7,137 matches
-
torențial, cu tunete, el era ud fleașcă, iar apa se amesteca acum cu sudoarea care Îi curgea șiroaie pe spinare și, cu toate că din cînd În cînd se oprea să asculte, era cu desăvîrșire Încredințat că, din pricina vremii Îngrozitoare, nici măcar fiul diavolului nu s-ar fi hotărît să-și părăsească adăpostul cald. Dar la capătul a patru ceasuri de luptă, lovitură după lovitură, izbind fierul, Îl cuprinse deznădejdea. Spărsese șase pietre, care zăceau la picioarele lui făcute țăndări, dar veriga de lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
oamenilor în vremea războiului, încît se obișnuiseră cu acțiunea, cu răul, cu riscul și nu mai puteau trăi fără asta. Fuseseră și foamete, și asprimea Generalului, cîte nu fuseseră și acum cînd toate se așezau încetișor în albia lor un diavol mic sufla din nou în foc, în jăratecul acoperit de cenușă, îl zgîndărea făcîndu-i pe oameni să n-aibă stare. Cei mai mulți erau mulțumiți cu povești din astea, cu banda lui Cocoș, le ajungea să-și astîmpere setea, foamea de neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai ales dacă rapoarte cum este ăsta al lui Bîlbîie vor fi tot mai multe. Și, din nefericire, vor fi tot mai multe. Inspectorii ăștia sînt băieți deștepți și fără să vrea încep să aibă calități de șef, îi împinge diavolul din ei să-și dea cu părerea. Auzi "existența unei organizații secrete la nivelul gradelor inferioare ofițerești nu este în sine periculoasă, dar prin excelența-sa Basarab Cantacuzino este posibilă o legătură cu nivelul coloneilor și chiar al generalilor. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vîrît, nu te apuci să trimiți epistole la prieteni și cunoscuți, atîta aflase și el, după cum zicea detectivul-șef Mustăcioară "verba volant, scripta manent". O mai grozavă scriptă decît ștampila poștei din Comana nu exista, aveau un tuș negru ca diavolul și pentru că nu prea erau cine știe ce scrisori puneat cîte patru-cinci ștampile pe plic, din plictiseală. Cumva-cumva lucrurile se urniseră, un chef la vreme potrivită face cît o anchetă în toată regula. Iar pe deasupra îi spunea lui un îngeraș la ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lîngă el. Se părea că domnul Leonard se infiltrase îndeajuns de mult și mai ales că reușise să-și asigure o poziție avantajoasă, undeva foarte aproape de cei care hotărau ceva, dacă se hotăra cumva vreun lucru la acest nivel. Reușise diavolul să descopere un document extrem de important între hîrtiile lui Georgescu, cu siguranță că a ajuns să tragă țuici cu sublocotenentul ăsta care nu era prost deloc. Nu era prost, dar era nebun. Altfel nici nu se poate explica înverșunarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Nilus se va Împrieteni cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișând familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sâsâind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tânărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într‑un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a‑l salva pe țarevici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișând familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sâsâind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tânărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într‑un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a‑l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută Ozerova, Nilus va reuși să trimită pânza la Sankt‑Petersburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
apărută la Novi Sad În anul 1936, Îl prezenta pe Serghei Aleksandrovici Nilus ca pe trimisul lui Dumnezeu și ca pe un om al dreptății, iar misteriosul document privind conspirația - că ar fi autentic, căci prin gura mediumului, grăia Însuși diavolul. Prințul N.D. Jevahov (care va ajunge la Novi Sad prin Istanbul, aflând sub cerul Frușkăi Gora un ținut aidoma celui din copilăria sa, unde șesul urcă lin panta colinei, ca un talaz verde) nu se Îndoise o clipă În argumentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
atmosferă de neliniște care domnea pe Marara, sărind pe punte și semănând nedumerirea printre oameni, care vedeau în ochii lui imenși, întunecoși și în pielea lui vâscoasa și delicată, care se desfăcea în bucăți atunci când o atingeai, un trimis al diavolului în formă de rechin care dădea târcoale în jurul navei. Prima lumină a zorilor îi găsi la mai puțin de opt mile de o coastă înverzita și joasă, care se pierdea din vedere înspre nord, iar aceste mile fură cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
