu Maiorescu, mai mic decât C.). Maiorescu îl apreciază și-l pune învățător la Școala primară nr. 1 din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de ani, e însurat, are și-un băiat, Constantin ănăscut la 19 dec. 1860).Acum îi moare și mama, Smaranda, bolnavă de epilepsie 8 ăde aceeași boală va suferi și Ionică). Timp de 12 ani e slujitor al altarului ădascăl, diacon, la diferite biserici din Iași). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta ăun diacon n-avea voie să divorțeze), trăsese cu pușca în ciorile care murdăreau biserica Golia ălocuia ca diacon în casa aflată și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Smaranda, bolnavă de epilepsie 8 ăde aceeași boală va suferi și Ionică). Timp de 12 ani e slujitor al altarului ădascăl, diacon, la diferite biserici din Iași). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta ăun diacon n-avea voie să divorțeze), trăsese cu pușca în ciorile care murdăreau biserica Golia ălocuia ca diacon în casa aflată și azi în curtea Goliei) și se tunsese ca un civil. Abia în 1993, după 122 de ani, s-a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
slujitor al altarului ădascăl, diacon, la diferite biserici din Iași). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta ăun diacon n-avea voie să divorțeze), trăsese cu pușca în ciorile care murdăreau biserica Golia ălocuia ca diacon în casa aflată și azi în curtea Goliei) și se tunsese ca un civil. Abia în 1993, după 122 de ani, s-a luat post-mortem o hotărâre reparatorie: Creangă a fost reprimit în rândul clerului, ca diacon. Timp de 25
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Golia ălocuia ca diacon în casa aflată și azi în curtea Goliei) și se tunsese ca un civil. Abia în 1993, după 122 de ani, s-a luat post-mortem o hotărâre reparatorie: Creangă a fost reprimit în rândul clerului, ca diacon. Timp de 25 de ani, Creangă slujește școala, fiind un excelent pedagog, chiar dacă fusese destituit din învățământ între 1872-1874. E autorul unui număr de 4 manuale școlare, scoase în colaborare cu alți institutori. După un proces lung, tribunalul dă o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Stoleriu și Dana Zămosteanu, vol. ÎI/1, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 97, Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să (330-390), Traducere: Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 62, Stelianos Papadopoulos, Viața Sfanțului Vasile cel Mare, Traducere: Diacon Cornel Coman, Editura Bizantina, București, 2003, p. 7-11.} {\footnote 8 Jean Bernardi, op. cît., p. 62.} ale Imperiului român. Așadar era deschisă comerțului, ideilor din afară, informațiilor și culturii. Regiunea iese dintr-o lungă izolare și începe să se distingă
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
care îi fac buni pe cei ce au o astfel de părtășie. Căci cum e natura la care participi, în aceea te transformi și tu, pentru că bine {\footnote 67 Stelianos Papadopoulos, Vulturul rănit, traducere de preot dr. Constantin Coman și diacon Cornel Coman, Editura Bizantina, București, 2002, p. 38.} {\footnote 68 Vladimir Lossky, Teologia Mistica a Bisericii de Răsărit, studiu introductiv și traducere din lb. franceză de Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bonifaciu, 1998, p. 79.} {\footnote 69 Sf. Grigorie
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
școală teologică de aici: școala exegetică al cărei cel mai mare doctor a fost Sfântul Ioan Gură de Aur. Ioan era fiul unor oameni care au strălucit prin noblețe<footnote Paladie, Dialogul istoric al lui Paladie, Episcopul de Helenopolis, cu diaconul Teodor al Romei, cap. V, trad. de Pr. Constantin Cornițescu în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., Edit. I.B.M.B.O.R, București, 2001, p. 47. footnote>. Tatăl său, Secundus, era mare dregător militar (magister militum Orientis
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
puțin și încercând să se apropie de Dumnezeu. În timpul acesta a învățat pe de rost Testamentul Domnului<footnote Paladie, op. cit., pp. 47-48. footnote> În anul 380 s-a înapoiat la Antiohia, iar, în 381, bătrânul episcop Meletie l-a hirotonit diacon. Lui Meletie, Ioan îi va închina frumoase cuvinte de laudă: Nu numai când învăța, nici numai când grăia, ci chiar numai când se arăta era în stare să insufle, celor ce-l vedeau, toată învățătura virtuții<footnote Sfântul Ioan Gură
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
detaliile grozave despre boli, torturi, morți atroce, cu un picior în istoria trecută și viitoare, cu celălalt în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan, Baudolino întreținându-se cu tânărul Diacon, pregătit printr-un fel de supliciu mutilant în vederea moștenirii tronului. Căindu-se pentru a sa tinerețe pierdută, Diaconul este primul care pune la îndoială existența împărăției, bănuind că totul e o invenție pusă la cale de eunuci. Față cu această
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan, Baudolino întreținându-se cu tânărul Diacon, pregătit printr-un fel de supliciu mutilant în vederea moștenirii tronului. Căindu-se pentru a sa tinerețe pierdută, Diaconul este primul care pune la îndoială existența împărăției, bănuind că totul e o invenție pusă la cale de eunuci. Față cu această denaturare interesată a realului, Diaconul însuși se retrage în fabulație, în ficțiunea consolatoare. Dar să revenim la cel
