2,109 matches
-
de a da naștere la urmași (la femei). SUBLINGUAL: care se află sub limbă. Spațiul de sub limbă unde se află o multitudine de puncte de acupunctură. STOMAC: parte a aparatului digestiv, situată între esofag și duoden, unde care se face digestia alimentelor. STRES: situație, stimul ce pune organismul într-o stare de tensiune, astfel încât acesta își mobilizează toate resursele sale de apărare pentru a face față agresiunii fizice sau psihice (emoție puternică). În plan psihologic, reprezintă suma conflictelor interioare la care
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
adecvat. VEZICĂ BILIARĂ: (colecistul sau fierea) este un organ în formă de pară, cu o lungime de aproximativ 8 - 10 cm, legat de ficat prin ductul hepatic. Rolul colecistului este de a colecta secreția externă hepatică (bila), care contribuie la digestia alimentelor. Bila conține colesterol, săruri biliare, lecitina și alte substanțe. VEZICĂ URINARĂ: este un organ cavitar muscular, situat în partea de jos a abdomenului, în care se acumulează urina între micțiuni. VIBRAȚIE: mișcări oscilatorii ale unor corpuri, particule, zone, generate
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
cât și a glucagonului. Episoadele de hipoglicemie sunt mai severe datorită lipsei primei verigi importante de contrareglare care este acțiunea glucagonului. De aceea, strategia terapeutică la acești pacienți trebuie să aibă în vedere mese mici și repetate (datorită tulburărilor de digestie, dieta este hipolipidică, compensând aportul caloric cu glucide și proteine, asociind și fermenți digestivi), iar insulina să fie administrată în doze mici sau eventual prin pompă de insulină, pentru a reduce riscul apariției hipoglicemiilor. Fibroza chistică. Este o boală autosomal
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
de corali (Darwin, 1837a) și în a doua a explicat transformarea continuă a materiilor vegetale din sol prin acțiunea sistemului digestiv a miliarde de râme (Darwin, 1837b). Fără să fi aflat de existența studiului despre recifii de coral, lucrarea despre digestia râmelor ne poate surprinde. Darwin și-a continuat studiul despre râme până în 1882, anul morții sale și al publicării studiului despre râme (Darwin, 1882). Acesta reprezintă un exemplu remarcabil de explorare în paralel a unor domenii de activitate diferite - în
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care omul ca ființă viețuitoare se integrează În mediul său de viață, mediu din care Își va asigura nevoile nutriționale pentru supraviețuire. Atât de importantă este această latură a existenței Încât aparatul digestiv, ca structură specializată pentru preluarea alimentelor În vederea digestiei și absorbției lor, reprezintă cea mai Întinsă suprafață de contact a organismului cu mediul exterior, cifrată la aproximativ 400 mp, urmată În ordine de aparatul respirator cu 100 mp și abia apoi suprafața cutanată de contact care nu reprezintă decât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
civilizației umane. Dincolo de ceea ce omul face efectiv pentru a se alimenta, adică selecția alimentelor, prelucrarea și servirea lor, etape ce țin de știința gastronomică, odată preluate de organism preparatele culinare vor fi supuse unor procese importante, mereu aceleași, Începând cu digestia, absorbția, asimilația, dezasimilația și terminând cu excreția. Deși În esență sunt procese de natură fizico-chimică mediate enzimatic ele constituie baza materială a metabolismului cu cele două fațete ale sale; anabolismul (sinteză) și catabolismul (descompunere). Aceste procese au particularități ce poartă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În egală măsură sunt adaptate zonei geoclimatice În care organismul trăiește efectiv. Prin urmare toată știința gastronomică Încetează la nivelul stomacului, unde nimic din calitățile organoleptice (gust, miros, aspect, culoare), structură sau ordine În servire nu mai contează, pentru că scopul digestiei nu este altul decât descompunerea alimentelor În produși simpli, cunoscuți În biologie ca nutriente de bază; glucoză, aminoacizi, acizi grași, formă sub care sunt absorbite și apoi asimilate, concomitent cu transformarea lor În structuri proprii. Din cele prezentate până aici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asupra homeostaziei organismului (vezi Alimentația și arta de a trăi sănătos la români). Caracteristică timpurilor noastre este diversitatea componentelor gastronomice utilizate În prepararea alimentelor, Îndeosebi; condimente, aditivi, conservanți, coloranți, stabilizatori, emulgatori, edulcoranți etc. Este ușor de presupus că efortul de digestie nu poate fi decât unul solicitant, ca și efortul de absorbție și asimilație (metabolism intermediar). Se adaugă acestora și modalitățile de praparare extrem de sofisticate astăzi, Îndeosebi prăjirea, cu impact asupra mucoasei digestive și metabolismului În general. Rezultatul efortului de adaptare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
după o beție cu vin sau băuturi spirtoase. Intoxicarea e Însoțită de un apetit bun, iar cei care absorb băutura devin excesiv de joviali, râzând, glumind și vorbind adesea fără control. Chiar dacă stomacul e ghiftuit, nu se manifestă nici un efect negativ; digestia nu e astfel afectată și nu există temeri de constipație. În Bengal Dispensatory (p. 584) se afirmă că o compoziție de Cannabis indica, numită majoon, avea efectele cele mai neobișnuite, producând o fericire extatică, o stare de puternică Încredere, o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cumpătare, Întunecimea criptei Îi va fi pedeapsa. XI Puțin vin nobil inima Înveselește; Eliberează mintea peste care supărarea stăpânește; Luminează trista melancolie a suferinței, Iar caznelor infirmității uitarea o aduce; Revigorează sângele; Își joacă rolul Grăbind circulația prin vene; Stimulează digestia și Înviorează stomacul, Risipește apatia, depresia, asemeni, depărtează. XII De ceri rețetă pentru Moarte - Atunci