niște ființe abominabile care - inca și mai la vest - își acoperă corpurile cu tatuaje oribile. Eu nu i-am văzut niciodată, recunoscu el, cu lăudabila sinceritate. Dar am umblat prin locuri în care oamenii se temeau de ei că de diavol. Se pare că sunt și canibali. Nu mai aveau ce să obțină de la insulari, în afară de apă, provizii și mângâierile celor mai focoase tinere, astfel că, două zile mai târziu, Miti Matái ordona să se ridice pânzele, odată cu căderea serii. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
noul personaj negativ. Noua noastră supervulpiță diabolică, noua noastră torționară. Nu, punerea în scenă a acestui moment ne revine. O să-l facem să urle delirând. Domnul Whittier o să fie alb ca varul; ascuns după degetele rășchirate, o să spună că vine diavolul după el. O să țipe după ajutor. O să intre în comă. Și-o să moară. Sfântul Fără-Mațe, cu termenii lui complicați despre peritoneu, duoden, esofag, o să știe el cum se numește oficial ce s-a întâmplat. În versiunea noastră, îngenunchem lângă patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a fost amuzant nici când m-ai violat pe mine. Scuturânduși coada de cal, Ducele Vandalilor îi spune Pețitorului: — Pe tine nu te-ar viola nimeni nici să plătești. Și Mama Natură râde împroșcând cu sânge și cruste peste tot. Diavolul a murit. Trăiască diavolul. Acum îl înmormântăm pe Satana. Domnul Whittier e demonul în fața căruia toate păcatele noastre trecute vor părea o nimica toată. Povestea crimelor lui ne întări, ne va lustrui până la albul inocent al victimei. Până ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
când m-ai violat pe mine. Scuturânduși coada de cal, Ducele Vandalilor îi spune Pețitorului: — Pe tine nu te-ar viola nimeni nici să plătești. Și Mama Natură râde împroșcând cu sânge și cruste peste tot. Diavolul a murit. Trăiască diavolul. Acum îl înmormântăm pe Satana. Domnul Whittier e demonul în fața căruia toate păcatele noastre trecute vor părea o nimica toată. Povestea crimelor lui ne întări, ne va lustrui până la albul inocent al victimei. Până ni se va fi greșit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înșine. Totuși, moartea lui lasă un post liber la munca de jos pe care nimeni nu-l dorește. Așa că în film o să ne vedeți plângându-l și iertându-l pe domnul Whittier în timp ce doamna Clark stă cu biciul pe noi. Diavolul a murit. Trăiască diavolul. N-am rezista nici o clipă dacă n-am avea pe cine să dăm vina. Îl purtăm pe domnul Whittier pe covorul negru din amfiteatru, prin promenada chinezească, în jos pe scara franțuzească albastră. Prin foaierul maya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lasă un post liber la munca de jos pe care nimeni nu-l dorește. Așa că în film o să ne vedeți plângându-l și iertându-l pe domnul Whittier în timp ce doamna Clark stă cu biciul pe noi. Diavolul a murit. Trăiască diavolul. N-am rezista nici o clipă dacă n-am avea pe cine să dăm vina. Îl purtăm pe domnul Whittier pe covorul negru din amfiteatru, prin promenada chinezească, în jos pe scara franțuzească albastră. Prin foaierul maya cu portocaliul lui intens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de vară bej. Părul negru, cu o lucire aparte, gura senzuală, aceeași frumusețe și eleganță unică... Se măritase cu el ca să-l posede, să se bucure de puterea și de bărbăția lui. Ștefan își încleștă mâinile de brațele fotoliului. Ce diavol intrase în mintea ei ca să-l distrugă, să-i dea viața peste cap? Răcni: Vorbește! Femeia căzu moale pe covor, cu genunchii îndoiți. Vreau să divorțez. El râse, un hohot răgușit, de pe altă lume. Să divorțezi... Ești nebună! Nu știu ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a pupat părțile rușinoase, ca un crai de curte nouă. I-a făcut și jurăminte, limbăminte†††† la concurență cu N.D. Cocea. (O găseau amîndoi foarte atașantă, se voiau la întrecere în patul Anei.) Că Tudor Vianu a semnat pactul cu diavolul. Pe Călinescu îl disprețuiți că și-a prefăcut, în '55, "Cronica mizantropului" în "Cronica optimistului". Pe Arghezi, că s-a convertit în '54, cînd a publicat, în "Contemporanul", un serial