5,763 matches
-
căreia i-a încredințat cu dedicație peste cinsprezece lucrări, unele din el cântate la dublul concert aniversar). Volumul „Stejarul” a fost înmânat următorilor domni din conducerea Filarmonicii „George Enescu”: Andrei Dimitriu, Director General; Nicolae Licareț, Director Artistic; Iosif Ion Prunner, Dirijor și pianist; grl. arm. dr. Mircea Chelaru; Grl. br. (r) Ionel Croitoru; col. Valentin Neacșu - Inspector General al Muzicilor Militare - MApN. Asociației „Centrul de Etică și Strategii” prin reprezentanții: dna. Loredana Caradimu, director Strategii și Vlad Dragomir - Președinte Excecutiv, au
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
-se în ordinea sosirii. Cei care doresc să mai invite prieteni - melomani, la această aniversare - puteți forwarda acest email. Vă mulțumim, si va așteptăm cu drag, Doamne Ajuta ! Comitetul de Organizare Dr Laurențiu Dasca Dr Remus Nica Dr Adrian Nistor Dirijor - Iosif Ion Prunner Godri Orban Ionuț Bogdan Ștefănescu
Invitație la un CONCERT EXTRAORDINAR al Orchestrei Medicilor Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/93269_a_94561]
-
prospețimea, ambitusul și caratele prețioase ale glasului, dacă va aduga mai multă profunzime stilistică, însușirea perfectă a partiturii și dezinvoltura unui joc actoricesc adecvat epocii și personajului. Așadar, o seară a tinereții și a vocilor frumoase, susținută de bagheta experimentatului dirijor italian David Crescenzi, stabilit de mulți ani la Timișoara, revenit după multă vreme ca oaspete la pupitrul Operei Naționale. De apreciat rămân prestația corului, mereu egal cu propria sa valoare și numai unele momente orchestrale, în care a existatat atenție
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
din kardex-ul radio, filmărilor TV, diplomelor, miilor de partituri, articolelor elogioase, medaliilor, fotografiilor dragi? Multe: amintirea colaboratorilor și a sutelor de elevi pe care i-a pregătit în postura de dascăl, a spectatorilor care l-au aplaudat în postură de dirijor sau de pianist la concerte. Și mai ales iubirea fără limite a unei femei credincioase, soția sa Ecaterina “Mimi” Popovici, care îi pune zilnic o floare la mormânt și care mărturisea că de ziua ei Titel o vizitează în vis
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
său, acela de a-l face să-i cânte o romanță pe charismaticul prezentator de azi al “Crizantemei”, actorul Adrian Păduraru. Evocările legate de festivalul de la Târgoviște au continuat în luările de cuvânt ale altor muzi- cieni implicați în manifestare: dirijorul Voicu Enăchescu, membru în juriu, și compozitorul Dan Ardelean, șeful orchestrei de acompa- niament, care nu o dată i-a cedat lui Titel locul la pian. Pianist și orchestrator redutabil, Titel Popovici a fost prețuit de tânăr de legendarul Sile Dinicu
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
la cei 19 ani ai săi, are maturitate și înțelegere și el nu cântă la violoncel cu o implicare temperamentală, cum se întâmplă de regulă, ci face violoncelul să răsune, să scintileze în policromii, ca și cum ar avea o viață proprie. Dirijorul întregului program simfonic a fost maestrul Camil Mariescu. Din creația ceaikovskiană el a mai oferit publicului Fantezia simfonică după Dante Francesca da Rimini și Simfonia a 5-a în mi minor, în deschideri dramatice, de puteric consum afectiv cu atingeri
Ștefan Cazacu și Camil Marinescu by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83130_a_84455]
-
natal, au fost continuate din anul 1934 - când abia împlinise șase ani la Conservatorul de Muzică din București, cu eminenta pianistă -concertistă și profesoară de excepție Constanța Erbiceanu (în baza hotărârii unei comisii speciale prezidată de reputatul compozitor, profesor și dirijor Ion Nonna Otescu-rectorul instituției) și apoi, în calitate de bursier-propus de genialul compozitor și interpret George Enescu „care a fost uluit de talentul său”- la Conservatorul Național Superior de Muzică din Paris, timp de doi ani (1937-1939). Revenind în țară
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. BĂDULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
și din 1950 la prima instituție de concerte din România-Filarmonica „George Enescu” - București până la începutul lunii octombrie 2009 când se pensionează. În cei peste 70 de ani de la debutul său în calitate de solist într-un concert public (martie 1943, Ateneul Român, dirijor George Georgescu)a întreprins anual răsunătoare turnee în aproape toate țările din Europa și numeroase orașe din SUA, Canada, Japonia etc. A cântat sub bagheta celor mai mari șefi de orchestră ai vremii din țară: George Georgescu, Constantin Silvestri, Mircea
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. BĂDULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
ei cei mai buni. L-am prezentat la Mamaia la acea ediție a triumfului (frumos că nu uită piesa consacrării, „Ce frumoasă este marea!”, a regretatului Aurel Manolache), dar și, imediat după, în spectacolele Teatrului „Al. Davila” din Pitești, unde dirijorul și compozitorul Dumitru Lupu inventase o formulă de succes - spectacolul „De la Mamaia la... Pitești”. Ne-am reîntâlnit apoi în toate turneele importante ale vremii, fiindcă era un nume căutat, dovadă că a colaborat cu teatrele de revistă „C. Tănase” din
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
Festivalul Internațional “George Grigoriu”, am stabilit și datele de preselecție pentru Festivalul “Dan Spătaru”, mai avem câteva piese de orchestrat pentru Romeo și Julia Saleno și pentru formația Direcția V. Mai am și activitatea mea, de zi cu zi, de dirijor al Big Band-ului Radio. Până la sfârșitul lunii mai, nu știu când mai am timp sa respir! După aceea, vom mai vedea!