când ești foarte Încălzit, bea apă rece cum e gheața; Efectul ei, când liber tu transpiri, E să producă sănătății o completă masacrare: Dacă aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fizic cu puterea de a dirija toate activitățile specifice inconștientului. Altfel spus, el este cel ce reglează temperatura internă a organismului, dă un ritm regulat respirației, veghează ca toate organele să fie hrănite de sânge, menține ritmul cardiac, controlează fazele digestiei, contribuie la vindecarea rănilor și, în general, supervizează ansamblul activităților interne ale ființei noastre. Dar oare cât timp atribuim din viața noastră să conștientizăm existența lui, activitatea sa demnă de cea mai mare admirație? În cele mai mici detalii, subconștientul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost inductiv, atunci ar fi avut și capacitate de a pune în discuție legile și principiile constructive pe care are misiunea de a le aplica în întreaga noastră ființa, modificând ritmul cardiac, temperatura corpului sau să regleze după bunul plac digestia. Dacă subconștientul ar putea raționa în mod inductiv, el ar fi in stare să compromită armonia pentru întreținerea căreia se străduiește atât. În loc să lucreze pentru binele nostru, el s-ar opune acestuia și ar provoca o anarhie totală în toate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost inductiv, atunci ar fi avut și capacitate de a pune în discuție legile și principiile constructive pe care are misiunea de a le aplica în întreaga noastră ființa, modificând ritmul cardiac, temperatura corpului sau să regleze după bunul plac digestia. Dacă subconștientul ar putea raționa în mod inductiv, el ar fi in stare să compromită armonia pentru întreținerea căreia se străduiește atât. În loc să lucreze pentru binele nostru, el s-ar opune acestuia și ar provoca o anarhie totală în toate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în această calitate, dirijează toate activitățile specifice inconștientului. El este cel ce reglează temperatura internă a organismului, dă un ritm regulat respirației, veghează ca toate organele noastre să fie irigate de vasele de sânge, menține regularitatea ritmului cardiac, controlează fazele digestiei, contribuie la vindecarea rănilor și, în general, supervizează ansamblul activităților interne ale ființei noastre. Prea puține persoane își rezervă suficient timp pentru a reflecta cu privire la imensa activitate ce are loc admirabil în noi fără să fim conștienți de existența acesteia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
palatine și peretele posterior al faringelui. Cavitatea orală și orofaringele asigură funcțiile de: respirație, vorbire, alimentare, masticație și deglutiție. Glandele salivare minore, localizate peste tot în cavitatea orală și orofaringe, produc saliva care contribuie la umezirea gurii și ajută la digestia alimentelor. Cavitatea orală și orofaringele au în structură mai multe tipuri de țesuturi, fiecare dintre acestea fiind la rândul lor alcătuite din mai multe tipuri de celule. Din orice tip de celulă se poate dezvolta o formă de cancer. Diferențele
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
a normelor igienico-sanitare și a anumitor rețete prescrise de medicii specialiști. Ea poate fi profilactică (preventivă) sau curativă. Scopul dietei alimentare este menajarea și protejarea organelor interne, în primul rând a celor care participă în mod direct sau indirect la digestie, a sistemului circulator etc. Legumele și fructele ocupă în mod normal cca. 14-17 % din valoarea calorică a rației alimentare. Copiii, femeile gravide sau cele care alăptează, precum și muncitorii din sectoarele poluate sau toxice, ar trebui să consume proporția maximă (17
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
stomahice, dezinfectante, antioxidante, stimulante etc). Textura și gustul lor nu erau prea placute (nu erau alimente), dar oamenii le consumau, așa cum și alte ființe au obiceiuri similare (animale domestice sau sălbatice), pentru a-și menține sănătatea, pentru a-și regla digestia sau pentru a-și întreține buna funcționare a organelor interne. Dintre produsele horticole, salatele (Lactuca, Cichorium, Taraxacum etc.), spanacul, usturoiul, ceapa, hreanul, broccoli, ardeiul iute, mărarul, cimbrul, țelina, ridichile, ghimbirul etc. Constituie doar câteva exemple. Plantele condimentar-aromatice și mirodeniile de pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vitaminele B 0,5 mg %. Valoarea energetică este de 420 Kcal/kg și partea necomestibilă 7 %. Ceapa este un diuretic puternic, iar conținutul în fitoncide îi conferă proprietăți antiseptice, de reglare a microflorei intestinale și prevenire a deranjamentelor stomacale. Stimulează digestia și are acțiune carminativă. Manifestă și proprietăți pectorale, proprietăți hipoglicemiante, fluidifică sângele. În țara noastră este produsă preponderent ceapa din arpagic care intră în rețeaua de valorificare de la sfârșitul lunii iulie și până în primele două decade din septembrie. Până la sfârșitul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pielea (nu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de adulmecarea gâfâită a unui mamifer care caută
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a trăi, poate fi îndepărtat prin sens. Iar religia poate da sens, sensul comuniunii. - Lectura descâlcește psihismul. Există teorii psihologice care propun înțelegerea comportamentului matur patologic prin analiza hranei afective din copilărie, așa cum unui intoxicat i se analizează conținutul supus digestiei. Mai mult decât oricând, în copilărie, ființa noastră trebuie să primească nutrienții afectivi esențiali: iubire, atenție, grijă, respect. Ea absoarbe din atmosfera casnică duhurile pe care le exhală relația dintre părinții ei. Plăsmuitorii au îndatorirea de a proteja mica făptură
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de alți cititori care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]