5,779 matches
-
Pentru Ioan Crăciun Petrișan, autorul volumului de versuri Nufăr și stea (pseudovocabule, Eubeea, Timișoara, 2002), unele cuvinte sunt mai importante decât altele. De aceea le scrie cu majusculă ca pe niște nume proprii: Castanii, Caii, Câinele, Taurul, Orchestra, Violul, Anul, Dilemele, Veacul, Zecimala, Teorema, Cineva, Uitarea, Virgula etc. Aceste cuvinte mai importante decât altele sunt însă atât de numeroase, încât de la un moment dat prezența lor în text își pierde caracterul de eveniment. În elanul lui autorul ridică în rang prea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
delegații împărțeau promisiuni urbane la plic. Pentru bunul mers al "societății socialiste", "oamenii noi" trebuiau să fie animați de visuri și idealuri identice, iar pentru ca această unitate să devină posibilă era necesară o epurare ideologică. Bâlbâitul dorea o generație fără dileme, devotată suflet, dar mai ales trup, "idealului măreț". Decretul 770 impunea "nașterea unei noi generații": șoimi, pioneri, uteciști, clone ale unei mentalități obscure, care trebuiau să crească odată cu orânduirea, care urmau să se formeze în "minunatele condiții de educație socialistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
versiunea Septuagintei, ambarcațiunea lui Noe reprezintă mai mult decât o corabie, ea reprezintă un adevărat loc de cult, un altar, dacă vrei. Prin ea omenirea se salvează, se mântuiește. Iar Părinții vor specula din plin această coincidență terminologică. Prin urmare, dilema a fost următoarea: pun „arcă” și pentru corabie, și pentru cufăr? Pun „chivot” și pentru corabie, și pentru cufăr? Sau trădez intenția teologică a traducătorului și pun „arcă” pentru corabie și „chivot” pentru cufăr, justificând totul în note? După consfătuiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fi putut, deci, să facă, spre a împăca și capra, și varza?... Grea problemă! În cele din urmă, după ce chibzui și cântări lucrurile în fel și chip, găsi o cale acceptabilă, dar cam la limita legii, de a ieși din dilemă și viră o sumă destul de importantă de bani în contul școlii. Peste câteva zile, Mariana reveni de la maternitatea spitalului Pantelimon sănătoasă și teafără, cu cel de-al doilea băiat al lor, pe care hotărâră îndată să-l boteze Severel-Angheluș, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
efort de a-și masca nedumerirea spre a nu se face de tot râsul în fața copiilor. Pe cât de înfiptă, hotărâtă, țanțoșă și plină de sine era numai cu câteva minute mai devreme, brusc a devenit un pământean obișnuit, supus unor dileme ale vieții și parcă situația o înnobila ca femeie cu nebănuite virtuți. Odată abandonată pojghița de soldățoi, a intervenit și împăcarea cu situația dată pe care a exprimat-o într-un fel aparte, cu amărăciune și durere: No, nicevo!... Nicevo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prietenii rămași în țară, care ne-au fost alături în permanență. Precizăm, de asemenea, că unele dintre textele care compun acest volum (întocmite de Cătălin Ghiță) au fost publicate, într-o formă ușor modificată, în revistele Adevărul literar și artistic, Dilema veche, Dilemateca, Sisif și Tomis. Un gând de gratitudine i se cuvine mai ales lui Marius Vasileanu, fost redactor-șef la Adevărul literar și artistic. În ceea ce privește forma finală a volumului, o mulțime de greșeli s-ar fi strecurat dacă nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
220-232. Roth-Szamoskozi, Maria, Intersection of Tradition and Need of Change in Romanian Child Protection System, Open Society Institute, 1998, citat în 25 septembrie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//e-lib.rss.cz/diglib/pdf/64.pdf. Roth-Szamoskozi, Maria, Protecția copilului: Dileme, concepții și metode, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1999. Rushton, Alan și Cherilyn Dance, "Preferentially rejected children and their development in permanent family placements", în Child and Family Social Work, 2003, vol. 84, nr. 4, pp. 257-267. Rushton, Alan, "The adoption
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de Constantin Popescu-Șerboianu, fiind trecut între paranteze Calinic I. Popp-Șerboianu18. Asemenea situație confirmă din nou faptul că era vorba despre aceeași persoană, fie că se utiliza prenumele de Constantin sau de Calinic, sau numele de Popescu și nu de Popp. Dilema localității de naștere a arhimandritului este pe deplin lămurită chiar de el însuși. În 1928, Calinic Popp Șerboianu publica un articol în Cultura Poporului despre diverse obiceiuri "din satul meu Șerboieni"19. Mai aflăm din acest articol cum că arhimandritul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