Ancheta jurnalistică by Ionel Tudor () [Corola-journal/Journalistic/83142_a_84467]
-
la Teatrul ACT, prezentată de Cristian Marica. Să nu uităm însă că între formațiile de elită ale Societății Române de Radiodifuziune se impune Big band-ul Radio care activează neîntrerupt de mai bine de o jumătate de secol. Maeștri marcanți, dirijori și compozitori precum Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu, în ultimele decenii Ionel Tudor au asigurat de la pupitrul șefului de formație un contact nemijlocit cu publicul de concerte, în paralel incluzând în patrimoniul fonotecii sute de înregistrări de jazz, muzică
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
bateriștii Vlad Popescu, Laurențiu Zmău, vocalistele Aură Urziceanu, Anca Parghel, Luiza Zan, Nadia Trohin, cântărețul de blues Mike Godoroja și al sau „Blue Spirit”, grupul vocal „Jazzappella” și alții. Și la pupitrul Big band-ului s-au perindat mai mulți dirijori invitați, între care a strălucit regretatul mânuitor al baghetei, compozitor și aranjor german de origine română Peter Herbolzheimer. Sală Radio (Studioul Ț 4) a oferit nu odată ambientul propice receptării mesajului diferiților artiști și diverselor formații de jazz, între care
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
care orizontul științific și cel artistic au evoluat pe fondul unui caracter riguros și a unui psihic echilibrat, a unei modestii proverbiale din care s-a înfiripat un prestigiu substanțial în viața personală, la catedră, în fața studenților, în relațiile cu dirijorii din țară, pe care i-a coordonat prin „întâlnirile profesionale” din Conservator timp de decenii, anticipând calitatea sa de Președinte al A.N.C.R. Relieful sufletesc rodnic al profesorului Crăciun și impresionanta sa fidelitate pentru Adevărul adus la Lumină în orice
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
există atunci când este cântată ! - Prin muzică ne apropiem de Dumnezeu, ca perfecțiune. - În dirijat, totul se transformă în emoție. - Corpul este mijloc de semnificare, instrument de comunicare și limbaj nonverbal. - Corpul transmite energii - energii gândite. Sunetele interpreților izvorăsc din mâna dirijorului. - A dirija expresiv înseamnă să exprimi corporeic tot ce ai de spus în cuvinte, în explicații, la care se mai adaugă încă „ceva”. - Cursul de dirijat este pentru interpretare, nu pentru tactare. - Dirijorul trebuie să perceapă tezele fundamentale ale filosofiei
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
energii gândite. Sunetele interpreților izvorăsc din mâna dirijorului. - A dirija expresiv înseamnă să exprimi corporeic tot ce ai de spus în cuvinte, în explicații, la care se mai adaugă încă „ceva”. - Cursul de dirijat este pentru interpretare, nu pentru tactare. - Dirijorul trebuie să perceapă tezele fundamentale ale filosofiei pentru că, în finalul muncii sale interpretative, el manevrează și concepte și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
la care se mai adaugă încă „ceva”. - Cursul de dirijat este pentru interpretare, nu pentru tactare. - Dirijorul trebuie să perceapă tezele fundamentale ale filosofiei pentru că, în finalul muncii sale interpretative, el manevrează și concepte și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de a modela sufletele interpreților după imaginile sale lăuntrice. - Dirijorul îi face pe ceilalți să făptuiască realul său sufletesc. - Când totul este clar gândit, este
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
în finalul muncii sale interpretative, el manevrează și concepte și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de a modela sufletele interpreților după imaginile sale lăuntrice. - Dirijorul îi face pe ceilalți să făptuiască realul său sufletesc. - Când totul este clar gândit, este ușor de spus formației ce intenții ai. - Să clarificăm noțiunile noastre și conținutul spuselor noastre. - Pune la capăt tot ceea ce știi ! - Muzica nu se naște
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
Lansare discografică Carmen MANEA Publicul care a umplut până la refuz Sala Radio în 31 ianuarie 2014, a avut ocazia să participe la două evenimente de excepție: Concertul Orchestrei Naționale Radio, aflată sub bagheta dirijorului italian David Crescenzi, cu Gabriel Croitoru în postură solistică și Lansarea CD-ului cu lucrări interpretate de apreciatul duo alcătuit din pianistul Valentin Gheorghiu și violonistul Gabriel Croitoru. Înainte de a face referiri la CD-ul valoros, realizat la Editura Casa