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de supliciu mutilant în vederea moștenirii tronului. Căindu-se pentru a sa tinerețe pierdută, Diaconul este primul care pune la îndoială existența împărăției, bănuind că totul e o invenție pusă la cale de eunuci. Față cu această denaturare interesată a realului, Diaconul însuși se retrage în fabulație, în ficțiunea consolatoare. Dar să revenim la cel din urmă avatar al lui Baudolino, cel de stâlpnic și eremit, vorbitor în parabole și vindecător, înconjurat de gloatele Constantinopolei. Ispășește pentru tatăl său imperial, de a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o scrisoare din 1934, Ion Al. Frimu, vărul lui I. C. Frimu, (asupra acestora ne vom opri la locul cuvenit), mărturisea că „Ion Frimu Polcovnicu (Bunicul meu) care s-a însurat cu Anuța lui Constantin Bulubașa Banu în 1825, era fiul diaconului Ioachim Frimu de la Telejna (sat în comuna Zăpodeni n.n.)”. Dar Ioachim Frimu nu era din Telejna, el era venit aici, prin intermediul unei căsătorii; era, probabil, frate cu Dumitru Frimu din Mircești. Pe Ioachim îl regăsim în catagrafiile satului Bălițeni sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuna Zăpodeni n.n.)”. Dar Ioachim Frimu nu era din Telejna, el era venit aici, prin intermediul unei căsătorii; era, probabil, frate cu Dumitru Frimu din Mircești. Pe Ioachim îl regăsim în catagrafiile satului Bălițeni sau Telejna din anul 1820 sub numele diaconului „Ichim” la biserica satului, precum și la Uncești, alături de diaconul Tiron. Ajunși aici, se cuvin câteva explicații necesare. Ioachim Frimu este ctitorul bisericii din Telejna, înainte de anul 1820 împreună cu socrul său, diaconul Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Telejna, el era venit aici, prin intermediul unei căsătorii; era, probabil, frate cu Dumitru Frimu din Mircești. Pe Ioachim îl regăsim în catagrafiile satului Bălițeni sau Telejna din anul 1820 sub numele diaconului „Ichim” la biserica satului, precum și la Uncești, alături de diaconul Tiron. Ajunși aici, se cuvin câteva explicații necesare. Ioachim Frimu este ctitorul bisericii din Telejna, înainte de anul 1820 împreună cu socrul său, diaconul Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi Scritian, numit și Tiron, după numele soției, una din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
satului Bălițeni sau Telejna din anul 1820 sub numele diaconului „Ichim” la biserica satului, precum și la Uncești, alături de diaconul Tiron. Ajunși aici, se cuvin câteva explicații necesare. Ioachim Frimu este ctitorul bisericii din Telejna, înainte de anul 1820 împreună cu socrul său, diaconul Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi Scritian, numit și Tiron, după numele soției, una din fetele diaconului Constantin Tiron din satul Tăcmănești sau Călugăreni, de lângă Bârzești. Ioachim Frimu era căsătorit, se pare, cu Maria Tiron, fata aceluiași
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
numele diaconului „Ichim” la biserica satului, precum și la Uncești, alături de diaconul Tiron. Ajunși aici, se cuvin câteva explicații necesare. Ioachim Frimu este ctitorul bisericii din Telejna, înainte de anul 1820 împreună cu socrul său, diaconul Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi Scritian, numit și Tiron, după numele soției, una din fetele diaconului Constantin Tiron din satul Tăcmănești sau Călugăreni, de lângă Bârzești. Ioachim Frimu era căsătorit, se pare, cu Maria Tiron, fata aceluiași diacon din Tăcmănești, care a mai avut și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ajunși aici, se cuvin câteva explicații necesare. Ioachim Frimu este ctitorul bisericii din Telejna, înainte de anul 1820 împreună cu socrul său, diaconul Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi Scritian, numit și Tiron, după numele soției, una din fetele diaconului Constantin Tiron din satul Tăcmănești sau Călugăreni, de lângă Bârzești. Ioachim Frimu era căsătorit, se pare, cu Maria Tiron, fata aceluiași diacon din Tăcmănești, care a mai avut și o a treia fată, Smaranda, căsătorită cu Ion Motăș din Chetrești. Mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi Scritian, numit și Tiron, după numele soției, una din fetele diaconului Constantin Tiron din satul Tăcmănești sau Călugăreni, de lângă Bârzești. Ioachim Frimu era căsătorit, se pare, cu Maria Tiron, fata aceluiași diacon din Tăcmănești, care a mai avut și o a treia fată, Smaranda, căsătorită cu Ion Motăș din Chetrești. Mai mult, soțiile celor trei pe care i-am amintit deja, erau verișoare primare cu altă Maria Tiron, căsătorită cu Ioniță Ciohodaru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Neculai Banu Bulubașa, care alături de Safta Racleș a mai avut pe Constantin Banu Bulubașa, tatăl Anuțăi Frimu. Constantin Banu Bulubașa a avut două fete, una dintre ele fiind Anuța, născută la 1807 și căsătorită la 1825 cu Ion Frimu, fiul diaconului Ioachim Frimu de la Telejna. Avem informații despre el la 1845, căci în Vaslui îl însărcinează, ca în calitate de hotarnic, să măsoare o moșie a sulgerului Gheorghe Motăș de la Ipatele, anume Pojorăștii. Anuța sau Ana Frimu a murit în vârstă de 68
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Miorcana, Joiana, Vinerica, Sîmbotica, Dumana. Genial manevrează Caragiale numele proprii derivate de la cele comune prin cel mai fecund sufix românesc escu, inclusiv pentru a înfățișa un fenomen social specific epocii: pătrunderea în viața socială și politică a unor descendenți de diaconi și preoți, favorizați si de o stare materială relativ prosperă: Diaconescu, Protopopescu, Iconomescu; similară e rezonanța numelui Sachelarie derivat de la sachelar administrator al bunurilor unei biserici, aceeași informație conservînd-o și numele celebrilor Lache Diaconescu și Mache Preotescu (O lacună) iar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]