norocul și sfințește locul. Am stat însă de vorbă cu oamenii brazdei de la noi, cu acei oameni pentru care o sărbătoare își are adevăratu-i înțeles, mișcându-le întreaga toată ființa sufletească, care nu pare logic, ci mai degrabă constituie o dilemă: "Ce faci cu sănătatea, dacă nu ai noroc în tot ceia ce întreprinzi?" sau "La ce-ți folosește norocul, dacă nu ești sănătos?" Urarea "noroc și sănătate" este mai ales urarea oamenilor necăjiți, cari cu trecerea fiecărei zile așteaptă îmblânzirea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
perspective psihosociale”, în George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Ștefan, Cristina, Datoria de existență. Aspecte privind maternitatea, Editura Arefeană, București, 1999. Ștefan-Scarlat, Laurențiu, Dicționar de scrieri politice fundamentale, Editura Humanitas, București, 2000. Ștefănescu, Doina Olga, Dilema de gen a educației, Editura Polirom, Iași, 2003. Ștefănescu, Doina Olga; Miroiu, Mihaela (coord.), Gen și politici educaționale, Institute for Human Sciences, București, 2001. Teșliuc, Cornelia Mihaela; Pop, Lucian; Teșliuc, Emil D., Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ar fi: dreptul la muncă, accesul la sistemul juridic, protecția socială a categoriilor defavorizate. Trasarea corectă a liniei de demarcație între libertatea acordată pieței de a opera în direcția satisfacerii unor aseme-nea drepturi și protejarea lor de către Stat reprezintă o dilemă serioasă în economiile mixte guvernate de principii democratice. 3) Un criteriu de determinare a politicilor publice este definirea activităților de interes public. Pe măsura creșterii complexității societăților, democrația directă a devenit tot mai greu de practicat, de aceea votul ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Radu Banciu apreciază revista de cultură „Dilemă Veche” că pe o variantă a publicației „Kamikaze” pentru erudiți sau pentru pretențioși. „Citești Dilemă Veche și te consideri un om cult azi în România. Știu mulți corporatiști care n-au citit în viața lor o carte, habar n-au
Radu Banciu spune despre „Dilema Veche” că e un fel de „Kamikaze” () [Corola-journal/Journalistic/80509_a_81834]
-
Radu Banciu apreciază revista de cultură „Dilemă Veche” că pe o variantă a publicației „Kamikaze” pentru erudiți sau pentru pretențioși. „Citești Dilemă Veche și te consideri un om cult azi în România. Știu mulți corporatiști care n-au citit în viața lor o carte, habar n-au de niciun premiu Nobel, dar ei citesc Dilemă Veche, fără să înțeleagă nimic din ea
Radu Banciu spune despre „Dilema Veche” că e un fel de „Kamikaze” () [Corola-journal/Journalistic/80509_a_81834]
-
Kamikaze” pentru erudiți sau pentru pretențioși. „Citești Dilemă Veche și te consideri un om cult azi în România. Știu mulți corporatiști care n-au citit în viața lor o carte, habar n-au de niciun premiu Nobel, dar ei citesc Dilemă Veche, fără să înțeleagă nimic din ea. O citesc la volan, prin intersecții. E un fel de Kamikaze pentru sclifosiți”, a spus jurnalistul în emiiunea „Lumea lui Banciu” de pe B1 TV. „Dacă arunci puțin cu privirea peste titlu te consideri
Radu Banciu spune despre „Dilema Veche” că e un fel de „Kamikaze” () [Corola-journal/Journalistic/80509_a_81834]
-
au primit, la gala TIFF, un premiu de excelență, respectiv un premiu pentru întreaga carieră. O fotografă ieșită din comun se luptă cu pierderea geniului său intuitiv ca urmare a unei operații chirurgicale. Un călugăr erudit se confruntă cu o dilemă etică atunci când trebuie să aleagă între principii și moarte. Un tânăr dealer la bursă ia urma unui rinichi furat și învață cât de complicată poate fi moralitatea. Urmând traiectoriile separate ale acestor trei călătorii filosofice și inevitabila lor convergență, "Ship
TIFF 2013: "Corabia lui Tezeu", marele căștigător al Trofeului Transilvania - Lista premianților by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78566_a_79891]
-
corespunde din plin regulilor logicii lui Aristotel, el nu ascultă de tiparul dialecticii hegeliene. Și cum hegemonia lui Hegel atinsese pragul supremației idolatre în epoca lui Kierkegaard, respingerea terțului exclus devenise un obicei la modă. Răspunsul lui Kierkegaard la această dilemă avea să se sprijine pe o prealabilă distincție: destinul unui om se desfășoară în două planuri; lumea gîndirii speculative și lumea libertății. În planul gîndirii, spune danezul, regula terțului exclus poate fi încălcată prin sofisme logice. În schimb, în lumea
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
transformat. Dar chiar dacă am fi dispuși să dăm diriguirea lucrărilor celui ce va avea cel mai bun proiect - fie chiar străin - care om, arhitect mare, își va părăsi țara și lucrările să vină la noi pentru o plată destul de modestă?" Dilemele Comisiei dovedesc buna-credință a membrilor ei, dorința lor sinceră de a găsi soluția cea mai bună. Doar o gândire de acest tip a putut produce schimbarea la față a Bucureștiului, transformarea în doar câteva decenii a orașului prăfuit și insalubru