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
Radio, dorim să comentăm pe scurt evoluția muzicienilor din prima parte a concertului (care a precedat lansarea discografică). În deschiderea programului, am ascultat Uvertura la Opera Cenușereasa de Gioachino Rossini, lucrare plină de farmec și strălucire, care le-a prilejuit dirijorului David Crescenzi și membrilor orchestrei posibilitatea de a-și etala plenar calitățile; ei au pus în valoare melodicitatea cuceritoare, caracterul antrenant și bogăția expresivă a partiturii rossiniene, au realizat o paletă dinamică și agogică extrem de variată, au integrat cu măiestrie
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
cuceritor de imagini muzicale și sentimente, care au emoționat puternic spectatorii. Îngemănarea fericită a laturii expresive cu performanța violonistică a avut ca rezultat o interpretare excepțională, în care solistul a fost urmărit și susținut cu multă atenție și eficiență de dirijor și orchestră. La bis, Gabriel Croitoru a oferit spectatorilor Largo din Sonata a III-a de Bach, lucrare care a evidențiat nu numai calitățile sale artistice, dar și nivelul elevat al gândirii sale muzicale. În pauza concertului, în prezența unui
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
este o mezzo de tip rossinian, am văzut-o și în LA CENERENTOLA, are o voce frumoasă, cântă cu lejeritate, are subtilități și nuanțe pe glas care-i oferă dezinvoltură și în interpretare. Spectacolul s-a desfășurat sub bagheta unui dirijor oaspete, David Crescenzi. Maestrul Crescenzi are un simț al muzicalității cu totul special, dublat de o știință a respectării stilistice a operei pe care o conduce. A impus un ritm alert, folosind o serie de inovații care nu au afectat
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
rezonanță națională: Aniversarea a 60 de ani de la inaugurarea actualei clădiri a Operei Naționale București - instituție reprezentativă a culturii naționale, care, de aproape 130 de ani de la primul spectacol ce a avut loc în 1885, sub conducerea reputatului muzician: compozitor, dirijor și profesor, George Ștephănescu, a dus pe toate meridianele lumii, geniul creator al acestui înzestrat popor, valorile perene ale creației și artei lirice interpretative românești. Întrucât clădirea principală a operei național - inclusiv sala cea mare de spectacole, se află în
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
artistic al Operei Naționale București, a adus, în prim plan, o seamă de date și momente importante din istoria instituției, remarcând nume-roase succese repurtate - de-a lungul vremii - în dialogul cultural internațional de marile voci ale artei lirice românești, de dirijorii și colectivele artistice ale instituției - formate la Școala națională de canto în ultimul veac și jumătate. Iată numai câteva nume sonore ce atestă - și în acest domeniu - incontestabile progrese ale culturii muzicale românești în context internațional - la sfârșitul sec. XIX
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
operă am constatat cu plăcută surprindere numărul mare al celor dornici să vizioneze reprezentația, majoritatea fiind tineri. După ce toți am luat loc în eleganta sală a Operei Naționale București, cortina s-a ridicat iar primele sonorități ale orchestrei conduse de dirijorul Iurie Florea a introdus asistența în atmosfera tipic rusească a muzicii lui Ceaikovski. Rând pe rând apar și personajele principale ale acțiunii dramaturgice: Tatiana, Olga, Evgheni Oneghin, poetul Lenski. Mai întâi Tatiana, întruchipată în această seară de soprana Iulia Isaev
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
a constituit un eveniment, dar și o problemă pentru instituția organizatoare, care nu deține un clavecin, instrumentul fiind adus de la Biserica Evanghelică. În cea de a doua parte a serii, Orchestrei de Cameră Radio i s-a adăugat Corul Academic (dirijor Dan Mihai Goia) pentru Missa Nr. 10 In tempore belli (Missa în timp de război) numită și Paukenmesse (Missa cu timpani). Războiul la care face referire titlul era campania în Italia a lui Napoleon Bonaparte din 1796, aluziile sonore fiind
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]