despre expoziția Prietenia româno-sovietică și arta populară din RPR. Octogenarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în terminologia lui Marcel Moreau), cu rol de katharsis. Lia se zbate într-o luptă, nu cu îngerul, ci cu dracul gol. Mistrie lunecase pe-un sîmbure de cireașă, căzuse-n noadă și se sprijinea într-o cîrjă. În mitologie, diavolul, uneori, e șchiop; piciorul infirm e totdeauna stîngul. Da, Miron ar fi putut juca rolul nebunului pe tabla de șah a institutului. Era destul de histrionic, de neașteptat, de insolent. Rîsul lui îl lovea pe Mistrie drept în plexul solar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu strică nimănui, ăsta a fost în parte unul din scopurile vizitei mele. Mai gândește-te la asta, trișează puțin și-ai să vezi că vechea ta cicatrice va începe să se vindece. Dumnezeu a învățat și el câte ceva de la diavol, nu degeaba l-a cultivat pe lângă el. Dau mâna ceremonios cu îngerul meu și, în momentul acela, spațiul ferestrei este invadat de o camarilă albinoasă de îngeri, ce se îngrămădesc să pătrundă în cameră. Fiecare înger ține un sul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unde trebuiau să se nască oameni. Sigur, aceasta a durat puțin, câteva zdrențe de veșnicie dacă ne luăm după spusele ei -, dar sigur șapte eternități, dacă nu șapte și jumătate, până la limpezirea strategiei Domnului în lupta cu perfidul său dușman, Diavolul. Acum era altceva. Sorii se puteau lua cu împrumut, așa că recruții de atunci, acum veterani cu jumătate din stelele cerului pe piept, n-au mai folosit arhaica plapumă. Și fiindcă molia bătrână nu-și mai dădea seama dacă trăiește sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a urletelor sau un castron de aur în care puteai să oferi mogulului gunoier săracele tale bucate. Acești magicieni care trăiau fără a fi văzuți, doar auziți, strigau în Dumnezeu și Dumnezeu se pulveriza în spațiu, în Dumnezei. Chemau pe Diavoli, care se înstăpâneau în spațiul urlat și clădeau alt urlet, al neputinței de a nu fi putut să se autocreeze, slabi și colorați după viața strigătelor, erau la mâna acestor gunoieri, strigați la rândul lor de alți gunoieri, un strigăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Său și a cărei ultimă cifră-literă Îi strălucea pe frunte. Nu știu, Mioara! oftă El adânc în limba matematicii universale. Dacă aș fi în locul Tău, le-aș crea un altfel de Iad, pentru că ei au întrecut în șiretenie și pe Diavol. Ce fel de Iad, Mioara? Să se fure între ei, Doamne, să nu se înțeleagă nici la preț, nici la valoare, distrugându-se reciproc. Am să mă gândesc, Mioara, și am să supun la vot cu Bau, Ghiborț, Cargobot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
grâului, subordonat direct Primarului din Zagna, nimeni altul decât Căpcăunu, cel mai mare dictator al matematicii de pretutindeni, cel mai vajnic diriguitor al resurselor naturii, cel mai priceput ordonator al creditului agricol, cel mai înnăscut de a fi profesor și diavol al elevilor din toate timpurile pentru că, după cum aveam să aflăm mai târziu, fusese profesorul Satelitului, iar atunci când bătrânul Președinte îl numise Primar în cea mai catastrofală vară a abundenței, întrebându-l: ce mai faceți dom' profesor, bine, fostul meu elev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
O altă fiică? Sau, la rândul ei, e o Mamă ca Mama dintâi? Două Mame, sau două Mioare? Chiar dacă ne numim la fel, Mioara mea trebuie să fie Mama cealaltă. Dacă nu, lumea nu are sens. Totul ar fi haos, Diavolul ar triumfa. Infernul ar triumfa și ar fi Rai; sătul de vânzoleala necontrolată fără arhetipuri și constante, Diavolul s-ar autoflagela convertindu-se la creștinism. Adică la autocunoaștere și-și va vedea răul din el pe care-l va modela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Chiar dacă ne numim la fel, Mioara mea trebuie să fie Mama cealaltă. Dacă nu, lumea nu are sens. Totul ar fi haos, Diavolul ar triumfa. Infernul ar triumfa și ar fi Rai; sătul de vânzoleala necontrolată fără arhetipuri și constante, Diavolul s-ar autoflagela convertindu-se la creștinism. Adică la autocunoaștere și-și va vedea răul din el pe care-l va modela, cizela, șlefui și-i va falsifica unele finaluri, înlocuind actorii sau înlocuind adevărul cu minciuni frumoase. Privind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]