179,431 matches
-
o lume pe care, de fapt, să nu o cunoști. Decît în fărîme. (Nimic anormal!) Mi se întîmplă să privesc de jur împrejurul meu și să-mi fie străin ce văd, bizar. (Nimic extraordinar!) Traversăm același timp, de multe ori pe tronsoane diferite, în ritmuri diferite, în spații ce adîncesc diferențele. Îmi regăsesc afinități cu intervale ce s-au scurs, deja, aici sau aiurea. Uneori, chiar dacă parcurg coordonate comune multor contemporani, nu le și înțeleg fondul și formele. Asta este bine, fără îndoială
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
care, de fapt, să nu o cunoști. Decît în fărîme. (Nimic anormal!) Mi se întîmplă să privesc de jur împrejurul meu și să-mi fie străin ce văd, bizar. (Nimic extraordinar!) Traversăm același timp, de multe ori pe tronsoane diferite, în ritmuri diferite, în spații ce adîncesc diferențele. Îmi regăsesc afinități cu intervale ce s-au scurs, deja, aici sau aiurea. Uneori, chiar dacă parcurg coordonate comune multor contemporani, nu le și înțeleg fondul și formele. Asta este bine, fără îndoială. În varietate stă
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
Existențe care, subtil, își strigă disperările, rutina, nemulțumirile. Grave, profunde, boli parcă de netratat ale societății noastre. Existențe care par trase la indigo - frapant modul identic în care vorbesc, se mișcă, se îmbracă - și care ascund, totuși, tristeți sau bucurii diferite. Și jocul actorilor, impregnat de agresivitatea, și ea tipică generației lor, este curățat de clișeele absolvenților. Ceva autentic s-a formulat în barul de la Green. Direct, abrupt, fără pretenții. Pe căldura asta, am făcut un duș rece. Gianina Cărbunariu m-
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
Constantin Țoiu Se înțelege că după cei zece mii de ani, aproximativ, de existență organizată, de la egipteni sau mai dinainte, până la formele budismului, creștinismului, la iudaisn, islamism" fiecare ciclu de civilizație a avut Dumnezeul lui, unul și Același, însă diferit interpretat. Istoria religiilor este una zbuciumată ca relatare umană, raportată la transcendent" Din ea fac parte toți zeii, toate Personajele imaginate, cu firea, caracterele lor reieșind din acțiunea și din faptele săvârșite, ca- n romane" E spiritul vremii să-și
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
stagii de perfecționare, unul în muzica asistată de calculator, la IRCAM, altul în muzica de balet, la Universitatea Guilford (Anglia). îi respect și acum ambitusul stilistic culant, încăpător, prin care poate controla atitudini și tehnici de compoziție dintre cele mai diferite, de la direcția spectrală (din Esquisse pour un clair obscur sau Concertul pentru saxofon și orchestră), și cea electroacustică (din Vagues, Ondes, Contours), până la orientarea figurativistă (din Quasar ultime) și cea neoimpresionistă (din Au-delŕ de l"Estuaire ori Diffractions Brisées). Ca să
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
multe ori era vreme frumoasă. Martha se vede prea puțin. Aicea e ea, tot cu pălăria, Bâzu Cantacuzino, ăsta e comandantul aviației noastre, și niște camarazi. După ce luam masa, făceam o plimbare prin parc și ea mergea și ne povestea diferite lucruri. Bâzu Cantacuzino a fost mare pilot de vânătoare, unul din așii aviației. Și aicea e Marina Știrbei. Am făcut pilotajul împreună și ea a fost cu ideea înființării escadrilei noastre. R.: Ea a fost cu ideea?! E o deschizătoare
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Bârnaia. Pe noi, în afară de Marina, care avea un rol aparte, ne-a împărțit în două: două din noi eram în "armata inamică", armata roșie, și două în armata albastră. Ne-au pus la dispoziție niște avioane și eram trimise cu diferite ordine urgente în diferite localități din sudul Basarabiei și Moldovei, că pe atunci, în '38, Basarabia încă nu ne-o luaseră rușii. Era octombrie târziu, deja frig, timpul nu mai era așa stabil. Ne dădeau niște ordine secrete care erau
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Marina, care avea un rol aparte, ne-a împărțit în două: două din noi eram în "armata inamică", armata roșie, și două în armata albastră. Ne-au pus la dispoziție niște avioane și eram trimise cu diferite ordine urgente în diferite localități din sudul Basarabiei și Moldovei, că pe atunci, în '38, Basarabia încă nu ne-o luaseră rușii. Era octombrie târziu, deja frig, timpul nu mai era așa stabil. Ne dădeau niște ordine secrete care erau puse într-un tub
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
noi - nu știu dacă erau deja ambasade sau aveam numai miniștri plenipotențiari, n-aveam ambasadori, nu mai știu când s-au transformat cu titlul de ambasadori - multe dintre ambasadele de la noi au părăsit Bucureștiul, și și-au găsit adăpostul prin diferite locuri, în afară de București. Or, la Mogoșoaia, se găsea retrasă în timpul bombardamentelor americane Ambasada Elveției. Ambasadorului, cu un an înainte, îi murise soția și era singur. Și ambasada era evacuată la Mogoșoaia și găzduită la palat. Acolo s-a pus la