Oamenii româniei moderene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7871_a_9196]
-
de un împrumut din limba romaní, sau mai curând de un termen țigănesc insuficient integrat în limba română, destul de rar folosit chiar în argou. Nu e totuși neadaptat gramatical, folosindu-se și la plural: "ca să-i deruteze pe Ťmanușiť (polițiști)" (Dilema, nr. 101, 1994). Manuș este probabil desemnarea cea mai neutră, lipsită de note peiorative, a polițistului, pentru că sensul originar al cuvântului, în romaní, este "bărbat, om". Termenul a intrat și în argourile din alte limbi: în franceză, manouche a căpătat
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
ale lui Mihai Eminescu peste ani (al morții sau al nașterii) și pot depune mărturie, ca să zic așa, că s-a instituit un fel de ritual constând din câteva momente fixe ce se regăsesc mai peste tot. Astfel, "momentul fix Dilema" nu lipsește de nicăieri, amintindu-se în toate capitalele de județ că la anul 2000 poetul național a fost denigrat în acea revistă, rostindu-se numele în discuție (toate sau doar unele dintre ele sau chiar mai multe nume decât
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
el îndreaptă, obligă la rigoare, cenzurează. Un Eminescu al națiunii ar trebui să însemne, însă, al "societății civile": concepe cineva acest lucru azi, la noi, când așa-zisa societate civilă este tocmai aceea care s-a concentrat cândva în nucleul "Dilemei", iar apoi, acum adică, s-a înfoiat în toată forfota ziaristică ce-l arată cu degetul pe Eminescu drept cauză majoră a... A cui, mă rog? A naționalismului, desigur. Noi, societatea civilă, vrem națiune fără naționalism, iată ce se vede
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
lui apasă răspunderea predării lui Eminescu mai departe, către tineri. Nu-l invidiez deloc, dar nici nu pot să-i susțin nemulțumirea. El trebuie, în fond, ca agent al culturii de acest fel, să sesizeze marile probleme, să înțeleagă marile dileme, să spună răspicat unde ne aflăm cu recuperarea culturii naționale. În analiza textului poetic eminescian, apoi, el este obligat să meargă pe spații mici, controlabile. Să compare între ele cel puțin două ediții, să observe diferențele, să le înțeleagă. Sau
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Cronicar Mare-i grădină presei... ...și multe prostii în ea. Cronicarul a încercat să vină în întâmpinarea vocilor care s-au plâns că scrie prea des despre reviste săptămânale că Lettre internaționale, Dilemă veche, Dilemateca, Idei în dialog, Observator cultural, Vatra și altele, la fel de elitiste, că se ocupă de interviuri cu personalități, și că ignoră posibilitățile nesfârșite ale navigării electronice. De aceea a intrat pe ușă elecronică de la ziare.ro, unde toată presa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
zbor pentru judecător". Sau: Și popa și turnător" sau "Apel către lichele și slugile lor". Am putea continua, dar tabloul grădinii presei e, credem, îndeajuns de sugestiv. Data viitoare când o să-i vină rândul, Cronicarul va reveni la Lettre internaționale, Dilemă veche, Dilemateca, Idei în dialog etc. Fără supărare! Antologica Un interviu care nu trebuie ratat este cel acordat de Andrei Pleșu ziariștilor de la Adev|rul și apărut în numărul din 7 august. Un mic fragment (care să deschidă apetitul cititorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
Contra Eminescu Numărul triplu, pe ianuarie-februarie-martie al revistei DISCOBOLUL își alege o temă care să umple trei luni. O anchetă despre discursul "antieminescian", organizată de Mircea Stâncel. Între concluziile lui Nicolae Manolescu de-acum zece ani, din celebrul număr al DILEMEI '98, și răspunsurile de azi a vreo douăzeci de scriitori din toate generațiile. Gheorghe Grigurcu, de pildă, nu știe să fi existat vreun curent antieminescian. La fel crede și Ion Moldovan, că detractorii, dacă vor fi fost, n-au lăsat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
minții. Dilematic prin program și natură, Andrei Pleșu nu este însă un personaj neimplicat. E adevărat, uneori se retrage lungi perioade din viața publică. Dar asta nu înseamnă că nu are un cuvânt de spus chiar și atunci. Rubrica din "Dilema" este o implacabilă fișă de temperatură a lumii în care trăim. Ironia ucigașă, descrierea devastatoare, pe-un ton de mimată obiectivitate, evocarea barocă, sufocată de aburii sarcasmului ies din pana lui în nesfârșite jerbe multicolor-contondente. Inteligență teoretică de super-clasă, Andrei
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]