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Zoiței, la C. Dobrogeanu-Gherea) pînă la forma cu flexiune comună, preferata de cei mai multi " Zoei " (de la Călinescu " "iubirile Zoei", în Domină bonă, la V. Fanache, în Caragiale " "mărturisindu-i Zoei"). Prozatorii din prima jumătate a secolului al XX-lea au preferințe diferite: în Maitreyi, Mircea Eliade recurge constant la genitiv-dativul cu articol postpus " Maitreyei sau Maitreyiei (diferența depinde de ediție); această formă reprezintă de altfel chiar ultimul cuvînt al românului, fixîndu-se astfel mai bine în memoria cititorului: "aș vrea să privesc ochii
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
bine, primul pe care l-a făcut și care a atras imediat atenția (Gala Tînărului Actor etc.). Este vorba despre Andreea Bibiri, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim. De fapt, seara de la Green este compusă din cele două spectacole-coupé, două povești diferite, spuse și jucate altfel, despre criza de identitate a individului și a cuplului în societatea de consum, devoratoare, în care abia supraviețuim. Ce mi se pare important pentru Alexandru Berceanu este faptul că a înțeles mecanismul din acest spațiu. Miza
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
cu același nume; dramaturgul Eugčne Ionesco nu este versiunea în limba franceză a criticului și pamfletarului Eugen Ionescu. între cei doi termeni ai acestor "cupluri" există, fără îndoială, multe elemente comune " dar între scriitorii omonimi, cu identități diferite în limbi diferite, distanța e apreciabilă. Studierea modului în care personalitatea creatoare se "multiplică", apărînd într-o ipostază nouă nu e, desigur, lipsită de relevanță. Examinarea textelor semnificative pentru atitudinea față de literatura română ale lui B. Fundoianu/Benjamin Fondane devine așadar un prim
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
o poate culege cultura Franței, ci neputința noastră de a asimila " mai mult: lipsa talentelor remarcabile, capabile să facă dintr-o nutriție străină ceva ordonat și propriu." Și autorul se întreabă, retoric, dacă nu cumva ne lipsește... sufletul, "un suflet diferit și personal", "de vreme ce nu putem crea o literatură care să stea în picioare, fără nici o atîrnare în afară"? Și precizează, pentru a nu fi greșit înțeles: "Să nu se spuie că aluzia îi condamnă numai pe "simboliști". Ce lesne e
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
a Agendelor și așteptând de la mine o lămurire, nu fac decât să mă iau ca pretext pentru a considera lucrurile dintr-un unghi de vedere, din câte cunosc, neexplorat sau oricum explorat prea puțin până azi și anume cel al diferitelor ipostaze, uneori contradictorii și adesea doar trecătoare definindu-i lui Lovinescu personalitatea, în raport cu ceea ce aș denumi "evenimentul contemporan". Aici intervine desigur calitatea mea de simplu martor, dar un martor într-o continuă devenire, care, conturându-se treptat, aruncă o lumină
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
prin care se manifestă imediat statutul interlocutorilor și relațiile dintre ei; au funcții în organizarea comunicării (ca mijloc de a atrage atenția sau de a menține contactul, ca mod de selectare a interlocutorului individual sau colectiv); în fine, permit grade diferite de exprimare a afectivității. În textele scrise, formulele de adresare devin mărci ale oralității simulate. În 1887, Lazăr Șăineanu scria, în Încercarea sa asupra semasiologiei limbii române, despre "soarta tragică a titulaturei străine la români", observând învechirea și devalorizarea unor
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
fundamentale" se află în plină construcție, la aceste repere se vor adăuga în mod sigur și altele, în viitorul apropiat. Toate trei edițiile, apărute în 2002 și 2003, sunt foarte serioase și demne de toată încrederea. Ele pornesc de la premise diferite, atât pentru că fiecare caz are specificul său, cât și pentru că valorifică tradiții particulare ale cercetării filologice sau istorice a textelor.Volumul Marii cronicari ai Moldovei însumează în 1600 de pagini letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
complete din opera unuia dintre cei mai mari romantici ai noștri părea suspendată. Fără a năzui tocmai spre această țintă maximală, care poate rămâne un obiectiv îndepărtat, Mircea Anghelescu reia cercetarea din temelii și face o altfel de ediție, complet diferită ca organizare, principii și concepție de aceea a lui Vladimir Drimba, publicând în colecția de Opere fundamentale coordonată de Eugen Simion primele două volume și promițând un al treilea: I. Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice (1300 pag.); II. Istoria
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
bucură cartea lui Andrei Oișteanu, deși nu o citesc pe de-a întregul pentru prima dată. Sub titlul Mithos & Logos, mai multe dintre eseurile cuprinse aici au apărut, cîțiva ani în urmă, într-o succesiune și într-o formă ușor diferită, la editura Nemira. Atunci, ca și acum, mi-a plăcut fragmentul despre legarea magico-erotică, inclus în această ediție într-un capitol mai amplu despre labirint ca monstru arhitectonic. Asupra lui mă voi opri, oarecum în detaliu, timp de două paragrafe
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
de nucleul dur și pur reprezentat de specificul SF-ului. Aici însă, Radu Pavel Gheo pune punctul pe i: "În contextul modificărilor petrecute în literatura postmodernă, disoluția genurilor și comunicarea intertextuală impun ca transformările SF-ului să îmbrace două forme diferite. Una este cea a adoptării unor strategii narative deja acceptate în literatură ș...ț Cealaltă este ce a acceptării ideii de abolire a granițelor dintre genuri, specii și moduri literare, dintre text și metatext. Universul SF se poate combina cu
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
creat în perioada New Deal-ului rooseveltian. Propaganda sovietică, abil infiltrată în cercurile gauchiste din Vest, încerca pe toate căile să producă imaginea unui lider simplist, ostil oricăror nuanțe, manicheist și deci periculos pentru pacea mondială. Lucrurile erau însă esențial diferite: Reagan nu inventase pericolul expansionist sovietic. Aceasta era o realitate. înaintea sa, președintele Jimmy Carter și consilierul pentru securitate națională Zbigniew Brzezinski deveniseră partizanii reconstrucției sistemului militar american. Poziția americană de susținere a rezistenței anticomuniste din Afganistan fusese formulată înaintea
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
să nască trimiteri și comentarii substanțiale, ne-a trezit o plăcere fantastică de a căuta fel de fel de răspunsuri în noi înșine, în cultura fiecăruia și a civilizației din care venim, în amintiri și repere extrem de variate. Purtam vîrste diferite, la propriu și la figurat. Meditînd îndelung la acea după-amiază, în ceasurile ce au venit, precum și la conferința propiu-zisă a lui George Banu, mi-am dat seama că majoritatea răspunsurilor teatrale își întorceau fața către trecut. Fie îndepărtat, fie imediat
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
60, fiind mai degrabă preocupat de orientarea modală a unui Bartók, Messiaen, Șostakovici sau Enescu, preluând, de asemenea, sugestii de la Webern. La sfârșitul anilor '50, tratează intuitiv modurile (scările sonore pe care și le constituie ca punct de plecare al diferitelor piese) prin teoria mulțimilor, iar în anii '60 conștientizează faptul că auzul muzical obișnuit receptează scările de sunete ca pe niște mulțimi, în sensul matematic al cuvântului. Fără a fi însă matematician, Vieru extrage un model matematic ad-hoc: pe baza
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
extrage un model matematic ad-hoc: pe baza acestuia își creează și dezvoltă modurile într-o lucrare, le încrustează în marile blocuri sonore cu care experimentează asupra timpului muzical. Vor rezulta inedite forme muzicale - "clepsidre", "site", "ecran", "psalmi" - ce revin în diferite ipostaze în creațiile lui Vieru, fără ca aceste prototipuri să devină o manieră. Dincolo de aceste trasee, un aspect anume m-a interesat: acela al unei particulare concepții asupra timpului muzical, problemă care i-a preocupat pe mai toți colegii de generație
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
și ruda sa apropiată, passacaglia, sunt binecunoscute de melomani dintr-o tradiție barocă și romantică a muzicii apusene - de la celebra Ciacconă din Partita în re minor pentru vioară solo de Bach până la finalul Simfoniei a IV-a de Brahms. Sub diferite înfățișări, astfel de teme cu variațiuni revin în genurile muzicii secolului XX: op. 1 de Anton Webern este o Passacaglie, aceeași formă apare în opera Wozzeck de Alban Berg, în Simfonia a 8-a sau în Concertul nr. 1 pentru
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
din Concertele Brandenburgice în Museum Music (1968), pentru clavecin și douăsprezece instrumente de coarde, și totodată reînvie aici narativitatea vechilor structuri de ciacconă și passacaglie. Mai târziu, în majoritatea celor șase simfonii ale sale apar înfățișări expresive și de caracter diferite ale ciacconei: în Simfonia a IV-a (1982) ca edificiu abstract al părții a treia, în Simfonia a V-a (cu cor și orchestră, pe versuri de Eminescu, 1985), ca muzică adecvată poeziei Dintre sute de catarge, în Simfonia a
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]